271 matches
-
cartea sa, Room Service, apărută în traducere la Editura Univers) este semnatarul unui eseu despre „Limbile mari și limbile mici”. Textul se dorește și o pledoarie pentru conservarea limbilor și culturilor amenințate să dispară, exemplul citat de autor fiind tocmai istroromâna. Autorul relevă și un paradox: uneori, în vremuri de restriște, cultura unei limbi mari, precum germana, poate afla adăpost într-o limbă mică. În anii dictaturii naziste, scriitori germani puși la index au fost publicați în Suedia. În istoria ei
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
și lucrează intens la elaborarea următoarelor două volume care vor oferi o imagine completă și sistematizată, pentru prima oară, a patrimoniului imaterial în plinătatea lui. O altă propunere privește înscrierea pe lista Patrimoniului Imaterial a graiurilor sud-dunărene, aromâna, meglo-noromâna și istroromâna, aflate, în grade diferite, printre „monumentele" primejduite. Rămân câteva întrebări pe care trebuie să ni le punem cu toții. Între altele cele privitoare la responsabilitatea principală a statului de a îngriji așa cum se cuvine acest tip de patrimoniu pentru a preîntâmpina
O întrebare pentru dna Sabina Ispas directoarea Institutului de Etnografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6470_a_7795]
-
și despre legăturile sale cu universul cultural românesc: întâlnirea cu locurile și civilizația românească în călătoriile danubiene, legătura umană și literară cu Norman Manea și Dieter Schlesak, interesul profund, ca germanist, pentru cultura germano-română, interesul pentru cici și ciribiri, adică istroromânii, și posibilitatea supraviețuirii lor în lumea actuală. (A.C.C.) Claudio Magris, după Danubio (Garzanti, Milano, 1986) și Microcosmi (Garzanti, Milano, 1997), în care experiențele de călătorie au fost elaborate și transformate, cu L’infinito viaggiare (Mondadori, Milano, 2005) ne aflăm
Claudio Magris: „A călători este metafora vieții“ () [Corola-journal/Journalistic/5847_a_7172]
-
pe ceilalți, ca descoperire și aventură, ca întâlnire sau ca evadare. În fine, status viatoris, după cum afirmă teologia vieții umane. Între diferitele călătorii pe care le propune cartea, se numără și călătoria cunoașterii, precum aceea despre cici și ciribiri, adică istroromânii, dezvăluind interesul dumneavoastră constant pentru minoritățile etno-lingvistice. În acest sens ați scris în „Corriere della Sera”, încă din 1999: „Mi-am petrecut o parte din viață căutând să cunosc și, pe cât îmi era cu putință, făcând cunoscute grupuri și minorități
Claudio Magris: „A călători este metafora vieții“ () [Corola-journal/Journalistic/5847_a_7172]
-
bucovinenii aflați sub austrieci, basarabenii sub guvernare rusească, timocenii, care au stat secole sub stăpânire turcească, apoi sârbească se Înțeleg fără dicționar, ei toți vorbind dialectul daco-român. Mai mult, orice daco-român poate pricepe după numai câteva săptămâni dialectele aromân, meglenoromân, istroromân sau romanș, desprinse din vremuri uitate de Dumnezeu din graiul nostru primordial. Un alt argument pentru vechimea limbii române, Înțeleasă ca mamă a limbilor europene, este că ea a migrat odată cu populațiile plecate din spațiul carpatic. Astfel cuvântul țeastă, ajunge
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
fi Înțelese În greacă sau latină și mai ales din limba vie care se mai păstrează Încă În comunitățile izolate din România, dar și din zonele Învecinate: Timoc, Maramureșul ucrainian, Bucovina, Basarabia, sau la aromânii din Pind, Albania, Macedonia, la istroromânii din Croația sau romanșii din Alpi. În cvasiunanimitate, lingviștii plasează limba română În grupa limbilor „indo-europene” centum, ca urmașă a latinei vulgare, adică populare, mai mult presupusă decât cunoscută, Într-o perpetuare a unei erori vechi, anterioare secolului XIX. Descoperirea
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
Într-o zi însorită de noiembrie ne-am pornit prin București într-o aventură culinară unică, una care avea să ne poarte până departe, până pe malurile însorite ale mării Adriatice, pe tărâmuri istroromâne. Restaurantul „Torna Frate” este o Mecca a tot ceea ce înseamnă mâncăruri românești — adunate de pe oriunde se află români. Pentru noi, relevant este faptul că „Torna Frate” este singurul restaurant din România, și poate chiar din lume, care servește mâncăruri istroromâne
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
istroromâne. Restaurantul „Torna Frate” este o Mecca a tot ceea ce înseamnă mâncăruri românești — adunate de pe oriunde se află români. Pentru noi, relevant este faptul că „Torna Frate” este singurul restaurant din România, și poate chiar din lume, care servește mâncăruri istroromâne. Pe proprietar l-am găsit în curte ocupat cu tot ceea ce înseamnă managementul unui restaurant de succes. Era omniprezent, curățând curtea în așteptarea mușteriilor, îngrijindu-se de micile probleme care apar în orice fel de restaurant, dar făcându-și timp
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
maturat; sunt diferite procedee pe care nu poți să le urmărești și să le faci în restaurant. Câteva au căzut cu toate că erau foarte interesante, nu am avut cum să le adaptez. Cum ați ajuns să aveți pe meniu și preparate istroromâne? Cu preparatele istroromâne a fost cam tot așa dar nu am avut posibilitatea, deși aș fi vrut, să merg până în Croația să văd la fața locului. Am găsit însă pe net o scrisoare în care un istro-român îi spunea altuia
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
procedee pe care nu poți să le urmărești și să le faci în restaurant. Câteva au căzut cu toate că erau foarte interesante, nu am avut cum să le adaptez. Cum ați ajuns să aveți pe meniu și preparate istroromâne? Cu preparatele istroromâne a fost cam tot așa dar nu am avut posibilitatea, deși aș fi vrut, să merg până în Croația să văd la fața locului. Am găsit însă pe net o scrisoare în care un istro-român îi spunea altuia că a mâncat
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
și, m-am gândit, după numele satului cel mai reprezentativ. Nu este un preparat de mâncare original 100%, este însă un preparat din peninsula Istria. Eu i-am pus acest nume pentru ca să fie relevant. Cât de bine sunt primite preparatele istroromâne? Foarte, foarte bine. Lumea este interesată, mai ales personale care vin în week-end la masă, familiști, se uită pe meniu cu curiozitate. Când ajung la ‘strachina cu tradiții’, așa cum avem noi trecut în meniu, avem ceva pentru fiecare: un preparat
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
așa cum avem noi trecut în meniu, avem ceva pentru fiecare: un preparat de la ardeleni, unul de la bănățeni, un altul de la munteni, de la moldoveni, aromâni, etc. Sunt încântați să vadă, sunt chiar foarte interesați și le place multora ideea unor preparate istroromâne. Care sunt mâncărurile cele mai populare care le serviți? Dorada Șușnievița este unul dintre preparatele care se vinde cel mai bine. Brodetul de pește la fel. Aceste preparate se vând foarte, foarte bine și sunt foarte cerute și solicitate. Mai
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
pe plită și se servește cu mămăligă și mujdei. Mai sunt și alte preparate care se vând foarte bine cum ar fi colțunași cu mânătărci de la basarabeni, pitligeani țârgăsiti (n.r. vinete prăjite) de la aromâni, phiperchi, chiroștii, etc. Revenit la preparatele istroromâne, au fost persoane care au venit la restaurantul dumneavoastră special pentru că au văzut aceste feluri de mâncare pe meniu? Am avut într-o vară pe cineva de la un ziar care mi-a adus o domnișoară istroromână care vorbea perfect românește
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
etc. Revenit la preparatele istroromâne, au fost persoane care au venit la restaurantul dumneavoastră special pentru că au văzut aceste feluri de mâncare pe meniu? Am avut într-o vară pe cineva de la un ziar care mi-a adus o domnișoară istroromână care vorbea perfect românește. Cred că făcuse școala în Romania, la București, sau facultatea și de aceea vorbea română. Mi-a prezentat-o ca fiind istroromână. Din păcate nu am avut timpul necesar — curiozitate am avut — dar nu am avut
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
într-o vară pe cineva de la un ziar care mi-a adus o domnișoară istroromână care vorbea perfect românește. Cred că făcuse școala în Romania, la București, sau facultatea și de aceea vorbea română. Mi-a prezentat-o ca fiind istroromână. Din păcate nu am avut timpul necesar — curiozitate am avut — dar nu am avut timpul necesar, iar relația a fost așa destul de distantă încât să nu intru în amănunte, să pun întrebări... Chiar eram interesat să aflu câteva lucruri dar
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
la fața locului cu aceste chestii. Pentru că este imposibil să nu găsesc, probabil și cu ajutorul dumneavoastră, să mă interesez pentru că este bine să valorific aceste lucruri, să rămână în continuare. Mai știți vre-un alt restaurant care să servească mâncăruri istroromâne? Nu. Nu am mai auzit de nici unul. Faptul că un restaurant din România servește și bucate istroromâne este așadar meritul dumneavoastră, este ceva unicat. Acesta este de altfel și motivul pentru care am vrut să vă întâlnim pentru a aduce
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
mă interesez pentru că este bine să valorific aceste lucruri, să rămână în continuare. Mai știți vre-un alt restaurant care să servească mâncăruri istroromâne? Nu. Nu am mai auzit de nici unul. Faptul că un restaurant din România servește și bucate istroromâne este așadar meritul dumneavoastră, este ceva unicat. Acesta este de altfel și motivul pentru care am vrut să vă întâlnim pentru a aduce la cunoștința unui public interesat de acest subiect, și cât mai larg, această realizare unică. Din cele
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
meritul dumneavoastră, este ceva unicat. Acesta este de altfel și motivul pentru care am vrut să vă întâlnim pentru a aduce la cunoștința unui public interesat de acest subiect, și cât mai larg, această realizare unică. Din cele doua mâncăruri istroromâne pe care mi-o recomandați? Eu aș zice să încercați acest brodet de pește. Este minunat. Nu este foarte sofisticat dar este foarte gustos, conține un filet de pește alb, creveți, calamari și scoici și se servește cu mămăliguță. În
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
Basarabiei (2008). Ca membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Vlad Cubreacov a intervenit cu declarații scrise, interpelări adresate Comitetului de Miniștri, luări de cuvânt și proiecte de Rezoluții în favoarea românilor dintre Timoc, Dunăre și Morava (Serbia de răsărit), a istroromânilor din Croația, a aromânilor din statele balcanice, precum și a românilor din Ucraina.
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
dat nici cele mai elementare date despre frații săi din Transnistria, Transcarpatia, Pocuția, Bucovina de Nord, Basarabia de Nord, Herța, Basarabia de Sud, Cadrilater, Timocul sârbesc și bulgăresc, Banatul de Vest, Ungaria de est, despre frații săi aromâni, meglenoromâni și istroromâni. Americanii sunt niște nesuferiți superficiali. Ca bun român, continuă să cauți soluții de a mai face români verzi din încă câțiva unguri și nu îți pune problema celor 12 milioane de români din afara României ce nu au acces la limba
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
când ne-am cunoscut, în 4 august 1995, la Asociația Istoricilor Bănățeni) de a ne numi Țara, ca și anticii noștri strămoși, Dacia, și militant în acest sens, spre a nu mai fi confundați (pe „radical“ de Roma/România, români, istroromâni, macedoromâni/aromâni, meglenoromâni etc.“, de către propaganda sorosistă și a scursorilor imperiilor evmezice/contemporane) cu așa-zișii „rromi“ (țigani indo-europeni), „scriitor-galaxie“ (mai întâi, poet/haijin, apoi, lirosof, romancier, povestitor, nuvelist, dramaturg, eseist, jurnalist/publicist, istoric, traducător în/din mai multe limbi
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
poate și în Asia Mică. Se numesc vlahi-vlași; • „Dialectul istro-român, în opt sate din peninsula Istria (vlăhi-vleși), în Bosnia și Croația (mavrovlahi). Mai sunt în Albania și nordul Italiei. De fapt, în teritoriile menționate se vorbesc limbi românești „speciale”: aromâna, istroromâna și meglenoromâna. Toți se consideră rrâmâni din peninsula Balcanică” În urma migrațiior, atât în Europa și America (S.U.A. și Canada), cât și în alte țări din lume, în Australia, Israel, țările arabe, chiar și în Japonia și Indonezia se aud „voci
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
lui N. Iorga ( Câteva documente de cea mai veche limbă românească, Contribuții la istoria literaturii române în veacul al XVIII-lea și al XIX-lea, t. XXVIII, 1905-1906), Sextil Pușcariu (în colaborare cu M. Bartoli, A. Belulovici, A. Bihan, Studii istroromâne, t. XXVIII), Tudor Pamfile (Jocuri de copii. Adunate din satul Țepu (județul Tecuciu), t. XXVIII), I. Bianu (Însemnări autografe scrise într-o carte veche de Dosofteiu Mitropolitul Moldovei (1663-1686), t. XXXVI, 1913-1914), Onisifor Ghibu (Din istoria literaturii didactice românești, t
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
au fost de mare însemnătate pentru romanitatea carpato-balcanică: ramura sud-dunăreană a romanității a fost copleșită de numărul (masa) slavilor, iar populația autohtonă sedentară a fost slavizată, doar păstorii refugiați în munți au supraviețuit (etnic) sub numele de aromâni, macedoromâni și istroromâni, pe care izvoarele bizantine i-au numit vlahi. Dacă revărsarea slavilor în Balcani a dus la fărâmițarea "Romaniei" sudice, în schimb, grupul romanic din nordul Dunării a devenit, după 602, nucleul principal al romanității răsăritene. În urma emigrării slavilor în sudul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
În același timp, este incontestabil că un număr relativ ridicat de cuvinte, mai ales în albaneză și română, provin din idiomurile populațiilor preromane și anterioare slavilor. Astfel, româna este parțial o limbă balcanică prin dialectele ei sudice: aromâna, meglenita și istroromâna, dar majoritatea românilor și a limbii lor este dunăreană și carpatică numărul și valoarea cuvintelor autohtone în dialectul "daco-român" confirmă acest lucru.42 Este necesară limpezirea raporturilor albano-române în gramatică, dar mai ales în lexic, domenii ce s-au bucurat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]