10 matches
-
Beograd, Filološki fakultet Beogradskog Univerziteta, Monografije XXIV, 1969, 528 str. + 44 hărți). Tot din acest domeniu fac parte și "Atlasul lingvistic al graiurilor românești din Banatul iugoslav" (Lingvistički atlas rumunskih dijalekata iz jugoslovenskog Banata) și "Micul atlas lingvistic al graiurilor istroromane", două lucrări capitale care, din păcate, încă nu au văzut lumina tiparului în Șerbia. Grație angajamentului de mai mulți ani al actualei conduceri a Societății de Limbă Română din Voivodina în frunte cu președintele Lucian Marină, în anul 2003, Institutul
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
Academiei Române a publicat cartea despre cercetările profesorului Radu Floră făcute la istroromani și a facilitat oamenilor de știință să se informeze mai bine despre concluziile acestui renumit om de știință, lingvist și dialectolog prezentate în "Micul atlas lingvistic al graiurilor istroromane". A fost membru permanent al renumitei instituții științifice Mâțica Srpska din Novi Sad iar, din anul 1953, a fost și collborator al Centrului Internațional pentru Dialectologie din Louvain (Belgia). A participat la mai mult de douăzeci de congrese internaționale din
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
rumanofonie" sau "romanofonie") reprezintă totalitatea vorbitorilor de limbă română și reunește mai multe țări și teritorii geografice în care vorbitorii de română sunt majoritari. (*) Zone în care se vorbesc limbi asemănătoare limbii române, respectiv aromana și meglenita la Salonic și istroromana în Istria Principalele grupuri vorbitoare de limbă română sunt cel român și cel moldovean. Conducerea politică a Republicii Moldova precum și o parte a populației (cf. recensământ 2004) tinde să identifice limba română cu o așa-numita limba moldoveneasca, a cărei existența
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
Blackwell, 1998), coordonată de Glanville Price. În acest volum (care pune de la început în discuție conceptul geografic și cultural de "Europa", motivînd anumite limitări sau extensiuni), română e prezenta printr-un articol general, dar și prin intrări separate pentru aromana, istroromana, meglenoromana, ca și pentru "limba moldoveneasca" (Moldavian). Autorul articolelor (care e chiar coordonatorul volumului), descrie aromana, istroromana și meglenoromana că dialecte ale romanei, preluînd deci interpretarea preferată de majoritatea lingviștilor români; arată totuși că unii autori consideră respectivele varietăți ca
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
și cultural de "Europa", motivînd anumite limitări sau extensiuni), română e prezenta printr-un articol general, dar și prin intrări separate pentru aromana, istroromana, meglenoromana, ca și pentru "limba moldoveneasca" (Moldavian). Autorul articolelor (care e chiar coordonatorul volumului), descrie aromana, istroromana și meglenoromana că dialecte ale romanei, preluînd deci interpretarea preferată de majoritatea lingviștilor români; arată totuși că unii autori consideră respectivele varietăți ca fiind limbi distincte. Și în alte cazuri (de exemplu, în evocarea veșnicei dispute asupra continuității), alegerea autorilor
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
centenarul Al. Odobescu (1834-1934), I. se consacră folcloristicii, devenind unul dintre teoreticienii domeniului. Cercetările premergătoare susținerii tezei de doctorat și teza însăși se opresc asupra folclorului istroroman. Din acest spațiu etnic culege și publică interesante florilegii (Așa cântat! Cântece populare istroromane - Cânți popolari istroromeni, 1936, Îl canto popolare istroromeno, în „Ephemeris dacoromâna”, 1940, Grâi și băsmuire cirebiră, 1940, Alte cântece populare istroromane, 1940). Lucrarea de referință a activității sale de folclorist o constituie Caracterul poeziei populare (1937), încercare de sinteză, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
însăși se opresc asupra folclorului istroroman. Din acest spațiu etnic culege și publică interesante florilegii (Așa cântat! Cântece populare istroromane - Cânți popolari istroromeni, 1936, Îl canto popolare istroromeno, în „Ephemeris dacoromâna”, 1940, Grâi și băsmuire cirebiră, 1940, Alte cântece populare istroromane, 1940). Lucrarea de referință a activității sale de folclorist o constituie Caracterul poeziei populare (1937), încercare de sinteză, cu puncte de vedere originale, asupra statutului textului folcloric și a trăsăturilor sale definitorii. Demnă de relevat este ideea existenței unui „limbaj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
după un energic frământ de apărare”. În Umanesimo romeno (1967) I. se arătă din nou preocupat de circumscrierea coordonatelor spiritualității naționale, încercând o proiectare în perspectiva largă a culturii europene. SCRIERI: La centenarul Al. Odobescu (1834-1934), Suceava, 1934; Cântece populare istroromane, Cernăuți, 1936; Caracterul poeziei populare, Cernăuți, 1937; Critică criticii românești, Cernăuți, 1937; Poezia autentic populară, Iași, 1938; Ionel Teodoreanu, Cernăuți, 1939; Sensul folcloric în poezia lui Eminescu, Cernăuți, 1940; Energie și vitalitate românească, București, 1941; Omenie românească, București, 1941; Natură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
precursore del socialismo romeno, Palermo, 1946; Tudor Arghezi, îl poeta „delle sette fronti”, Palermo, 1946; „Miorița” o Îl canto della fusione con la natură, Napoli, 1958; Umanesimo romeno, Trapani, 1967; Conversazioni critiche, I, Palermo-Roma, 1967. Culegeri: Așa cântat! Cântece populare istroromane - Cânți popolari istroromeni, Susnevița-Jeiăn, 1936; Grâi și băsmuire cirebiră, Iași, 1940; Alte cântece populare istroromane, Iași, 1940. Repere bibliografice: Domnica Palade, Valori românești în exil, „America”, 1951, 84; Mircea Popescu, Cărți românești în exil, „Revista scriitorilor români”, 1972, 11; Constantin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
Miorița” o Îl canto della fusione con la natură, Napoli, 1958; Umanesimo romeno, Trapani, 1967; Conversazioni critiche, I, Palermo-Roma, 1967. Culegeri: Așa cântat! Cântece populare istroromane - Cânți popolari istroromeni, Susnevița-Jeiăn, 1936; Grâi și băsmuire cirebiră, Iași, 1940; Alte cântece populare istroromane, Iași, 1940. Repere bibliografice: Domnica Palade, Valori românești în exil, „America”, 1951, 84; Mircea Popescu, Cărți românești în exil, „Revista scriitorilor români”, 1972, 11; Constantin Sporea, Petru Iroaie, „Revista scriitorilor români”, 1984, 21; Dicț. scriit. rom., ÎI, 637-640; Datcu, Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]