13 matches
-
a tuturor intrărilor, fumigații, efectuarea primului păscut, etc.) considerată că moment de instaurare unei noi ordini agropastorale când capacitatea vegetalului înverzit influențează pozitiv sporul gospodăriilor și protejează habitatul uman, caracterinzând Sf.Gheorghe din această perspectivă foarte plastic, distribuitor de bunăstare. Istroromanii în lumina investigațiilor istoriografice și etnografice de Lucian Robu, aduce în actualitate cercetările pe această temă efectuate de înantași iluștri precum Ioan Maiorescu, Teodor Burada, Leca Morariu, Emil Riegler, Traian Cantemir, subliniind dinamismul demersurilor științifice de investigare a istroromanilor, cât
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
bunăstare. Istroromanii în lumina investigațiilor istoriografice și etnografice de Lucian Robu, aduce în actualitate cercetările pe această temă efectuate de înantași iluștri precum Ioan Maiorescu, Teodor Burada, Leca Morariu, Emil Riegler, Traian Cantemir, subliniind dinamismul demersurilor științifice de investigare a istroromanilor, cât și complexitatea acestora care indică un crescendo al interesului pentru această ramură de romanism în sec XX, chiar la începutul mileniului trei în noua configurație geopolitică. Nicușor Marian Pele Trăiloiu,aduce Noi date privind structura etnică și confesional-demografică a
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
identitatea culturală română se referă la „persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromani, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromani, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromani, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni”; - noi toti - români, rumâni, vlahi, valahi
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]
-
mai sunt tânăr. Am trecut mai bine de jumătate de secol. - Ha, ha, ha... Dar eu ce să zic, că am peste un secol?! - Să fiți sănătos... între coperți! - Ce coperți, domnule!? - Mă scuzați, am vrut să spun între strămoșii istroromani de pe coasta Dalmata și Istria. - Da, așa mai zic! Ai venit de-acasă... - V-am văzut și cu Iorga... - Tinere, fii cuviincios... Vrei să spui cu Domnul Profesor Nicolae Iorga. - Scuzați... Am vrut să spun că va... plimbați printre „Sfaturile
URECHEA DINTRE CELE DOUĂ CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Urechea_dintre_cele_doua_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/348504_a_349833]
-
mulți ani al actualei conduceri a Societății de Limbă Română din Voivodina în frunte cu președintele Lucian Marină, în anul 2003, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosseti” al Academiei Române a publicat cartea despre cercetările profesorului Radu Floră făcute la istroromani și a facilitat oamenilor de știință să se informeze mai bine despre concluziile acestui renumit om de știință, lingvist și dialectolog prezentate în "Micul atlas lingvistic al graiurilor istroromane". A fost membru permanent al renumitei instituții științifice Mâțica Srpska din
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
Joseph Vendryes, "Peninsula Balcanică a fost dintotdeauna și rămîne un puzzle de limbi, ca și de rase, de naționalități și de religii"3. Acest conglomerat are în vedere limbi indo-europene slave (bulgară, macedoneană, sîrbo-croată), romanice (dialectele dacoromân, aroman, meglenoroman și istroroman ale limbii române, dar și iudeospaniola - ladino), albaneză, greacă și țigăneasca (rromani). Se aduce în discuție și turcă, limba uralo-altaică222. Unii romaniști ajung chiar să individualizeze limba română în context romanic prin "balcanismul" sau: "Sub aspect tipologic, română este cu
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
capete prin sec. V trăsături proprii care duc la formarea limbii române (sec. VII-VIII). Latină s-a transformat în română înainte de contactul acesteia cu slavă veche. Patru mari grupe de dialecte: dacoromân (identificat, impropriu cu limba română), aroman (macedoromân), meglenoroman, istroroman. Ultimele 3 sînt numite dialecte sud-dunărene. Dialectul aroman are cca 500000 de vorbitori în Grecia, Albania, Macedonia, Șerbia, Bulgaria și România. Singurul dialect sud-dunărean în care s-a dezvoltat o literatura culta. Cel mai arhaic dialect românesc, apropiat de protoromâna
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în Grecia (regiunea Meglen și orașele Salonic, Aridea, Axiupolis), Macedonia, Șerbia, Turcia și România. Număr de vorbitori în scădere dramatică, cca 5 mii, toți bilingvi, față de cca 25 mii acum cîteva decenii. Punte între dialectal dacoromân și cel aroman. Dialectul istroroman, dialect românesc pe cale de dispariție datorită presiunii limbăă sîrbo-croate. Cca 1500 vorbitori bilingvi față de 6 mii acum cateva decenii. Se vorbește în nord-vestul Croației (Peninsula Istria și provoncia Ćićarija). Dacoromâna are o configurație dialectala controversată (între 2 și 20 de
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
atestate de Academia Românași însușite de forurile lingvistice internationaleau stabilit că vorbirea aromanilor, sau macedo-romanilor, este un dialect al limbii române, al doilea ca importanță , după dialectul daco-roman, pe structura căruia s-a format limba română, înaintea dialectelor meglenoroman și istroroman.” Cunoscător al istoriei moderne a României, în articolul intitulat “CADRILATER”, el răspunde celor care consideră acest teritoriu o anexiune obținută în anul 1913, menționând precizările istoricului Vasile Pârvan în acest sens: “Cu mult înainte ca Dacii din Dacia să se
Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
câteva cuvinte despre cei ce s-au ocupat de folclorul românilor de pește hotere (G. Giuglea - Din literatura populară a Basarabiei, A. Golopentia - Românii din Timoc), Pericle Papahagi, cu studiile lui despre folclorul macedo-român, si Petru Iroaie, cu cele despre istroromani. De asemeni, să menționam pe folcloriștii sau oamenii de cultură străini care au făcut cunoscută peste hotare creația populară românească. Foarte bine informatul Iordan Datcu nu-i uită pe Jules Michelet, Ubicini, Emile Picot, Arthur și Albert Schott, Jan Urban
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
plus, limba română este "adânc înrâurită" de limba bulgară, care se vorbește tot în sudul Dunării, în schimb, lipsesc împrumuturile germanice, deși goții și gepizii au locuit câteva secole în Dacia, la nord de Dunăre. Cele trei dialecte daco-, macedoși istroroman alcătuiesc o singură limbă (română), iar poporul (român) ce vorbește cele trei dialecte trebuie să fi locuit, odinioară, laolaltă, în sudul Dunării, căci macedoromânii n-au călătorit din Transilvania până în Pind. Românii s-au creștinat, noua credință primind-o în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de Litere și Filosofie a Universității din București. Din 1942 este trimis lector de limbă și literatura română la Universitatea din Palermo, unde rămâne ca profesor până la sfârșitul vieții. Și-a susținut doctoratul în filologie (1936), cu teza Cântecul popular istroroman, la Universitatea din Cernăuți. Este membru fondator al Societății Academice Române, înființată în 1957 la Romă. A colaborat la „Arhiva”, „Archivum romanicum”, „Bollettino del Centro di Studi Filologici e Linguistici Siciliani”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Celebes”, „Cetatea Moldovei”, „Codrul Cosminului”, „Convorbiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
Română”, „Tribuna” ș.a. După debutul editorial din 1934, cu studiul de istorie literară La centenarul Al. Odobescu (1834-1934), I. se consacră folcloristicii, devenind unul dintre teoreticienii domeniului. Cercetările premergătoare susținerii tezei de doctorat și teza însăși se opresc asupra folclorului istroroman. Din acest spațiu etnic culege și publică interesante florilegii (Așa cântat! Cântece populare istroromane - Cânți popolari istroromeni, 1936, Îl canto popolare istroromeno, în „Ephemeris dacoromâna”, 1940, Grâi și băsmuire cirebiră, 1940, Alte cântece populare istroromane, 1940). Lucrarea de referință a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]