6,016 matches
-
șirul lui Gheorghe Parusi, Henri Stahl, împătimitul de mahalale colorate, aș risca să spun elegante, și de muzici ,istorice": ,au dispărut de mult flașnetele cu vînt în grele cutii pătrate, cu arii din Traviata, ce le cînta din gură un italian bătrîn! ș...ț Au dispărut cu totul bordeiele umede, săpate în pămîntul cald iarna, răcoros vara, și costînd atît de ieftin; dispar țiganii sacagii, ce-ți cer iarna un franc pe butoiașul de apă cumpărat cu cinci parale, dispar puțurile
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
Vineri 29 iulie, în sala Teatrului Municipal, a fost reprezentată în formă de concert, fără decoruri și costume, dar cu o inspirată mișcare scenică, opera Il Barbiere di Siviglia de Rossini, cu participarea orchestrei Europa Symphony Orchestra, sub bagheta dirijorului italian Marco Balderi, și cu Luminița Berariu la clavecin. Spectacolul a fost dedicat marelui bariton Nicolae Herlea care, interpretând această operă de 550 de ori pe toate marile scene de operă ale lumii, a rămas în memoria publicului și a specialiștilor
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
Gruyter, Berlin, New York, 2009, s v. 19 Cfr. ad esempio R. Girardi, Raccontare l'Altro. L'Oriente islamico nella novella italiană da Boccaccio a Bandello, Liguori, Napoli, 2012; P. Pucci, Barbari fratelli: identità cristiane e mussulmane nelle novelle del Bandello, "Italian Quarterly", 45 (2008), pp. 5-19; Id., "La vertù ancoră appresso ai barbari è onorată": limiti all'incontro interreligioso nelle novelle di Bandello e gli Ecatommiti di Giraldi Cinzio, "Forum Italicum", 45 (2011), 1, pp. 5-31. 20 Per tutto, cfr. S.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
PUCCI, Paolo, "La vertù ancoră appresso ai barbari è onorată: limiti all'incontro interreligioso nelle novelle di Bandello e gli Ecatommiti di Giraldi Cinzio",Forum Italicum, 45 (2011). PUCCI, Paolo, "Barbari fratelli: identità cristiane e mussulmane nelle novelle del Bandello", Italian Quarterly, 45 (2008). REMOTTI, Francesco, Contro l'identità, Roma-Bari, Laterza, 1996. SAID, Edward, Orientalism,Vintage-Random, New York, 1979. SARTRE, Jean Paul, L'antisemitismo. Riflessioni sulla questione ebraică, a cură di I. Weiss, Edizioni di Comunità, Milano, 1982. SCHWEICKARD, Wolfgang, Deonomasticon Italicum
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
15. Amenințările asimetrice nu sunt definite în documentele programatice de securitate italiene, dar sunt menționate pentru a face referire la celelalte tipuri de riscuri și amenințări, în afară conflictului armat (Conceptul Strategic, 2004; Conceptul Strategic al Șefului Statului Major General italian, 2005). Un alt document relevant în analiza noastră îl reprezintă Rapporto 2020, le scelte di politică estera (Raportul 2020, alegeri ale politicii externe), document elaborat în anul 2008 de către un grup de experți în securitate. Raportul a avut un impact
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ndu.edu/whitepapers. html, (accesat la 29.11.2012). 11 Ibidem, p. 10. 12 Ibidem, p. 13. 13 Ibidem, p. 18. 14 Federica di Camillio, Lucia Marta, Cazul Italiei, working paper nr 39, Real Instituto Elcano, 2009, p. 1. 15 Italian Strategic Concept, Romă, 2004, p. 6. 16 Ibidem, p. 15. 17 Report on Intelligence Policy for Security, Information and Security Department, Romă, 2007, p. 12. 18 Italian Strategic Concept, Romă, 2004, p. 17. 19 Strategia de securitate națională a Poloniei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Cazul Italiei, working paper nr 39, Real Instituto Elcano, 2009, p. 1. 15 Italian Strategic Concept, Romă, 2004, p. 6. 16 Ibidem, p. 15. 17 Report on Intelligence Policy for Security, Information and Security Department, Romă, 2007, p. 12. 18 Italian Strategic Concept, Romă, 2004, p. 17. 19 Strategia de securitate națională a Poloniei (traducere certificata), Varșovia, 2007, p. 3 în http:// merln.ndu.edu/ whitepapers.html, (accesat la 17.10.2012). 20 Ibidem, p. 4. 21 Ibidem, p. 7. 22
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
p. 8. Bibliografie Di CAMILLIO, Federica; MARTA, Lucia, Cazul Italiei, working paper 39, Real Instituto Elcano, 2009. Carta Albă a Securității și Apărării Naționale a Franței, Odille Jacob, La documentation Francaise, Paris, 2008. Conceptul Strategic al Șefului Statului Major General Italian, 2005. Rezoluția Nr. 2073/2004 III.31 a parlamentului Ungariei. Strategia Națională de Apărare a Slovaciei, Bratislava, 2005. Strategia Națională de Securitate a Bulgariei, Sofia, 2011. Strategia Națională de Securitate Britanică, Guvernul Majestății Sale, Londra, 2010. Strategia Securității Naționale a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de presa internațională sau de limbajul specializat al teoriei politice) și a reflecției filosofice. Totuși, doar o mică parte a vechii boierimi se interesează de afacerile externe și poate exprima o poziție personală față de acestea: simpatizează sau nu cu unioniștii italieni; aprobă sau nu "cezarismul" lui Napoleon al III-lea. De pildă, în jurul anului 1865, la curtea lui Răducanu Rosetti de la Căiuți se citea Indépendence Belge, Débats, Figaro, La Liberté, Gaulois, La Revue des Deux Mondes, La Revue de Paris, L
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
is researcher of Philosophy of Law and Professor of Legal Philosophy, human rights and religions of the Middle and Far East în the Department of Political Science, University of Bari. Leonardo TERRUSI teaches Literature în high schools. He obtained the italian Scientific național habilitation aș Associate Professor both în "Italian Literature" and "Italian Linguistics and Philology". Among his published works: the edition of the Reinassance comedy by L. Manfredi, Philadelphia (Bari, 2003); a study on the history of italian language în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Legal Philosophy, human rights and religions of the Middle and Far East în the Department of Political Science, University of Bari. Leonardo TERRUSI teaches Literature în high schools. He obtained the italian Scientific național habilitation aș Associate Professor both în "Italian Literature" and "Italian Linguistics and Philology". Among his published works: the edition of the Reinassance comedy by L. Manfredi, Philadelphia (Bari, 2003); a study on the history of italian language în XVth century, "El rozo idyoma di mia maternă lingua
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
obtained the italian Scientific național habilitation aș Associate Professor both în "Italian Literature" and "Italian Linguistics and Philology". Among his published works: the edition of the Reinassance comedy by L. Manfredi, Philadelphia (Bari, 2003); a study on the history of italian language în XVth century, "El rozo idyoma di mia maternă lingua". Studio sul Novellino of Masuccio Salernitano (Bari, 2005); a book on literary onomastic, I nomi non importano (Pisa, 2012); the bibliography L'onomastica letteraria în Italia (with Bruno Porcelli
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în continuare e la fel. nu se schimbă un popor în 20 de ani, poate nici într-o sută de ani. Suntem un popor de carectere slabe; nu luăm atitudine când ne fură guvernanții, nu luăm atitudine când ne batjocoresc italienii și axemplele pot continua. Așa îi la țărani. bye Hah, Fellini
Amarcord by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82767_a_84092]
-
despre ei, de unde și așteptările prea mari (uneori nejustificate) pe care le au. Românii, constat, se așteaptă că nemții să fie un popor curat și disciplinat, englezii cultivați, bine educați și cu un excelent simt al umorului, francezii amanți perfecți, italienii mafioți etc., etc. Puși în fața realității, posesorii acestor stereotipuri și așteptări reacționează negativ: Vai ce mizerie e în Germania, vai ce neamuri proaste sunt englezii ș.a.m.d. Mai rău, niște replici mai mult sau mai putin intimplatoare și fără
Prostia pe intelesul oricui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82941_a_84266]
-
engleză. Între cărți și printre cărți, mici obiecte, ca un despre preocuparea librăriei nu pentru cartea în sine, ci pentru cartea ca obiect. Deja din prima încăpere, senzația de librarie-muzeu-instalatie se strecura în aer, insidioasa că umezeală venețiana. Librarul, un italian plinuț și jovial, te imbia, asemenea unui cârciumar, să treci și în odaia cealaltă. Aici, aceeași dezordine frumoasă, doar că actorii erau cărți de anticariat. O ușă lăsată deschisă în buza canalului dădea o perspectivă lichidă întregii scenografii. Într-o
Carte la Venezia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83039_a_84364]
-
de toate lipsurile, el e “omul nostru”. După ei important este să se întrețină vie lupta cu comunismul, cu stânga, pentru că nu cumva la următoarele alegeri să ne trezim că poporul cel prost votează iarăși cu social-democrații, așa cum au făcut italienii și spaniolii și cum probabil vor face peste două luni francezii. Toate frazele răsucite, toate piruetele verbale, toata parada de erudiție etalata mai sus de cei enervați de D.B. nu le pot ascunde mentalitatea de mici patroni, îngrijorați că s-
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
interesante comunicări îndelung dezbătute. Alături de cei de mai sus, au participat și valoroși romaniști europeni: prof. Liliana Tasmowski-De Ryck de la Universitatea din Anvers, conducătoarea unui centru universitar de studii lingvistice românești, și prof. Maria Iliescu, de la Universitatea din Innsbruck. Româniștii italieni - cei din AIR, mai ales - au fost de asemeni prezenți și activi. Au participat, cu comunicări bine apreciate, profesorii Lorenzo Renzi, Cesare Alzati, Lusia Valmarin, Vincenzo Orioles, Marco Cugno, Roberto Scagno, Angela Tarantino, Francesco Guida, Marinella Lörinczi Angioni, Giselle Vanhèse
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
demnitatea de armaș. Calchiată după cea britanică, istoria capătă puternic iz balcanic. Măgureanu, celălalt nume al lui Pașadia, are prin urmare o poveste preaosebită, mîndră și balcanică. Dincolo de evidenta coincidență, povestea rămîne în roman numai a străbunicului, nu și a italianului de la curtea engleză, pentu că secvența mizează nu pe rezonanța unei istorii prea puțin știute, ci pe ecoul produs de sonoritatea numelui. E între acesta și portret un vădit contrast, pornind de la portul boieresc al primului dintre Măgureni, căruia i
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
moștenit felul și firea. Cu această constatare, diferențele dintre secvența de la început și cea care ni-i aduce în față pe străbunic și pe ultimul dintre urmașii săi devin semnificative. De la Pașadia, Povestitorul află că armașul era un Bergami, un italian poate, după rezonanța numelui. în orice caz, un occidental. Decide însă să-i spună cititorului că armașul era fugar "din părțile turcești". "Urîtul port boieresc" ar putea deveni în secvența anticipativă, dacă ignorăm polisemia arhaică a cuvîntului, "portul semeț". Iar
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
Ca și primul volum, cel închinat picturii italiene și ca și cel care i-a urmat, cel rezervat barocului, Pictura modernă este tipărită în Italia, în condiții tehnice ireproșabile, în asociație cu Editura Electa. Selecția iconografică și textele aparțin cercetătorilor italieni Stefano Zuffi și Francesca Castria, iar traducerea în limba română este realizată de scriitorul și italienistul Mircea Vasilescu. Cu un text minimal cantitativ și riguros aplicat la imagine, Pictura modernă este, în primul rînd, radiografia unui secol a cărui dinamică
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
Cosana Nicolae În Călătorie în Italia, Goethe vorbea despre timpul german si cel italian. Cum ați defini timpul dv., cel american? Cred că timpul american izbucnește în momente de activitate constantă destul de frenetică. Același lucru se repetă de multe ori, pentru că oamenii nu învață prea mult din experiențele lor. Nu vor să se gîndească
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
din experiențele lor. Nu vor să se gîndească la trecut, așa că trăiesc într-un fel de prezent continuu, dar nu un prezent ce evoluează treptat, după cum am spus, ci în salturi. Noi sîntem mult mai orientați către viitor decît nemții, italienii sau românii. Aici, oamenii proiectează întotdeauna ce vor face anul următor, sînt obsedați de nou. Chiar dacă America nu mai este o țară nouă, ea continuă să se privească pe sine astfel. în ceea ce privește prezentul, putem vorbi de o criză a domeniilor
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
împodobită cu un portret al lui Basta" și alta găsită la Biblioteca Națională din Paris. Bălcescu, cucerit de precizie, verifică numărul oamenilor armatei turcești, tătare, al oștenilor lui Mihai, până și al morților din mormintele de lângă Aiud citând analiști turci, italieni, maghiari, germani; verifică numele lui Mustafa-Pașa, cum apare la Walther (Ahmed-Pașa), la Istvanfi (Hafis-Pașa) în timp ce cronicile românești, turcești și italienești îl numesc Mustafa. Pune față în față comentariile diferite asupra aceluiași subiect: Esprinchardt, Montreux, Frachetta și D'Ambry, fiecare cu
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
pus capăt relației dintre Zenga și Raluca Sandu titrează Adevărul. Pentru neinițiați, scandalul drogurilor s-a produs în timpul unei razii antidrog a Poliției din Capitală la Club Office. Cu acest prilej au fost pescuiți acolo antrenorul echipei de fotbal "Național", italianul Walter Zenga, și prietena sa, Raluca Sandu, fiica președintelui Federației Române de Fotbal. Zenga a afirmat ulterior că prietena sa a fost cea care a insistat să-și petreacă seara în localul menționat. Nu că vrem să luăm apărarea compatrioatei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
Omul care vindeca cu flori (L'uomo che curava con i fiori, PIEMME) de Federico Audisio di Somma. Dincolo de radicala deosebire stilistică și tematică, cele trei cărți au în comun calitatea scriiturii și solidaritatea eșafodajului epic. Raportîndu-le la constantele romanului italian din deceniul trecut, cărțile premiate au fost preferate de jurii tocmai pentru că excelează în cadrul general. Născută la Dublin, stabilită la Roma, Margaret Mazzantini a primit premiul "Selezione Campiello" și "Rapallo-Carige" pentru proza de debut Ligheanul de zinc, 1994. După ce s-
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]