1,279 matches
-
De la Coșbuc, tălmăcitor al Divinei comedii (ca și, mai tîrziu, Eta Boeriu), și de la Blaga cel sedus de mirajele luzitane, doritor a trimite "bănuitului Sud un gînd fără greș", la Aurel Rău și Adrian Popescu, evocatori insistenți ai unor drumeții italice și traducători din spaniolă și italiană, se întinde un domeniu al unui soi de compensație moral-geografică, sub un olimpic senin goethean. Iată că apare însă un bard ce nu ezită a-și asuma cu semeție Nordul: sătmăreanul George Vulturescu. Să
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
scriitori) lumea textuală în care trăim la un moment dat. Or viziunea e totul. O observație amuzantă și nu lipsită de semnificație. În ciclul din 1983, versurile preluate de la alți scriitori - subiectul intertextualității, cum ar veni -, erau subliniate prin caractere italice. Această prudență nu i-a împiedicat pe unii, dacă nu cumva mă înșel, să vorbească despre plagiat. Ei bine, acum textul poetic nu mai marchează vizibil convenția, semn că și priceperea noastră într-ale poeziei postmoderne a crescut. Și acest
Oldies but goldies! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13232_a_14557]
-
la înfruntările cu barbarii cappadocieni nu e decît un pas, care poate însă răsturna istoria. Aceeași ambiguitate, care amestecă planurile temporale în relatarea despre vremea lui Cicero, făcînd din întreaga narațiune un flash-back lămuritor, întrucîtva, pentru scurtul fragment, scris în italice, de la început, se păstrează în "postfață". Independentă de prima parte, continuarea romanului, compusă de altcineva, de un "editor", e o poveste de "mistere". Cicero cel dispărut și căutat zadarnic de Helvia pare să intre, sîntem lăsați să înțelegem, în mintea
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]
-
bârfe și personaje mateine, n.n.) - așa ar fi tebuit să se intituleze cartea lui Cornel Ungureanu despre Cercul Literar de la Sibiu. Pâna la urmă, autorul s-a mulțumit să aleagă, după criterii tematice, un titlu ambiguu și general, specificând, cu italice: intervalul timișorean. Inscripția de pe poartă descurajează o primă apropiere, neavizată, de un studiu care afișează, ostentativ, avertismentul: pentru cunoscători! În curtea sibiană, hăitașii proletcultismului latră a pustiu. Cerchiștii s-au împrăștiat, între 1948 și 1965, în toate colțurile țării, cei
Mitteleuropa marginalilor by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12655_a_13980]
-
cealaltă perspectiva - românească - se constată apariția, atât la noi cât și în Italia, a unor consistente lucrări și studii semnate sau îngrijite de intelectuali români, dintre care foarte mulți tineri, care reiau astfel preocupările privind afinitățile noastre spirituale cu spațiul italic. Aceste recente apariții, împreună cu cele deja semnalate, par să confirme un reviriment al istoricei tradiții culturale româno-italiene. 1. Sub patronajul Centrului Internațional de Studii Bruniene și al Institutului Italian de Studii Filozofice și cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
De ce doar intelectualitatea? Pentru că DEX: "Pătură socială neomogenă formată din oameni pentru care munca intelectuală reprezintă", tra, la, la. (În dicționar nu există cuvîntul căcat, există numai caca, subst. în limbajul copiilor.) Am pus în cursive neomogenă fiindcă-mi plac italicele - aduse din Italia -, ele însemnînd latinitate, adică una din caracteristicile profund nocive ale păturii. Ce dăunează grav sănătății. Rezultă că rușii sînt latini. Astfel, deși el însuși un mare gînditor și deja împușcat de Fanny Kaplan, părintele uluitoarei revoluții care
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
coloane, paginile; autorii sunt menționați la final, între paranteze sau fără paranteze; pentru Prosopographia Imperii Romani, apar trimiteri stranii - ex.: p. 171, nota 27 - PIR2, [3] (!) F 418; p. 174, nota 37 - PIR2, L p. 258 (!)), titlurile sunt scrise când italic, când între ghilimele, anul apariției este indicat după pagini, locul editării unor lucrări este eronat ș.a.; toate dovedesc indubitabil cel puțin un lucru - că dl. Mîrșanu nu e încă familiarizat cu tehnica redactării științifice. Foarte probabil, dl. Dragoș Mîrșanu are
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Irina Marin Negocieri...eminesciene Cartea Voiricăi Bălteanu este o carte scrisă cu acribie, așa cum rar se mai scriu astăzi, o carte despre tot ceea ce a însemnat și înseamnă întâlnirea dintre Eminescu și spațiul cultural italic. Perspectiva este una poliedrică, exhaustivă. Autoarea prezintă pe larg odiseea receptării poetului român în Italia, tribulațiile procesului de traducere, "negocierile", în sensul greenblattian al cuvântului, duse cu textul eminescian. Informația istorică, documentară, pe care o aduce această carte este impresionantă
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
culturii italiene, de la antichitatea romană până la romantismul italian reprezentat de Leopardi. Viziunea politică a lui Eminescu apare și ea confruntată cu "reperul italian", rădăcinile comune și similaritățile istorice dintre cele două țări făcând această pendulare între spațiul românesc și cel italic una firească. În finalul volumului este studiat un caz de epigonism literar: este vorba de Arturo Graf, profesor de litere la Universitatea din Torino, contemporan cu Eminescu. Petrecându-și o parte din copilărie și adolescență pe meleaguri românești, Graf scrie
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14245_a_15570]
-
cărui ochi sunt ațintiți asupra unui punct de dincolo de carte, de triunghi și de cerc, același punct către care își îndreaptă privirea și magistrul. Nici un cuvânt nu se rostește, pacea cărții, a lui Euclide " al cărui nume stă scris în italice pe o margine a tăbliței " nimic nu o tulbură. Și în tăcerea solemnă a momentului, în penumbra din jurul celor doi uniți în aceiași viziune, un poliedru ca un imens diamant cu numeroase fețe și muchii lucind cristalin, plutește senin în
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
romanilor (dacă aceștia plângeau); ori, în loc de gângurelile fericite, - scandările stricaților, decadenților de Triburțiu et compania, - semnele împrăștiate prin Evropa de îndelungata filiație a lui Aeneas, fugarul, răsădind zeii troieni ca pe niște lăstari verzi încă mai întâi pe pământul penisulei italice, de unde energia Troiei nimicite avea să renască întinzându-se din nou îndărăt până la Eufrat, dincolo și de locul de origină... , pedepsit de sergentul Cioancă să execute culcări pe aerodromul înzăpezit al lui ianuarie 1940, le făcea bucuros ca pe o
Recrutul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10239_a_11564]
-
bîrne de poveste n-au mai făcut, niciodată, o punte. O făptură vaporoasă, duh din lampa simbolismului, adăpostind, la rîndu-i, personaje cu dublă față. Bunăoară Lia, al cărei pseudo-jurnal, contrafăcut de Darie (aflăm dintr-unul din cam numeroasele inserturi în italice semnate I.V.), ne e servit ca suprema ridiculizare (invidioasă, totuși, pe marea proză...) a matrapazlîcurilor romanului. Lia, aciuită la o școală, încurcată, nu se știe, încă, din ce pricini, cu părintele cam troglodit al lui Darie, e cînd batjocura dezinhibaților
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
mica clădire în care lucrează Parlamentul republicii liliputane, cu un serviciu de gardă posedând uniforme ce le fac de rușine pe cele ale halebardierilor elvețieni de la Vatican. La vest, fortăreața San Leo, una dintre cele mai impresionante imagini din peninsula italică. Marius Horescu Legătură aeriană l Timișoara-Milano Aeroportul Internațional Timișoara - Traian Vuia oferă, prin companiile aeriene care operează, posibilitatea efectuării unor călătorii înspre importante orașe europene: Viena, Budapesta, Stuttgart, Düsseldorf, Ancona, Bari, Bergamo, Bologna, Florența, Milano, Treviso, Veneția, Verona, Torino, Chișinău
Agenda2004-39-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282930_a_284259]
-
s-a inventat apoi torța de lemn cu un capăt înmuiat în rășini minerale, aceasta fiind cea mai folosită lumină „mobilă“, utilizată și ca armă de apărare și de comunicare la distanță, inclusiv în spațiul de cultură greco-elenistic. În peninsula italică, la mare preț erau lumânările, un fel de cilindri din ceară sau grăsime, care înglobau pe toată lungimea lor un fitil; dar, mai ales, s-a folosit lampa cu combustibil lichid (ulei de măsline, de pește, susan, nuci, ricin etc.
Agenda2004-45-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283009_a_284338]
-
Catania, consulul general al Italiei la Timișoara, ne-a spus că, pentru cetățenii români, reprezentanța diplomatică asigură servicii de eliberare de vize de studii și de muncă, de autentificare și echivalare a actelor de studii, de informații diverse despre peninsula italică. Pentru cetățenii italieni, se oferă toate serviciile de pașapoarte, acte notariale, asistență. Totodată, consulul general italian menține relațiile cu autoritățile publice locale din raza de competență. Programul de lucru cu publicul la Consulatul General al Italiei la Timișoara este de
Agenda2004-26-04-general2 () [Corola-journal/Journalistic/282579_a_283908]
-
Italo-Romena, instituție ce face parte din Grupul Veneto Banca (Italia). Concret, un român poate deschide un cont la una din băncile italiene - Banca di Bergamo, Banca Meridiane - care fac parte din grupul amintit (ce are 128 de sucursale în peninsula italică) și va avea la dispoziție patru variante de a trimite bani acasă: prima este cea clasică, prin intermediul Western Union; cea de-a doua, printr-un ordin de plată, ce presupune plata unei sume către o persoană fizică, în contul acesteia
Agenda2004-49-04-economic () [Corola-journal/Journalistic/283121_a_284450]
-
operele” lui... americane, Dovlatov face loc aproape tezist encefalitei politice. Fără, nu este posibilă publicarea în occident, cred. De aceea, Compromisul se constituie din 12 proze, gen foileton, având o structură standard: titlul, cules cu un caracter de literă mărită (italice), un rezumé avertisment, în aceeași tonalitate grafică; dimpreună, fiind detașate spațial, imprimă o idee - fanion, tipică regimului de opresori.Numai după aceea se derulează scurte narațiuni construite în jurul personajului. Toate relatările - povestiri sunt reale depoziții pentru autoreferențialitate. Textele au vioiciune
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
cuprind toate cunoștințele referitoare la România". Autorul articolului citat observa că respectivul cuvînt "nu pare o formație fericită: e o creație hibrida și are o rezonanță neplăcută"; presupunea că modelul său a fost constituit de unele adjective substantivizate precum Romanoslavica, Italica - si sugera că modele alternative preferabile denumirile de domenii de cercetare de tipul slavistica, germanistica, balcanistica - sau indologie, balcanologie etc. Pentru studiile despre română, termeni mai adecvați ar fi fost deci romanistica sau, eventual, (deși e mai greoi) românologie. Trebuie
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
cultură se implică în fiziologie: "îți simt albastrele vene,/ arhaicul puls, fervoarea etrusca și auriculul latin/ fluxul de sînge ce vine din Ionică/ îți albește mai tare picioarele că două coloane,/ de marmură, Agrigento e stîngul, Selinunte e dreptul," (Elegia italica). Sau: "Dar aud clipocind Ada și Tevere dinspre izvoarele mitice/ spre metropolele plămînilor tăi? (ibidem). Sau: "Lacul Bracciano și tainicul, umbrian Trasimene,/ întunecatul Bolsena le presimt, cam unde ți-e mijlocul sacru" (bidem). Asimilarea datelor "străine" e deplină, cuprinsă în
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
și după.// Latin, încercam să mă simt acasă printre greci,/ și totuși ăMartiniă cu gheață mă trădase ușor;/nu labil, vulnerabil cum șunt, la subtilele mișcări/ ale dublului astral, ale geamănului celest? (Elegie egeică). Nu mai puțin atractioasă decît cea italica, e priveliștea din Montmartre ("După Biserică Sfintei Inimi e o stradă spre Place du/ Tertre,/ în ce an citeam pe rupte ăAvoir et êtreă?/ Numele străzii îl văd aievea, nu-n vis,/ alb pe albastru: Mont Cenis" - Reminiscența din Montmartre
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
biserică săpata în piatră,/ nici vorbă s-ating mănăstirea Caterinei a Stîncii/ platonic oglindindu-se în adîncul din Lago Maggiore,/ amniotica anamneza: Grădină Maicii Chiliilor răsfrîntă-n Egee,/ stupul din Athos, cum numele văii Iserului/ surprinzîndu-te la intrarea în Delfi" (Elegia italica). Așadar adorația divinului în lume devine tot mai mult senzorială, aidoma celebrelor viziuni ale Sfintei Tereza de Avila. Misticismul poetului cade în materia vizionara vîscoasa, devenind plastic, tangibil. Făcînd întrucîtva - să recunoaștem - figură de eretic, Adrian Popescu evoluează frecvent în
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
salvează de la inflația unor confrați ai amintitei serii. Neispitită de divagația imaginativă ori explicativă, atrasă în schimb de o claritate a inefabilului, de o precizie a tăieturii verbale, ea s-ar revendica mai curînd dintr-o familie a marilor moderni italici, Ungaretti, Saba, Montale, Quasimodo, asupra cărora Ilie Constantin s-a aplecat și în calitate de traducător. O asemenea concentrare deschide calea ermetismului, rar frecventată de șaizeciști. Iată un madrigal în substanța căruia nostalgia devine intensitate, emoția se coroborează prin melancolia cogitației: „Anul
Aidoma unui submarin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2435_a_3760]
-
în orice frază la oratorii care mai mult improvizează, cu spontaneitate. E cum am face noi în românește folosind mai la tot pasul expresia "așa zicînd", sau "dacă e să spunem așa", etc. Cîteodată mă trezesc zicîndu-mi sau gîndind: . Zicere italica molipsita mai mult de filme...
Per modo di dire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18202_a_19527]
-
nature. En quoi îl épouse le génie d'une langue hostile au délire et au lyrisme irréfléchi, spécialisée dans leș soupirs de l'intellect et dans laquelle ce qui n'est pas cérebral est suspect, naïf ou nul" (textul cu italice este suprimat în versiunea definitivă). Sufletul, pentru a se exprima, pretinde o limbă legată de instinct, spune Cioran, "non désincarnée par l'intellect" precizează el în prima versiune, în timp ce în carte el renunța la precizare: "non désincarnée". Importante sînt mai
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
aceasta descriere exclude precauțiile ("d'ordinaire") dar se lungește și se detaliază: "...accents de flûte qui caractérisent le français. D'où ces periodes qui, redoutant le point, empiètent leș unes sur leș autres, multiplient leș détours, répugnent à s'achever" (italicele sînt ale autorului). Cele mai importante modificări intervin însă în final, unde dispar vreo două pagini sau chiar mai mult, care urmau după interogația care închide textul în varianta din volum, unde stilul este definit în același timp și că
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]