7 matches
-
până toamna târziu) o gamă diversă de ciuperci cu specii de: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), oiță ("Russula virescens"), roșcovă de brad ("Lactarius deliciosus"), bureți-usturoi ("Lactarius piperatus") - cunoscuți și sub denumirile populare de "iuțari, lăptiucă iute, bureți lăptoși, bureți iuți", creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrav de fag ("Pleurotus ostreatus"), zbârciog țuguiat ("Morchella conica"), zbârciog galben ("Morchella esculenta") și piciorul-căprioarei ("Macrolepiota procera"). Fauna este una diversificată
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
ciuperci comestibile, cu valoare alimentară ridicată. Specii de ciuperci comestibile: hrib ("Boletus edulis"), hrib pucios ("Boletus aereus"), vinețica ("Russula veșca"), oița ("Russula virescens"), roșcova ("Lactarius deliciosus" cunoscut și sub denumirea de "pita pădurii" sau "râșcov de brad"), pălăria-șarpelui ("Macrolepiota procera"), iuțari ("Lactarius piperatus", cunoscut și sub denumirile populare de "burete usturoi, burete iute" sau "burete lăptos"), gălbior ("Cantharellus cibarius"), creasta cocosului ("Ramaria botrytis"), ghebe ("Armillaria mellea"). Fauna parcului este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, pești
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Agrostis vinealis"), rogoz (cu specii de: "Carex capillaris, Carex nigra, Carex diandra, Carex limosa"). Pe suprafața teritorială a sitului vegetează o gamă diversă de ciuperci; dintre care: vinețică ("Russula virescens"), ciupercă de pădure ("Agarius silvatica"), roșcovul de brad ("Lactarius deliciosus"), iuțari ("Lactarius piperatus"), creasta cocoșului ("Ramaria botrytis"), gălbiori ("Cantharellus cibarius"), ghebe ("Armillaria mellea"), hrib ("Boletus edulis"), buza caprei ("Boletus subtomentosus"), hrib pucios ("Boletus aereus"), ciupercă de bălegar ("Agaricus campestris"), ciupercă de câmp ("Agaricus arvensis"), crăițe ("Amanita caesarea"), păstrăv de fag ("Pleurotus
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
dezvoltă numai sub foioase, cu mare drag sub castani, lamele foarte îndepărtate, buretele original cu cuticula colorată spre gri-roz, variația queletii însă este albă) sau "Lactarius vellereus" (necomestibil, foarte iute, amărui și zgârcind, lamele mai depărtate deseori bifurcate, cuticulă lânos-împâslită). Iuțarii nu se potrivesc pentru persoane cu probleme gastrointestinale sau cu stomac sensibil, chiar dacă pierd ceva din iuțime în timpul gătirii. El se păstrează întregi până la folosire, piciorul nu se taie deoarece prin tăietură pierde laptele și astfel ciuperca se deshidratează. Se
Lăptucă iute () [Corola-website/Science/336202_a_337531]
-
pus la cuptor precum fript la grătar. Mai departe lăptuca iute se poate marina în diverse moduri. Conservată în sare, carnea ei capătă o culoare gri-verzuie. O altă rețetă este acea din jurnalul „Tribuna” din secolul al XVIII-lea, denumită „Iuțari de casă mare”, cu smântână și pătrunjel. Buretelui se atribuie de asemenea un efect diuretic și este folosit împotriva [[urologie|litezii renale}} ( pietrei de vezică urinară). [[Categorie:Lactarius]] [[Categorie:Ciuperci comestibile]]
Lăptucă iute () [Corola-website/Science/336202_a_337531]
-
cu păduri de foioase (silvostepă, mai ales) rromii culeg: urzici, mușețel, flori de tei și de soc, fruncte de cireș sălbatic, corn, cătină, păducel, fragi și mure. Dintre bureți cei mai recoltați sunt: opinticii de toamnă, hribii de foioase, zbârciogii, iuțarii și vinețelele. În zonele montane, rromii rudari mai ales, străbat areale mari În căutarea afinelor, zmeurei (foto 7), murelor și fragilor. Dintre bureți cei mai căutați sunt: hribii (foto 8), ghebele, gălbiorii și râșcovii. Primăvara aceștia recoltează muguri de brad
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
limba șarpelui, pedicuța, barba ursului, lăcrămioara, fragii, traista ciobanului și multe altele. Mai târziu, după ce coroanele fagilor s-au îmbrăcat complet cu frunze, apar zbârciogii, după care bureții de perj, apoi lichenii dar mai târziu. O dată cu venirea verii se nasc iuțarii, gălbiorii, creasta-cocoșului, hribii, pâinișoarele sau hulughițele, mânătărcile, precum și alte specii de ciuperci din care unele comestibile, altele otrăvitoare și urmează opinticii sau ghebele care anunță cu tristețe anotimpul ploios, toamna. După ce pale de aer răcoritor i-au mângâiat fața, Magnolia
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]