299 matches
-
referim doar la Declarația Universală a Drepturilor Omului, știm că, în 1948, Arabia Saudita s-a abținut de la ratificare, pe motiv că încalcă Șaria 20. În 1982, reprezentantul Iranului la ONU a spus că Declarația reprezintă o viziune laică a tradiției iudeo-creștine, care nu poate fi implementată de musulmani fără a se intră în conflict cu Șaria 21. A urmat o serie de alte declarații ale Iranului și încercări de a se susține ideea că e nevoie de o revizuire a documentului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
religiei, o polarizare nocivă a societății. Postura "fixist-muzeală", "fundamentalistă" se confruntă cu negativismul cras, cu "furia destructivă" a seculariștilor care-și imaginează că sînt "progresiști": "În realitate, privind lucrurile istoric, ne dăm seama tot mai bine că fără tradiția biblică, iudeo-creștină, libertatea, progresul, democrația, economia de piață, știința, demnitatea individuală ar fi fost imposibile. Valorile lumii contemporane au crescut pe un fond biblic. Chiar și Iluminismul, cu dimensiunile sale antireligioase, e o imposibilitate fără rădăcini religioase. Istoricii își dau seama de
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
alimentată, interpretată facțional, partizan, și dubios, după cunoașterea jurnalelor sale din perioadele diplomatice din Anglia și Portugalia, ca și a celui ulterior. După opinia lui Julien Ries, un comentator obiectiv al operei științifice eliadiste, inclusiv al Jurnalului portughez: „În orizontul iudeo-creștin al cercetărilor lui Eliade nu regăsim urme nici ale antiiudaismului, nici ale anticreștinismului... Eliade a valorizat rolul profetismului și mesianismului În iudaism... a insistat asupra valorizării istoriei În iudeo-creștinism, ajungând la o teologie a istoriei... Departe de a fi un
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
interesantele opțiuni ale DEX-ului în definirea cuvîntului drac: în primul rînd (ca probabil efect al cenzurii ideologice din anii primei ediții) sensul său e cît mai desprins de tradiția religioasă. Dacă în dicționare străine e normală referirea la tradiția iudeo-creștină ("in Jewish and Christian theology", Oxford English Dictionary; "selon les croyances (judéo-)chrétiennes et dans la tradition populaire", Trésor de la langue française), în DEX e vorba doar de "imaginar"; în plus (și din nou în contrast cu alte dicționare străine și chiar
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
inferior la superior, călătoria, renașterea, comedia și tragedia - v. Christopher Booker, The Seven Basic Plots: Why We Tell Stories, Continuum, London, 2004). Pentru această questă, în varianta sa eșuată, Corin Braga reconstituie o istorie (delimitată cronologic de marginile Evului Mediu iudeo-creștin) a reprezentărilor, aducînd argumente extrase dintr-o materie foarte amplă, restituită cu o erudiție apreciabilă. Firește, într-o materie atît de bogată, a cărei restituire pentru cititorul actual reprezintă una din intențiile cele mai evidente ale cărții, autorul trebuie să
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
să mi-o apropriez, sugerînd un ,final" (citiți: o întoarcere la concepte) care mi-ar plăcea. Și unde insuccesul questei Paradisului și imortalității subsecvente, despre care autorul spune de altfel că ,pare înscris în genele înseși ale culturii și literaturii iudeo-creștine", se întîlnește cu o altă temă definitorie pentru europenitatea noastră (ca identitate problematică și longevivă, totodată), și anume cu aceea a eșecului căutării limbii perfecte. De la Căutarea limbii perfecte la Limba păsărilor (și, mai departe, spre...îngeri), nu mi se
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
sf. Bartolomeu, Episcopul Clujului ne atrage atenția asupra condiției de fidelitate pe care le-o pune Dumnezeu oamenilor Vechiului Testament, arătându-le că El este un Dumnezeu gelos. Michael Finkenthal face o scurtă și utilă istorie a Decalogului în antichitatea iudeo-creștină, accentuând asupra exclusivității stăpânului absolut, Dumnezeul gelos și iute la mânie, imperativele morale stabilite de cele zece porunci, despre implicarea creatorului în creația sa, și condiția fără de care nu se poate omul dumiri, căci "o poruncă nu poate fi înțeleasă
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
În ce privește Europa, este cert faptul că procesul globalizării a slăbit importanța statului național, cedând locul "constelației postnaționale". Naționalismele, care de fapt i-au slăbit forța, trebuie înlocuite cu un "patriotism constituțional" fundamentat în tradițiile culturale comune ale bătrânului continent (monoteismul iudeo-creștin, raționalismul de sorginte greacă și republicanismul) și în formarea publică a voinței politice. "Organizarea autorităților legitimate democratic și dezvoltarea unei culturi politice centrate asupra cetățeanului rămân problemele urgente pe care Europa are a le rezolva" (p. 374). Uniunea Europeană trebuie, de
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
Timișoara, Ed. Amarcord, 1997, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor. În 1998 a publicat: Nodul gordian (jurnal-eseu), București, Ed. Humanitas, Călugărul și moartea (eseu despre reprezentarea morții în monahismul egiptean), Iași, Ed. Polirom și Apocalipsa lui Ioan în tradiția iudeo-creștină (studiu), București, Ed. Humanitas. Este un bun cunoscător al operei lui Mircea Eliade (despre care a scris o carte, în colaborare cu Paul Barbăneagră). A tradus, din greacă și latină, scrieri dintre cele mai dificile (texte de Origen, Evagrie Ponticul
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
prefect, confruntarea acestuia cu probleme grave etc. - și în deplină conspirativitate, membrii Sinedriului ocoliseră uneori interdicția legală romană și hotărâseră lapidarea unor indezirabili. Este situația femeii adultere, lapidarea arhidiaconului Ștefan, primul martir, ori executarea lui Iacob cel Drept, șeful comunității iudeo-creștine din Ierusalim, în anul 62 d.Hr. E foarte probabil că acel sinedriu (arhierei, bătrâni și cărturari), convocat precipitat de marele preot Caiafa pe timp de noapte, să fi urmărit tot o asemenea stratagemă, respectiv să îl facă pe Iisus
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
Recunosc că această lecție s-a demodat deja. B.F. Skinner, cu abilitatea sa de a crede că există ceva dincolo de libertate și demnitate, vrea să vadă moartea omului autonom. Poate că are sau nu are dreptate, dar, în termenii eticii iudeo-creștine pe care Portocala mecanică încearcă să o exprime, el comite o erezie crasă. Mi se pare, conform tradiției, că omul vestic nu este încă gata să fie înlăturat, că zona în care funcționează liberul-arbitru ar trebui lărgită, chiar dacă dăm peste
Marmelada mecanică by Anthony Burgess () [Corola-journal/Journalistic/2585_a_3910]
-
o inscripție în aramaică: Iacov, fiul lui Iosif, fratele lui Iisus. Acest mic sarcofag în calcar, din secolul I, ar fi conținut oasele fratelui lui Iisus? Iacov este menționat de mai multe ori ca „fratele Domnului”, viitorul șef al cultului iudeo-creștin, ajuns, după Petru, conducătorul Bisericii din Ierusalim. Dar nimic nu probează că acest Iacov, fiul lui Iosif, fratele lui Iisus, era fratele Domnului de care ne vorbește Biblia, acest prenume fiind foarte răspândit în epocă. „A intrat în ziua sâmbetei
Întâmpinarea Domnului: Despre viaţa de copil a lui Iisus, copilul Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/70711_a_72036]
-
Iisus, Pavel a pornit la zidirea creștinismului, operă la care au contribuit un grup reprezentativ al primilor creștini, care a reușit desprinderea noii religii de mozaism și afirmarea sa ca de sine stătătoare. Poate lucrul cel mai important, reformulând credința iudeo-creștină în limbajul culturii grecești, acesta a contribuit la mondializarea creștinismului. Așadar, în privința creștinismului, nu e vorba de un fondator, în sensul comun al termenului, ci, mai degrabă, de un proces fondator, având ca reper prim și ultim pe Iisus Hristos
Cine a fondat creştinismul? Hristos sau Pavel? () [Corola-journal/Journalistic/70795_a_72120]
-
în conștiința oamenilor, și profețea dezastrele morale, crimele inimaginabile care vor urma acestei sincope spirituale a omului. Reamintim că în aceeași perioadă scria și Eminescu: Nimeni nu poate opri apunerea lui Dumnezeu de pe cerul cugetării". În ce privește divinitatea, Nietzsche opune concepției iudeo-creștine a unui Dumnezeu cu sentimente precum milă, îndurare, ură, răzbunare un Dumnezeu al nobleței și purității, "dincolo de bine și rău". Dumnezeu este Ființa ființelor, Universul spiritual, o ființă supremă care trece prin stări intermediare spre forma sa perfectă, absolută concepție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
esența lucrurilor, fiecare cifră avea o semnificație spațială. Într-un cuvînt, aritmetica lor se sprijinea pe geometrie. Iar zero era un număr în fața căruia intuiția spațială elenă rămînea perplexă. Zero era absența spațiului, deci nu era număr. A urmat teologia iudeo-creștină, cu creația lumii din nimic, așadar o concepție potrivit căreia lumea apărea din ceva aidoma zeroului, pentru ca apoi, odată cu Renașterea, știința zeroului să evolueze în salturi uluitoare. Torricelli cu vidul creat în primele barometre cu mercur, pictorul Brunelleschi cu punctul
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
trei tipuri de lectură: în ea însăși, ca un poem debordând de imagini mitice, inaugurând sau mai degrabă structurând o nouă „mitologie”, creștină; din perspectivă patristică, așadar privind-o à rebours prin grila comentariilor Părinților Bisericii; din perspectivă iudaică și iudeo-creștină, integrând-o așadar curentului apocaliptic ce străbate majoritatea scrierilor așa-zise „intertestamentare” (secolul al III-lea î.Hr. - secolul al II-lea d.Hr.). Al treilea tip de lectură va fi propus în paginile care urmează. De fapt, nu va fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
complicate și fiecare editor propune o nouă teorie. Aproape cert rămâne faptul că scrierea a apărut într-un mediu iudaic din Egipt (unele manuscrise tardive, cu interpolări - de pildă, philochristos - l-au făcut pe James să atribuie textul unei secte iudeo-creștine). „Trei elemente esențiale din partea apocaliptică susțin ipoteza că Testamentul lui Abraham a fost compus în Egipt, și anume concepțiile legate de psihostazie, de tripla judecată și de moarte”111. Acestor elemente doctrinale li se adaugă unul mai puțin palpitant, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cerul unde sălășluiește Marea Slavă, Dumnezeu. Aceste rugăciuni reflectă un crâmpei din viața spirituală și liturgică a comunităților apocalipticilor. Setul trăsăturilor „formale”132 e dublat de un set de trăsături „ideologice”. Apocalipsele alcătuiesc un continent aparte în cadrul literaturii iudaice sau iudeo-creștine. Întrebările la care încearcă ele să răspundă creează mai degrabă o atmosferă doctrinară decât o ideologie propriu-zisă. Prima trăsătură evidentă, accentuată până la manie, o constituie dihotomia vârstelor sau eonilor: există o vârstă prezentă, a istoriei în curs de desfășurare, și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
un musulman. O dată cu versetul ascuțit din Coran: Sunt cu siguranță necredincioși cei ce afirmă: "Allah este Mesia, fiul Mariei"" (Coran, sura 5, 17), profetul Mahomed s-a transformat într-un "amenințător" pentru creștinătatea derivată din elenism, în care vechea interpretare iudeo-creștină a lui Dumnezeu, în lumina noilor interpretări elenistice, nu avea mai deloc posibilitatea de supraviețuire. Nici un iudeo-creștin nu ar fi avut desigur ceva împotriva ideii ca Isus să fi fost fiul lui Dumnezeu în sensul de reprezentant: "Domnul a spus
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
după cum este enunțat în Biblie (pentru ziua întronizării regelui); Dumnezeu "naște" pe regele lui Israel. Astfel, modelul islamic ar putea fi interpretat chiar ca o corectare a paradigmei dogmatizării elenistice a lui Cristos. Coranul trimite de fapt la modelul originar iudeo-creștin, precum am arătat recent în ultima mea carte Der Islam (Islamul, 2004). Sarcina mesajului Bisericii ar fi de a traduce conceptele fundamentale ale credinței creștine ce au fost exprimate prin vocabularul grec antic târziu, iar după aceea cu cel latin
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cazul naturii omului; pentru a da ființă și esență, spațiu și timp celui de lângă el, pare că îl privează de infinitatea sa, de eternitatea și de însăși perfecțiunea sa, toate acestea fiind calități ce s-au păstrat în lunga tradiție iudeo-creștină. Dar finitul nu poate limita infinitul din principiu; dimpotrivă, chiar și un univers infinit nu ar putea să-l limiteze pe Dumnezeul infinit, ce există în toate lucrurile. Creația va fi mai comprehensibilă ca "explicare a lui Dumnezeu" (explicatio Dei
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
care a început la 1 septembrie. Sfânta Scriptură nu relatează despre acest eveniment, însă scrierile apocrife oferă foarte multe amănunte despre originea și copilăria Fecioarei Maria. Cea mai importantă sursă în acest sens o reprezintă "Protoevanghelia lui Iacov", o lucrare iudeo-creștină din secolul al II-lea. Fragmentul referitor la Fecioara Maria a fost scris în jurul anului 140. Deși nu este considerată o scriere canonică, informațiile oferite pot fi considerate veridice, cu rezervele de rigoare. Tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaș
Sfânta Marie Mică: De ce nu este bine să servești mâncare gătită la foc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72643_a_73968]
-
câmpului semantic referitor la noțiunile din sfera actelor intelectuale" - cunoaștere, a ști, a înțelege, minte, gând, cuget etc. - și cel în care este investigată "lexicalizarea în limba română literară a câtorva concepte de sorginte biblică": aproapele ("noțiune centrală a gândirii iudeo-creștine"), pronia, pâinea cotidiană, urmărite, toate, în manieră monografică, de o atenție specială având parte conceptul conștiință: "Cu bogata sa sferă semantică și multiplele aplicații (morală, teologie, filozofie, psihologie, viață curentă etc.), conceptul de "conștiință" ocupă un loc central în perceperea
Cultura cuvintelor by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7154_a_8479]
-
în interiorul unei specii date este un pion sacrificat Noii creaționiști trag linie doar înainte de descendența unor specii întregi din alte specii. Dacă aceste transformări extreme pot fi făcute să pară implauzibile ca rezultate naturale, ele pot fi puse pe seama Dumnezeului iudeo-creștin, ceea ce favorizează posibilitatea de a admite că, dacă ar vrea, el ar putea și să împlinească profeții, să răspundâ la rugăciuni și să învie morți." Frederick Crews se războiește și cu acest creaționism renovat și reambalat, reproșându-i că implică
Predici în pustiu by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6220_a_7545]
-
un expert mexican. Calendarele care merg până dincolo de anul 4000 sunt reprezentate pe stele din piatră din imperiul au fost descoperite în Mexic și Guatemala, contrazicând astfel predicțiile despre venirea . "Lumea de astăzi are o viziune apocaliptică moștenită de la religia iudeo-creștină. Mayașii nu o aveau, pentru ei nu exista sfârșitul lumii, ei aveau un sistem de numărare infinit al anilor. Putem să dormim liniștiți, ei evocă date aflata la mai multe mii de ani în fața noastră", a explicat într-o conferință
Profețiile maya despre sfârșitul lumii, contrazise () [Corola-journal/Journalistic/66581_a_67906]