7 matches
-
după modelul oștirii rusești. Cavaleriștii munteni, grupați în șase escadroane erau dotați cu pistoale, săbii “Zlataust”, cu lama dreaptă lungă (1,3 m.) și lănci. Între cei care aleargă să îmbrace uniforma se aflau, observă Nicolae Iorga, printre ofițeri și “iuncări” (aspiranți la gradul de ofițer, n.m.) și pe unii dintre principalii reprezentanți ai tineretului înnoitor al literaturii și al vieții politice: în Muntenia, un Cârlova, poetul ruinelor Târgoviștei, un Grigore Alexandrescu, slăvitorul Drăgășanilor, dar și evocator al lui Mircea vodă
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_carlova.html [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
are ca profesori pe Ion Heliade Rădulescu și Florian Aaron, cu care a studiat istoria. În afara disciplinelor matematice, urmează cursuri de „filosofie formală, drept civil român și limbile: franzosească, elinească și latinească.” La 19 ani a intrat în armată că iuncăr (cadet). I se aprobă înființarea unei școli pentru soldați, unde, timp de patru luni, Bălcescu îi învață pe subofițeri scrierea, citirea, aritmetica și geografia. Este atras încă de atunci în cercurile revoluționare secrete, în speță „Partida Națională”, fondată de Ion
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
la moșia Tigveni (moștenire a mamei), următorii ani ai copilăriei petrecându-i la casa din Pitești. În 1834, băiatul este Încredințat Învățatului grec Nicolae Simonidë, 8 pentru cursurile primare, Înregistrând progrese mari și rapide. Tânărul Ion C. Brătianu ajunge apoi, iuncăr, continuând să citească cu pasiune, să se cultive sistematic, atingând un nivel de pregătire elevat, fapt ce Îl face remarcat de domnitorul Alexandru Ghica. În calitate de ofițer, I. C. Brătianu va strânge În saloanele casei din București pe tinerii revoluționari români, animați
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
devin artist și am pretins mai degrabă vag că țelul meu era să studiez istoria artei, la care mi s-a oferit perspectiva unui sprijin activ, dacă aș fi fost dispus și capabil să fac un fel de școală de iuncări pentru cadre de conducere. Acolo, spunea el, erau formați încă de pe acum oameni cu conștiință națională pentru sarcini de care nu se va duce lipsă după victoria finală: în domeniul planificării în spațiu, la strămutarea inevitabilă a unor populații străine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
perspectivă temerară. Când, după salturi încrucișate prin lumea de imagini sintetizată în trei volume, întreaga știință pe care o acumulaseme era epuizată și când numai Caravaggio, ca geniu ucigaș, îmi mai prilejuia observații îndrăznețe, viitorul absolvent al unei școli de iuncări s-a apucat să celebreze mult prea amplu viața lui Anselm Feuerbach și, în general, a școlii germane de la Roma, în sfârșit, pe pictorul Lovis Corinth, cel pe care Lilli Kröhnert, profesoara lui de desen de la Școala Petri, îl numise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ca pictură contemporană. Scuturând din cap și cu un gest scurt al mâinii, unchiulețul simpatic mi-a făcut semn să plec: în mod evident eram inapt pentru o carieră de cadru de conducere după victoria finală, căci nici o școala de iuncări nu mă scutea de instrucție. La a șaptesprezecea mea zi de naștere a venit corespondența, chiar dacă întârziată: un pachețel cu șosete de lână și cozonac fărâmițat, alături o pagină dublă plină de grijile străine de realitate ale tatălui meu, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ce avea Capitala în vremea acelei triste epidemii. La 12 care de bolnavi de choleră a fost numit praporcicu [sublocotenent] Toma Conțescu, ca să-i ducă să-i predea spitalului de la Mărcuța; praporcicul mă luă și pe mine, fiindcă eram cadet [iuncăr], ca să-i fiu de ajutor. Însă din cauza noroiului mare ce se făcuse în urma ploilor torențiale, neputând ține drumul drept de la Belvedere-Golescu pe câmpii, până la Mărcuța, am fost siliți să trecem prin București, ca să ieșim pe bariera Podului Târgului de Afară
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]