26 matches
-
de pace ruso-turc la Adrianopol/Edirne, la 2 septembrie 1829, Alexandru a fost crescut numai de mama sa, iar, la vârsta pubertății, este trimis, la studii militare, la Liceul imperial de la Kerson, prin intermediul bunicului matern, căpitanul Ignatie Paznanski, unde devine iuncher în Regimentul I Infanterie din București. În anii 1834-1838 își continua studiile militare de specializare la Jitomir, în Rusia, la vest de Kiev. În 1838, iuncherul Alexandru Macedonski este avansat la gradul de praporcic, rang consemnat în Arhondologia Nouă a
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mm_news_festivalul_concurs_mihai_marin_1389400219.html [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
militare, la Liceul imperial de la Kerson, prin intermediul bunicului matern, căpitanul Ignatie Paznanski, unde devine iuncher în Regimentul I Infanterie din București. În anii 1834-1838 își continua studiile militare de specializare la Jitomir, în Rusia, la vest de Kiev. În 1838, iuncherul Alexandru Macedonski este avansat la gradul de praporcic, rang consemnat în Arhondologia Nouă a Țarii Românești. În 1843, praporcicul Alexandru Macedonski din Polcul/Regimentul 1 este avansat porucic/locotenent, prin Ofis domnesc, de către Gheorghe Bibescu, domnitorul Țării Românești (1842-1848) și
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mm_news_festivalul_concurs_mihai_marin_1389400219.html [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
la Pskov, unde a primit sprijinul trupelor loiale fostului său regim și a plănuit să preia controlul asupra capitalei. El l-a numit pe Piotr Krasnov să comande această forță militară. În același timp, a fost organizată o revoltă a iuncherilor în Petrograd în sprijinul mișcării antibolșevice. Deși rebelii au ocupat Țarskoe Selo, ei au fost înfrânți a doua zi la Pulkovo. Kerenski a scăpat cu greu după această înfrângere și, timp de mai multe săptămâni, s-a ascuns, până a
Revolta Kerenski-Krasnov () [Corola-website/Science/314919_a_316248]
-
din urmă au fost rapid copleșiți și forțele rămase au fost evacuate la Constantinopol în noiembrie 1920. Prima încercare de a smulge puterea din mâinile bolșevicilor a fost făcută de Kerenski încă din octombrie 1917. A fost sprijinită de rebeliunea iuncherilor din Petrograd, dar aceste încercări au fost repede înfrânte de Gărzile Roșii. Anglia, Franța, Canada, Statele Unite și alte 17 puteri au intervenit în războiul civil de partea Albilor. După ce Aliații au învins Puterile Centrale în noiembrie 1918, au continuat intervenția
Războiul Civil Rus () [Corola-website/Science/298461_a_299790]
-
Neofit Duca, a fost elev la Colegiul Sfântul Sava, având ca profesor pe I.H. Rădulescu; de altfel, acesta îl va ajuta să publice în ziarele sale, cum făcuse și cu Gr. Alexandrescu. În anul 1830 se înrolează cu gradul de iuncher în "miliția pământeană", având colegi pe Constantin Telegescu și pe Marin Serghiescu Naționalu, viitori fruntași ai revoluției de la 1848. Nu va rămâne mult în armată, pentru că își descoperă veleitățile literare. Mai târziu, la bătrânețe, scriitorul se va autocaracteriza: "Am lăsat
Cezar Bolliac () [Corola-website/Science/299475_a_300804]
-
octombrie 1829), după semnarea Tratatului de pace ruso-turc la Adrianopol/Edirne la data de 2 septembrie 1829. Între 1831-1834 este trimis, la studii militare, la Liceul imperial de la Kerson, prin intermediul bunicului matern, căpitanul Ignatie Paznanski, de unde se întoarce școlit, devenind iuncher în Regimentul I Infanterie din București. După 1834, până în 1838 continuă studiile militare de specializare la Jitomir în Rusia, la vest de Kiev. La 3 aprilie 1838 este avansat praporcic, rang consemnat în Arhondologia Nouă a Țării Românești La 14
Alexandru D. Macedonski () [Corola-website/Science/304974_a_306303]
-
căsătorit cu Paraschiva Valuță și a avut doi copii, Victor și Octavian, amândoi juriști. În luna septembrie 1903 a fost înrolat în armata țaristă ca militar cu termin redus de categoria a doua. Peste un an intră la Școala de iuncheri, unde a învățat până în august 1907. Și-a terminat studiile având grad de subofițer. În 1910 devine locotenet, iar în 1914 primește gradul de căpitan de stat major și în 1917 devine căpitan. În luna aprilie 1917 este trimis la
Emanoil Catelly () [Corola-website/Science/319201_a_320530]
-
în Prusia. Bismarck s-a născut în Schönhausen, moșia unei familii înstărite situată la vest de Berlin în provincia prusacă Saxonia. Tatăl său, Karl Wilhelm Ferdinand von Bismarck (n. 13 noiembrie 1771, Schönhausen - d. 22 noiembrie 1845), a fost un iuncher, proprietar imobiliar și un fost ofițer în armata prusacă; mama sa, Wilhelmine Luise Mencken (Potsdam, 24 Februarie 1789 - Berlin) era fiica unui oficial guvernamental de rang înalt din Berlin și primise o educație superioară. A.J.P. Taylor mai târziu a
Otto von Bismarck () [Corola-website/Science/297362_a_298691]
-
vieții luxoase pretinse de soția sa. La moartea acesteia, el conduce proprietatea lor de la Shönhausen; cei doi fii se vor ocupa de Kniephof. Din 1839 până în 1847 Otto va duce, pe acest domeniu de 500 de hectare o viață de iuncher. Se descurcă foarte bine în administrarea domeniului și reface an de an averea pierdută. Pentru a-și ocupa timpul liber, vânează, bea și mănâncă; călătorește, de asemenea, din când în când, la Paris, Londra sau Zürich. De la 28 la 35
Otto von Bismarck () [Corola-website/Science/297362_a_298691]
-
foarte bine în administrarea domeniului și reface an de an averea pierdută. Pentru a-și ocupa timpul liber, vânează, bea și mănâncă; călătorește, de asemenea, din când în când, la Paris, Londra sau Zürich. De la 28 la 35 de ani, iuncherul Bismarck devine mai sociabil. Primește invitați, își vizitează vecinii, călătorește și citește. Dar păstrează spiritul de familie: tatăl său moare în 1845, Otto se căsătorește 2 ani mai târziu, iar primul său copil se naște în 1849. Pământurile familiei au
Otto von Bismarck () [Corola-website/Science/297362_a_298691]
-
familie, cu un dascăl grec. Din 1832 este elev la Colegiul „Sf. Sava”. Aici îl cunoaște pe Ion Ghica. De la profesorul bănățean Eftimie Murgu își însușește primele elemente de filosofie. La 19 ani se angajează în armată cu gradul de iuncher și predă, ca învățător, cunoștințe elementare și lecții de istorie într-o școală destinată ostașilor. Studiul istoriei, mai ales al documentelor referitoare la trecutul Principatelor, devine preocuparea dominantă, ceea ce are ca urmare și orientarea tânărului ofițer spre gruparea națională, condusă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
, Constantin (1816, Brăila - 29.XI.1873, București), autor dramatic. Învață mai întâi în orașul natal, apoi la București. Iuncher timp de câțiva ani, va ocupa în continuare diferite funcții, în 1864 fiind numit, prin concurs, profesor. Vrăjmaș al revoluției, a cărei izbucnire o socotea funestă, avea să rămână, după mișcarea de la 1848, cu trista faimă de delator. Actor nici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]
-
tot acolo, așteptând un semn de la mine. Bineînțeles că se ocupau de activitatea lor favorită, adică mâncau și sporovăiau între ei. O chestie firească, la urma urmelor. Nu aveam câtuși de puțin pretenția să aștepte încordați, într-o disciplină de iuncheri prusaci. Oricum, știam că la orice semnal venit din partea mea or să percuteze imediat. Madam Săvulescu tocmai pătrunsese în încăpere. După ce-și lăsă bagajele, o geantă uriașă și o pungă de plastic inscripționată cu numele unei firme de elită
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Andrei Oișteanu B.P. Hasdeu iuncher Ca și alți scriitori români, B.P. Hasdeu a fost și el influențat de scrierile, dar și de personalitățile poeților dueliști ruși, Pușkin și Lermontov. Tatăl său, Alexandru Hâjdeu, era mare admirator al lui Pușkin. La moartea acestuia în duel, Hâjdeu
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
acestuia în duel, Hâjdeu i-a dedicat o poezie în limba rusă, pe care a publicat-o în revista moscovită Telescop. Istoricii literari sînt de acord că jurnalul în limba rusă, din prima tinerețe a lui B.P. Hasdeu, Însemnările unui iuncher, "e scris cu intenție vădit literară și într-un spirit byronian-lermontovian." "Byron însă e interpretat rusește - adaugă G. Călinescu -, orgia romantică devine scandal cazon".23 Hasdeu pleacă din Chișinău în 1854 (un "puștan de 16 ani", cum scrie despre el
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
a mai adaos și pe cel de viteaz".25 B.P. Hasdeu scriitor În 1937, Mircea Eliade constata legătura stilistică dintre acest jurnal de primă tinerețe a lui Hasdeu și nuvela sa Duduca Mamuca 26, cu alte cuvinte dintre "însemnările unui iuncher de husari" și "memoriile unui studinte". Și totuși, din punctul de vedere al raportării la etica duelului, diferența este esențială. Tot ceea ce este romantic, dramatic (și sîngeros), chiar dacă juvenil, în duelurile autentice practicate de iuncherul Hasdeu, devine farsă de carnaval
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
alte cuvinte dintre "însemnările unui iuncher de husari" și "memoriile unui studinte". Și totuși, din punctul de vedere al raportării la etica duelului, diferența este esențială. Tot ceea ce este romantic, dramatic (și sîngeros), chiar dacă juvenil, în duelurile autentice practicate de iuncherul Hasdeu, devine farsă de carnaval în nuvela publicată de el la Iași, în 1863. Acțiunea nuvelei are loc prin 1855, în mediul universitar din Harcov, exact atunci cînd Hasdeu urma cursurile Universității din acest oraș. Studentul Toderiță vrea să cîștige
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
moral desfășurarea unui duel. Din diverse motive, pe care am încercat să le trec în revistă, duelul nu a primit în spațiul românesc "drept de împămîntenire" (formularea îi aparține lui Alecsandri). Ar fi totuși cîteva excepții: duelurile reale, practicate de iuncherul B.P. Hasdeu (cu precizarea că s-au produs în coordonatele civilizației cazone țariste), și duelurile virtuale, prezente în dramaturgia lui Camil Petrescu. În rest, duelurile din istoria/cultura română sînt de regulă înfruntări ratate: trucate, mimate, simulate, caricaturizate, refuzate, neterminate
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
nici măcar limba română. Ca și alte câteva zeci de conaționali, se afla în România pentru a-și desăvârși... cunoștințele militare. La sfârșitul semestrului urma să plece într-o tabără militară din jurul Sibiului - dacă-mi amintesc bine - la o școală de "iuncheri". Nu sunt sigur că termenul era exact acesta, însă știu cu precizie că aceasta era ideea. Mi-am reamintit acest episod militaro-studențesc văzând la CNN o hartă a prezumtivelor tabere de antrenament ale lui Osana Ben Laden. Ceea ce se întâmplă
Planeta dezaxaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15851_a_17176]
-
Acum, în afară de mine, nici nu mai există vreun prinț Mâșkin; cred că sunt ultimul. Cât privește pe părinții și pe bunicii noștri, unii dintre ei au fost răzeși. De fapt, tatăl meu a fost sublocotenent în armată, provenit din rândurile iuncherilor. Așa că, nu știu cum, și generăleasa Epancina se trage tot din prințesele Mâșkin, fiind și ea ultima în felul ei4... — He-he-he! Ultima în felul ei! He-he! Cum ați întors-o! spuse funcționarul chicotind. Râse și oacheșul. Blondul se miră întrucâtva de faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
a întâmplat o anecdotă bizară cu una dintre progeniturile fostei noastre boierimi moșierești (de profundis!*), de altminteri una dintre progeniturile ai căror bunici și-au pierdut toți banii la ruletă, ai căror tați erau nevoiți să slujească în armată ca iuncheri și locotenenți, murind de obicei în timp ce erau judecați din pricina unei inocente găuri făcute în buzunarul statului și ai căror copii, precum eroul povestirii noastre, sau cresc idioți, sau ajung autorii unor delicte de drept comun, pentru care, de altfel, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
existat! — Oho, ba Eroșka, ba Kapitoșka! insinuă Ippolit. — Kapitoșka, domnule, Kapitoșka, nu Eroșka! Kapiton, Kapitan Alexeevici, adică Kapiton... locotenent-colonel... în retragere... s-a căsătorit cu Maria... cu Maria Petrovna Su... Su... prietenul și tovarășul meu... Sutulova, chiar de când era încă iuncher. Pentru el mi-am vărsat... l-am acoperit cu pieptul... a fost ucis. Kapitoșka Eropegov n-a existat! N-a existat! Generalul țipa cu înflăcărare, însă în așa fel încât s-ar fi putut crede că la mijloc e una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
din Orient.) De cînd trăia În exil, serviciile făcute pe vremuri Ohranei Îi apăreau mai puțin glorioase. Părăsise Rusia, susținea el, În primul rînd din pricina jurămîntului față de țar: jurămîntul militar nu putea fi Încălcat. Imperativul său categoric - concepția onoarei de iuncher - Îl va aduce deci pe vaporul englez, pînă la Constantinopol. Unde se va stabili. Hoteluri sordide, gîndaci, nostalgie. Lui A.I. Belogorcev Îi va fi tot mai greu să-și mențină verticalitatea. Întîi Își va amaneta ceasul de argint cu monograma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
obiceiurile din Orient.) De când trăia În exil, serviciile făcute pe vremuri Ohranei Îi apăreau mai puțin glorioase. Părăsise Rusia, susținea el, În primul rând din pricina jurământului față de țar: jurământul militar nu putea fi Încălcat. Imperativul său categoric - concepția onoarei de iuncher - Îl va aduce deci pe vaporul englez, până la Constantinopol. Unde se va stabili. Hoteluri sordide, gândaci, nostalgie. Lui A.I. Belogorcev Îi va fi tot mai greu să‑și mențină verticalitatea. Întâi Își va amaneta ceasul de argint cu monograma Împăratului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
B. a fost aceea a stolnicului Petrache Peretz, cu care Zinca s-a recăsătorit. Învață la Colegiul „Sf. Sava”, unde îl are profesor pe I. Heliade-Rădulescu, marele său adversar de mai târziu. La șaptesprezece ani intră în armata națională, ca iuncher, dar o părăsește curând. Părea să aibă, precum părintele său, demonul nestatorniciei. Cum mărturisește singur, a abandonat școala pentru armată, armata pentru litere, iar literele pentru publicistică. În 1836 scoate, cu C. G. Filipescu, publicația „Curiosul”, suspendată după câteva numere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]