1,006 matches
-
și cântec!”, așa cum spune, fericită, artista. O înconjoară o grădină cu flori și ecoul odiseei unor ani de cântec, deplin tumultoși, amintirile extazelor, clocotului, luptei la piept cu trecătoarele și neocolitoarele eșecuri, rezistenței, biruinței, succesului, miracolului muzicii fermecătoare, toate zugrăvind iureșul unui suflet și al cântecului răpitor! Minunată este interpreta Marina Voica! Pe drumurile fără pulbere ale cântecului, ea așterne catifeaua amintirilor și împrăștie parfumul melodiilor neuitate, de altădată. Este un om frumos care alungă urâtul, este un artist strălucitor deasupra
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maeina_voica_iuresul_unui_sp_aurel_v_zgheran_1390050839.html [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
și am învățat să cânt la pian”. Așa încep amintirile artistei, trăite în orașul textil și universitar Ivanovo, „al mireselor” care își luau miri din alte părți. România avea să fie rampa muzicii, pentru Marina Voica, dar și intrarea în iureșul zăpăcitor al vieții serpentinate prin virajele destinului! Renunțarea, teama de existență nu sunt valențele firii Marinei Voica. Dimpotrivă, interpreta a avut toată viața un optimism tonifiant. Niciodată nu a simțit că trăiește într-un timp care nu mai este al
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maeina_voica_iuresul_unui_sp_aurel_v_zgheran_1390050839.html [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
firește. Și va fi! Fără cântecele Marinei Voica n-ar mai fi nici o parte a bogăției noastre sufletești!... În anul 2013, artista a fost decorată cu Ordinul Coroana României. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Marina Voica. Iureșul unui spirit și miracolul muzicii / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1114, Anul IV, 18 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maeina_voica_iuresul_unui_sp_aurel_v_zgheran_1390050839.html [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
vom vedea. Pui de năpârcă, zisei. N-aveți curaj deloc. Aduceți-mi degrabă o făclie. Și fără nici o teamă, cuprins de frenezie, corabiei iubite i-am dat foc. Vâsliți, vâsliți cu forță. De foc sunteți păziți. Și am trecut în iureș prin strâmtoare. Priveam cum monștrii-n urmă urlau cu disperare că au mai fost o dată păcăliți. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1575, Anul V, 24 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1429894315.html [Corola-blog/BlogPost/357731_a_359060]
-
de trei decenii, între anii 1982 - 2013, fiindu-i succesor și urmaș pururea pomenitului Episcop și Mitropolit Dr. Antonie Plămădeală, după ce a slujit, timp de șapte ani, ca Episcop Vicar al Tomisului și Dunării de Jos (1975 - 1982)... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Arhiepiscop Epifanie a cărui plecare o regretăm foarte mult astăzi... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă, abilitățile sale foarte
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/In_memoriam_inaltpreasfintitul_parin_stelian_gombos_1357637803.html [Corola-blog/BlogPost/346206_a_347535]
-
Maria, adolescentă, frumoasă, voioasă, sprințară, pe când prindeau suflet în comuna ei răsunetele cântecelor la șezători, pe ulițele satului, la câmp, la serbări școlare, iar mai apoi pe scena debutului, deschizătoare de drumuri către marea scenă a mirabilul cântec popular... pe când iureșul horelor erau a doua inimă a satului...! Am crescut odată cu hora satului, cu șezătorile și clăcile la care se bea vin fiert și se mâncau grăunțe fierte, învărtite la rolă, plăcinte „poale-n brâu”... Se făceau la vremea tinereții mele
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2062 din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului Pro memoria: Spre pururea aducere aminte - Săvârșirea din această viață a Preacuvioaului Părinte Arhimandrit și Stareț Irineu Iurașcu de la Mănăstirea Delta Neajlovului - Giurgiu (1941 - 2016)... În iureșul timpului și în vârtejul zilei apucăm să ne mai gândim, din când în când, la viața omului și, mai ales, la moartea acestuia, îndeosebi atunci când, primind un telefon, aflăm că a mai trecut cineva apropiat și drag nouă dincolo, defapt
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT ŞI STAREŢ IRINEU IURAŞCU DE LA MĂNĂSTIREA DELTA NEAJLOVULUI – GIURGIU (1941 – 2016)... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1471951919.html [Corola-blog/BlogPost/382257_a_383586]
-
sensibil. După spectacol a făcut o plimbare pe strada principală a Buhușiului ce se întindea umedă și așternută de melancolii, sub întunericul învins de felinare. Am condus-o din urmă, de la Casa de cultură, prin fața sinagogii de altădată, dărâmate în iureșul construirii blocurilor muncitorești, prin fața Cireșicăi, a Grădinii de vară, a vechii farmacii, a cofetăriei Bujorul, toate rase de pe fața pământului, până la capăt, unde stăteau evreii la tejghele stradale, cu acareturi, apoi, cale întoarsă până la vale, la Policlinica veche, în lungul
DOINA BADEA. AMINTIREA NU TREBUIE AŞEZATĂ SUB LINŢOLIU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1406697068.html [Corola-blog/BlogPost/349546_a_350875]
-
mai întorc. Viața noastră are numai o fațetă- Parcele măsoară, după vrere torc. Tot vuiește viața alergând pe stradă: Parcă e o haită mare de dihănii. Tacticos își unge barba cu pomadă Și înhamă cerbii renumiți la sănii. Poartă mare iureș, ca niște fantasme - Prea frumos apare totul, și real - Lume de aievea, lume ca de basme: Soarele de Tropic, vântul boreal. Nimic nu dispare, ci totul se schimbă Și nu mai coboară „ștrengarul” pe coș, Vorba-i e domoală, în
PULSARE DENSĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pulsare_densa.html [Corola-blog/BlogPost/351211_a_352540]
-
noastre. La toate diminețile te-am ales să fii soarele lor, soarele meu... și dintre toate nopțile te-am ales să-mi fii noaptea mea veșnică cu luna și stele... O, te-am ales... O, am ales să-mi fii iureșul furtunii, plânsetul ploii și crivățul iernii ! Și-atunci, furtuna te-a luat, ploaia te-a plâns, iar crivățul a înghețat amintirea de tine, de frumos... de iubire, de viață ... 12 oct 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: O, TE-AM ALES
O, TE-AM ALES de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1444633552.html [Corola-blog/BlogPost/373173_a_374502]
-
vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani! ... De aceea, pentru noi, din anul 2000, această zi va comemora totdeauna, acest eveniment închinat logofătului spiritual al Olteniei sfârșitului de secol XX - Cărturarul basarabean Nestor din Bănia Craiovei!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Mitropolit Nestor a cărui plecare, zicem noi prematură, o regretăm foarte mult și astăzi!... De ce acest lucru, pentru că îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa
ÎNALT PREA SFINŢIA SA DR. NESTOR VORNICESCU – MITROPOLITUL OLTENIEI (1927 – 2000)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_inalt_prea_sfintia_sa_dr_stelian_gombos_1337321823.html [Corola-blog/BlogPost/358848_a_360177]
-
timp în urmă am aflat de năprasnica boală ce s-a abătut asupra distinsului nostru Părinte Profesor de Istoria Bisericească Universală, culminând cu această fulgerătoare trecere a sa la cele veșnice, de la care iată, se împlinesc deja zece ani. În iureșul acestor zile și în vârtejul acestor vremuri, mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Părintele Profesor Aurel Jivi, a cărui plecare, prematură, o regretăm foarte mult, și astăzi... De ce acest lucru, fiindcă îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_in_memoriam_zece_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1351581019.html [Corola-blog/BlogPost/358080_a_359409]
-
la orice oră, spiritul său de colegialitate și de prietenie de înaltă ținută, încrederea pe care ți-o știa acorda, amabilitatea cu care îl întâlneai de fiecare dată... Cu alte cuvinte, pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să faci vorbești ori să scrii despre Părintele Profesor Aurel Jivi, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_in_memoriam_zece_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1351581019.html [Corola-blog/BlogPost/358080_a_359409]
-
luntrea rugii, veghiind în luminișuri de pădure. Cerdacul surâsului a îmbrățișat-o ca pe-o chemare și nestatornicul soare i s-a întipărit în vocalele curcubeului dorinței. Tresare și se înfioară în faldurile învârtoșatului destin, care a pus soroace răscrucilor. Iureșul eternei goane a dorului s-a desprins semeț în azurul cântării. Înspre tărâmul celălalt,/ E loc închis cu gard înalt;/ dar am văzut, printre uluci, Atâtea cruci, atâtea cruci.../ Părea tot locul țintirim,/ Păzit cu zbor de Heruvim,/ Cu cruci
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
slut că viața noastră ține de un fir de ață. CETELE DACE! Străjuiesc piscuri de munte cetele cetății dace Ca să-și apere pământul de puterile vorace. Sărăciți de bogății, munți-ncep să se prăvale, Stânci lovite de stihii au pornit iureș la vale. Arde codrul, arde lanul, arde câmpia pustie, Interesele tembele s-au pornit să ne sfâșie. Strigă Tisa, strigă Nistrul, strigă Țara-n agonie, Inclusă în Uniune, România-i o stafie! Câmpurile dezgolite de păduri și de fânețe Și-
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391691697.html [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
și în orice împrejurare, avem datoria să o vorbim între noi corect, să o păstrăm ca pe...”un șirag de piatră rară” și să o transmitem urmașilor noștri intactă și curată. Ca și ei, la rândul lor, mai departe, prin iureșul puhoaielor de ani „globalizatori”, tot așa să o vorbească și să creadă că e „dulce și frumoasă” . Cât de dulce și cât de frumoasă? Cât simțim noi. Pentru că nu există un etalon de frumusețe pentru limbile vorbite pe pământ. Sigur
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
afară. Din încrâncenare arma se descărcă. Glontele țâșnei prin tavan, iar prin gaura făcută apăru capul unui șarpe cu limba scoasă. Îngroziți, cei doi se retraseră într-un colț. Afară trona o hărmălaie de nedescris. Vecinii auziră zarva și văzând iureșul necuraților își luară inima în dinți și înarmați cu cruci, icoane, lumânări, agheasmă și tămâie năvăliră în ajutorul tinerei familii. Ca la un semn pintenatul din coteț simți urgia de afară și încălcă legea orei la care trebuia să cânte
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
gândului, caierul norilor, borangicul stelelor, majestatea păunului, trilul ciocârliei, voronețul liliacului, lacrima smirnei, mustul ciorchinelui, gingășia ghiocelului, verdele temerar al bradului, madrigalul rândunelelor în sulemeneala zorilor îmbujorați, candelabrul de nard al salcâmului, Iia curcubeului, jertfa mieilor, rapsodia pădurii, chiotul nunții, iureșul izbânzilor dace, dârzenia de granit a Dochiei, îngemănarea Gliei-Auroră a omenirii cu Crucea Învierii Domnului, psalmul ascetului, filocalia Cuvântului divin în mirajul grăirii de taină, serafica frumusețe a Liturghiei ortodoxe, armonia Duhului Sfânt și dăruirea supraîngerească a Fecioarei Maria. Apoi
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
ce vin/ Ca singur eu să pun soroace/ Înconvoiatului destin./ Când uneori mă-ncearcă plânsu-mi/ De cât amar am cunoscut,/ Mă-mbrățișez pe mine însumi/ Cel încă-n vreme nenăscut./ Tresaltă-n mine milioane/ Cu viitoru-n ei răsfrânt/ Și-n iureșul eternei goane/ Cum sunt ce-am fost voi fi ce sînt.// (Nichifor Crainic- Eu) Maria, cea care renăscea și pe marile scene ale lumii dar și în pridvorul țăranului strămutat în mahala, a trăit inegalabil și total aceeași metaforă a
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Nichifor Crainic- Eu) Maria, cea care renăscea și pe marile scene ale lumii dar și în pridvorul țăranului strămutat în mahala, a trăit inegalabil și total aceeași metaforă a poetului: „Tresaltă-n mine milioane/ Cu viitoru-n ei răsfrânt/ Și-n iureșul eternei goane/ Cum sunt ce-am fost voi fi ce sînt.” Sunt mulți „cutezători calici”, astăzi, ca și ieri, unii zice-se chiar rapsozi ca Leșe, care se pot ridica la înălțimea, lumina, demnitatea, trăirea, jertfa, muzica, versul, bucuria împlinirii
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Nistru, într-un lung turneu în Uniunea Sovietică, împreună cu Ion Dacian, Trio Grigoriu, Florian Dorian și alții. În anii aceștia și-n următorii, Gică Petrescu, alături de Dorina Drăghici, Nicu Stoenescu, Mircea Crișan, Horia Șerbănescu, Radu Zaharia va fi părtașul unui iureș de spectacole magnifile ale Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” de care este unit afectiv până în ultimele clipe de viață, la sălile „Savoy” și „Victoriei 174”. În anii 1965-1967 participă la un însemnat turneu al carierei sale în Franța, la Paris
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
și 55 de minute păreau să umezească și să preia cu boarea lor ultimele străfulgerări ale stelelor nopții, împânzind în haine matinale uscăciunea mototolita a orașului, locuitorii în majoritate nu-și lepădaseră “dulcile lentori” ale somnolentei, nu se dumiriseră asupra iureșului unei munci încă patriarhale cătrănita zilnic de soarele arzător și nici nu se dedară în cea mai mare parte activităților curente ... Un vaier prelung, o “mugitura” demențiala și fără asemănare din adâncuri țintuiește timpul și devastează spațiul, timpanele oamenilor asurzesc
PĂLITURA COSMICĂ DIN 1906 DIN SAN FRANCISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/_palitura_cosmica_din_1906_din_san_francisco.html [Corola-blog/BlogPost/367246_a_368575]
-
și care cuprinde următoarele lucrări: cartea “Răstignit Între Cruci” - ajunsă la a șasea ediție și adesea recomandată de profesori pentru programa opțională, varianta în limba engleză a lucrării “The Engraved Chest of Time” și cărțile audio “Furia Zimbrului” (lectura Marcel Iureș - Mircea Albulescu), “Străjeri la porțile raiului” (lectura Mircea Albulescu) și “Prin Iadul Tătarilor” (lectura Marcel Iureș). Line-up-ul Rockstadt Extreme Fest este următorul: Joi 29 august: TROOPER (România) GOTHIC (România) ABIGAIL (România) ROADKILLSODA (România) DAYS OF CONFUSION (România) GOODBYE TO GRAVITY
Vlad Ţepeş revine la viaţă la Rockstadt Extreme Fest by http://www.zilesinopti.ro/articole/5640/vlad-tepes-revine-la-viata-la-rockstadt-extreme-fest [Corola-blog/BlogPost/98092_a_99384]
-
recomandată de profesori pentru programa opțională, varianta în limba engleză a lucrării “The Engraved Chest of Time” și cărțile audio “Furia Zimbrului” (lectura Marcel Iureș - Mircea Albulescu), “Străjeri la porțile raiului” (lectura Mircea Albulescu) și “Prin Iadul Tătarilor” (lectura Marcel Iureș). Line-up-ul Rockstadt Extreme Fest este următorul: Joi 29 august: TROOPER (România) GOTHIC (România) ABIGAIL (România) ROADKILLSODA (România) DAYS OF CONFUSION (România) GOODBYE TO GRAVITY (România) NEGATIVE CORE PROJECT (România) Vineri 30 august: GOJIRA (Franța) NAPALM DEATH (Marea Britanie) DECAPITATED (Polonia) LAST
Vlad Ţepeş revine la viaţă la Rockstadt Extreme Fest by http://www.zilesinopti.ro/articole/5640/vlad-tepes-revine-la-viata-la-rockstadt-extreme-fest [Corola-blog/BlogPost/98092_a_99384]
-
timp în urmă am aflat de năprasnica boală ce s-a abătut asupra distinsului nostru Părinte Profesor de Istoria Bisericească Universală, culminând cu această fulgerătoare trecere a sa la cele veșnice, de la care iată, se împlinesc deja zece ani. În iureșul acestor zile și în vârtejul acestor vremuri, mi-am adus aminte, pentru câteva momente, de Părintele Profesor Aurel Jivi, a cărui plecare, prematură, o regretăm foarte mult, și astăzi... De ce acest lucru, fiindcă îi regretăm calitățile sale, personalitatea sa remarcabilă
ŞAPTEZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA CEA PĂMÂNTEASCĂ ŞI VREMELNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/In_memoriam_saptezeci_de_an_stelian_gombos_1375096903.html [Corola-blog/BlogPost/340529_a_341858]