1,006 matches
-
la orice oră, spiritul său de colegialitate și de prietenie de înaltă ținută, încrederea pe care ți-o știa acorda, amabilitatea cu care îl întâlneai de fiecare dată... Cu alte cuvinte, pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acelor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să faci vorbești ori să scrii despre Părintele Profesor Aurel Jivi, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de
ŞAPTEZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA CEA PĂMÂNTEASCĂ ŞI VREMELNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/In_memoriam_saptezeci_de_an_stelian_gombos_1375096903.html [Corola-blog/BlogPost/340529_a_341858]
-
veșnice în seninul esențelor pure. Mama împletește aromele rugii sub privirea Preacuratei în dulcea smerenie sacră. Mama poartă sub veșmântul de smarald al inimii, safirul tinereții sufletului ei. Deasupra zâmbetului Mamei se despletesc veșnicii de lumină, curgându-i ca un iureș prin vine, stropii Cuvântului ca psalmii din strană, urcând în tămâie de smirnă. Peste tremurul de petală al pașilor ei, cad șoaptele de vară din Salcâm și din Tei. Mama se aseamănă Păstorului cel Bun, ce-și netezește calea nădejdii
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
Silabiseau un nume maaare, ce deveni un brand : "Drumeș !" ............. Orice succes, eu vi-l aplaud! Chiar dacă viața ne desparte, desigur, numai spațial Mereu eu sunt cu dumneavoastră, nu fizic, ci, spiritual! V-admir că învățați continuu: lansat, metodic, într-un iureș Aducând atâtea "Cupe..."și "Diplome...", aici la "Drumeș"! La "Testări Naționale", parcă-i ceva predestinat : La locurile mai de frunte, de când vă știu, v-ați "abonat"! Orice succes, eu vi-l aplaud; și pentru voi, mereu mă Rog : Ca Scriitor
ZIUA ŞCOLII MIHAIL DRUMEŞ 26 NOV. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1448655426.html [Corola-blog/BlogPost/383102_a_384431]
-
viață dincolo fericită, De dureri ferită. ( Bătăi tot mai puternice se aud. Zgomot, larmă, strigăte.). Ionuț te las în grija tatălui tău, Să nu cunoști în viață ce este rău. ( Bea. Se aude spărgându-se poarta domnească. Tropot și pași, iureș pe scări, se aud năvălind înăuntru.). DECEBAL ( Așezându-se pe scaunul domnesc. ). Troznește stejarul, se clatină pleșuvul munte. Dragă spadă! Ai cunoscut bătăli crunte, Atâția dușmani a străpuns al tău fier. Nevrelnic, prin tine, pe tronu-mi să pier! Își împlântă
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
Poezie de Al.Florin ȚENE Germinația de sub zăpadă Alunecă sănile pe vise de zăpadă- Sub ea căruțele germinează trudă, Copii mai vin uneori să vadă În sat câte-o bătrână rudă. Umbrele bunicilor privesc peste gard Cum trec nepoții în iureș pe cale, În zborul lor clipele ard Etapele în graba de a ajunge la vale. Timpul ascultă cum scârțâie roata Urechea lui așterne tăcerea sub nea, Sănile trag după ele gloata De constelații până apune ultima stea. Atunci ies din cimitire
GERMINAŢA DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Germinata_de_sub_zapada_al_florin_tene_1326209580.html [Corola-blog/BlogPost/361559_a_362888]
-
cum rugina din ele trece prin mine și încep să ard, cum timpul îmi râde ca veșnic stăpân, cum tot ce-i al meu, îmi este străin și, ca orice nălucire într-un veșnic pustiu, aștept jocul morții într-un iureș să-l țiu. Acolo voi dansa, cuprinsă de amor; în iadul cu blesteme, de el îmi va fi dor; și voi uita de mine, de toate voi uita , topindu-mă în flăcări; pe el nu-l voi uita! Referință Bibliografică
DEŞI UIT DE MINE... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Desi_uit_de_mine_elena_spiridon_1338371212.html [Corola-blog/BlogPost/371149_a_372478]
-
Acasa > Impact > Istorisire > DESPRE RABDARE Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015 Toate Articolele Autorului Marina GLODICI Despre răbdare În iureșul acesta de zile care trece fulgerător parcă pe lângă noi, însăși Viața se miră de cât suntem de grăbiți. Am uitat să ne bucurăm de răsăritul soarelui, de flori, de cântecul păsărelelor, de zumzetul albinelor, de jucăușul și sensibilul zbor al
DESPRE RABDARE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1427189366.html [Corola-blog/BlogPost/357793_a_359122]
-
muntele la mine, Și că-n livezi de vișini pârguite mai încap, Că fluturi roz cu aripi diamantine Mă poartă în palate de smarald. Nu am crezut că în cenușă arde focul Și macii se aprind spre asfințit, Că-n iureșul furtunii se încinge jocul Și frunzele valsează la sfârșit. Nu am crezut că merele-s de aur, Că Prăslea poate fi atâta de voinic, Că-n lupta el doboară și-un balaur Iar șerpii de frică lui au amuțit. Acum
EU CRED de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1401128225.html [Corola-blog/BlogPost/341556_a_342885]
-
și răsuflarea caldă a unui armăsar. O nălucă se apropia de ea ca o săgeată. Atunci Prințesa se aruncă în hău și începu să plutească. Dar căpitanul nu-i căzu în capcană și struni la timp armăsarul care în acel iureș s-ar fi prăvălit în prăpastie. Arnăutu însă nu abandonă urmărirea. Trebuia cu orice preț s-o ucidă și să se convingă că într-adevăr ceea ce poartă în brațe, e pruncul moștenitor. Coborî în serpentine printre stanele de piatră cu
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421825040.html [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
70 de ani de la operațiunile militare care au înclinat iremediabil balanța, în cel de-al Doilea Război Mondial, în defavoarea Axei. În noiembrie 1942, după o înaintare în forță a armatelor Axei, trupele sovietice au oprit pe Don și la Stalingrad iureșul dinspre vest. După cucerirea Crimeii, ostașii români, însumând aici efectivele Armatei a 3-a și Armatei a 4-a, au primit, conform strategiei de luptă aparținând Germaniei (și contestată de generalii români, inclusiv de mareșalul Antonescu) cele mai dificile poziții
EROISM, JERTFĂ, TRĂDARE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 691 din 21 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cotul_donului_1942_eroism_jertfa_tr_gheorghe_parlea_1353501993.html [Corola-blog/BlogPost/351332_a_352661]
-
american Barry Gifford (cunoscut pentru „Wild at Heart”, „Lost Highway”, „Perdita Durango”) care, de altfel, are și o apariție cameo în film. Comedie dulce-amară, filmul spune o dublă poveste de dragoste: pe de o parte cea dintre un american (Marcel Iureș, în primul său rol comic, menționat de revista Empire ca „un erou genial”) reîntors în țara natală a tatălui său - gangster din Chicago în clanul Siegel-Lanski, element autobiografic real al autorului Barry Gifford - și Tania (Mihaela Sîrbu, a cărei prestație
Marcel Iureş în "Tatăl Fantomă" by http://www.zilesinopti.ro/articole/1974/marcel-iures-in-tatal-fantoma [Corola-blog/BlogPost/99624_a_100916]
-
epoci apuse, Tatăl Fantomă îmbină stilistic cinema-ul postmodern cu cel clasic, grație si imaginii semnate Liviu Mărghidan și coloanei sonore originale compuse de Johannes Malfatti, alternată de hit-uri clasice precum Breakfast in America al trupei Supertramp. Alături de Marcel Iureș și Mihaela Sîrbu, în film mai joacă Valer Dellakeza, Mihai Constantin, Mimi Brănescu, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuț, Nicodim Ungureanu, Vitalie Bantas, Marcello Cobzariu și Mirela Oprișor. Filmul reprezintă debutul în lungmetraj al lui Lucian Georgescu, scenarist, producător, critic de film
Marcel Iureş în "Tatăl Fantomă" by http://www.zilesinopti.ro/articole/1974/marcel-iures-in-tatal-fantoma [Corola-blog/BlogPost/99624_a_100916]
-
iunie 2016 Toate Articolele Autorului IUNIE Volbura, ca un zuluf, Pe arac imită via, În livadă nor de puf Slobozește păpădia. Stă gătită-n mii de flori Iasomia la fântână - Diademe prinse-n zori În cosițe de cadână. Viespile în iureș vin, Cu catrințele vărgate Și basmale de poplin, Vin așa, neinvitate. Cu pretenții de baron Cărăbușul le privește, Bâzâind la unison, Roi de-albine se ivește. Să nu crezi că au tacâm, Dar mănâncă pe-ndelete Mierea dulce, din salcâm Și-
IUNIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1466091994.html [Corola-blog/BlogPost/373304_a_374633]
-
Film „Tatăl fantomă” este debutul în lungmetraj al regizorului Lucian Georgescu, film făcut după „Almost Oriental” de Barry Gifford. Un film românesc care are în distribuție doar actori valoroși, ca Marcel Iureș, Mihaela Sîrbu, Victor Rebengiuc, Mihai Constantin, Mimi Brănescu, Mariana Mihuț, Mirela Oprișor, Valer Dellakeza etc., scenariul este interesant, iar coloana sonoră - foarte bună. „Tatăl fantomă” este o comedie amară la care se rîde foarte mult în sală, de multe ori
Tatăl fantomă by http://www.zilesinopti.ro/articole/1991/tatal-fantoma [Corola-blog/BlogPost/99603_a_100895]
-
este o comedie amară la care se rîde foarte mult în sală, de multe ori spectatorii neputîndu-se abține și avînd reacții surprinzătoare. Umorul este asigurat de combinația dintre universal și balcanic, de diferența dintre culturi, societăți și chiar civilizații. Marcel Iureș interpretează rolul unui profesor și scriitor american, Robert Traum, care își ia concediu un an de zile ca să vină în Estul Europei să-și descopere rădăcinile. La Budapesta i se spune că Bucovina austro-ungară din care au plecat ai lui
Tatăl fantomă by http://www.zilesinopti.ro/articole/1991/tatal-fantoma [Corola-blog/BlogPost/99603_a_100895]
-
slujbă la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinulului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acestor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să vorbești ori să scrii despre Părintele Teofil, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de relativ puțină vreme
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. TEOFIL PĂRĂIAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_prea_cuviosul_parinte_arhim_teofil_paraian.html [Corola-blog/BlogPost/350497_a_351826]
-
să-mi mai aduc aminte de ceeace cândva a fost. Privesc tot timpul înainte și-ncerc să-mi fac altfel de rost. Ecourile nu mă-ncântă. Cu sufletul de viață plin încrezător mă iau la trântă cu clipele ce-n iureș vin. Și dacă totuși vreo durere îmi dă ocol din când în când, îi schimb cruzimea-n mângâiere, iar suferințele în blând. Și pornesc iarăși mai departe știind prea bine că-ntr-o zi voi fi îmbrățișat de moarte... Nepăsător
EI, ŞI? de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1450382329.html [Corola-blog/BlogPost/366233_a_367562]
-
mai repede, poata c-a venit ora monarhiei sau, eventual, a mult așteptatei dictaturi militare. Aici pun punct noii mele rubrici, mai ales că imediat după 1990, nevorbiți cum eram după atâtea decenii de comunism, am început să ne descărcăm iureșul de opinii în public. Unii mai bine, alții mai rău. Și nu vreau să mă etichetați în vreun fel. Cu plecăciune, profesor asociat Pompiliu COMȘA, Facultatea de Științe ale Comunicării și Jurnalism, Universitatea ''Apollonia'' Iași Referință Bibliografică: Intelectualii ca reper
INTELECTUALII CA REPER de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Intelectualii_ca_reper.html [Corola-blog/BlogPost/367376_a_368705]
-
de cealaltă parte a rațiunii >> dibuind drumul spre alfabetul metafizicii, adunând petale galbene din Grădina Ghetsimani, izvodind pe creste, focuri, în vremea iernii și a fricii - căutați-mă, oriunde, mai ales, la obârșie: izvoraș strecurându-mă printre albele pietre în iureș, adunând, laolaltă, un suflet de Olt și unul de Mureș maluri de Dunăre și piscuri de Făgăraș - căutați-mă-n Cer, ori în Iad, ca pe oricare, ori, cel mai sigur, de-a dreapta Întâiului - voi fi puțin adormit la rădăcina
ELOGIU OBÂRŞIEI de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_obarsiei.html [Corola-blog/BlogPost/356135_a_357464]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > FURTUNA-N SUFLET Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Mi-s gândurile grele de atâtea lacrimi. Rostogolesc în minte iureș de uragane, În timp ce universul mi-l golesc în patimi, În piept, tumultul muzicii din ale lui cazane. Puternic-adunare de ancestrale forțe, Tânguie în mine când dorul, apoi jalea, Prin cântec de baladă sau doinele ce-s torțe , Arzând fuiorul timpului
FURTUNA-N SUFLET de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1438750353.html [Corola-blog/BlogPost/380224_a_381553]
-
30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului În lădița inimilor noastre Purtăm tot ce-a fost bun în acest an Colbul grijilor se-așterne-n glastre Din paie -acoperite cu cătran.. De Anul Nou... mereu promitem Realizarea visurilor în stadiul de proiect Dar iureșul cotidian...s-admitem Ne-aruncă-n brațele rutinei...banalului perfect. Lăsăm dorințele să se stingă Ca artificiile în noaptea dintre ani Tihna așezării-n sine într-o chingă Ne-nlănțuie cu lacăte și bolovani. Speranțele tinere ce înmuguresc Cu freamăt nou înfiorându
DE ANUL NOU de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1483126324.html [Corola-blog/BlogPost/361060_a_362389]
-
am reușit să particip și eu, alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun, în frunte cu Episcopul locului Dr. Sofronie Drincec al Oradiei, precum și de alți mulți cunoscuți ori apropiați... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul acestor zile dintre moartea și înmormântarea sa, am constatat cu oarecare srângere de inimă, că nu este ușor să faci vorbești ori să scrii despre Părintele Arhidiacon Teodor Savu, mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut de
CINCI ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE ARHID. PROF. UNIV. DR. TEODOR SAVU (1916 – 2007)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_cinci_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1336390402.html [Corola-blog/BlogPost/358614_a_359943]
-
a rezolva aceste dificile probleme. E nevoită să facă un pas înapoi. România este și ea prinsă în această horă în care trebuie să joace în pasul impus de Comunitatea Europeană. Mai lent pâna acum, în galop în zilele noastre, iureșul schimbărilor ne sună în urechi. Dar ce e veșnic în lume? Unde e vechea Grecie, vechiul imperiu Roman? Unde sunt atâtea alte împărății? Meandrele seismice ale destinului uman sunt valabile si pentru destinul marilor puteri ale omenirii. Chiar noile forțe
GÂNDURI DESPRE MERSUL LUMII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1456198486.html [Corola-blog/BlogPost/363350_a_364679]
-
clipa pierdută pedeapsa își cere, Și plata orbirii cu toții o știm, Dar suntem nevolnici și fără putere Și-n graba de-a vrea, greșim și.....plătim Hora de draci - păreri personale - versuri E hora de draci cu pas cadențat În iureș nebun de bălțate veșminte... Țignale smintite bat ritmul turbat Și vorbe prea multe, gătite-n cuvinte... Furtună de vorbe, furtună de pași, Ce vorba întreagă, o face zăludă Furtună de gânduri, de bani nerămași... Furtună-n urechi ce nu vor
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
timpul se 'nvârte și el căpiat Și timpul, prostit se desface Și nu-și amintește de unde-a plecat Să timpul, tic-tacul își tace... Și hora se 'nvârte tot mai smintit Iar eu nu mai știu de-s paiață, Ce-n iureșul horei o clipă-a trăit O clipă de groază și viață Sau om ce-a murit și-n vârtej s-a 'ntrupat Și viața pierdută-și rotește... Căci hora paiaței, pe toți ne-a schimbat Pe toți, cum vrea ea
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]