22 matches
-
a exercitării funcției de emin / imin sau a fost poreclit Imin datorită „aerelor de imin”, astfel că vor fi existat un Petrea imin, Iovul imin, precum în Moldova era un Petrea ceauș (sau alte funcții de origine turcă:chihaie, ciohodar, iuzbașă), denumind funcția, iar, în timp, denumirea funcției devenind chiar nume : Imin/Iminu, Ceaușu, Chihaia, Iuzbașa. S-a mai vehiculat ipoteza provenienței numelui Imin de la posibila ocupație de confecționat imineu/iminei (pantofi groși țărănești cu vârful ascuțit, fără tocuri, originari din
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Neamul_si_numele_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1389337426.html [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
astfel că vor fi existat un Petrea imin, Iovul imin, precum în Moldova era un Petrea ceauș (sau alte funcții de origine turcă:chihaie, ciohodar, iuzbașă), denumind funcția, iar, în timp, denumirea funcției devenind chiar nume : Imin/Iminu, Ceaușu, Chihaia, Iuzbașa. S-a mai vehiculat ipoteza provenienței numelui Imin de la posibila ocupație de confecționat imineu/iminei (pantofi groși țărănești cu vârful ascuțit, fără tocuri, originari din Yemen), repede respinsă. Cred, însă, că o astfel de poreclă nu se naște neapărat pe seama
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Neamul_si_numele_lui_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1389337426.html [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
sat, au mai urmat și alte înzestrări cu moșii cum rezultă din actele vremii (Voineasa, Titeasa, Șopârlige și Moceasca). La sfârșitul domniei lui Matei Basarab lucrările la finisaje, precum și pictura bisericii, nu erau gata în ciuda eforturilor celor doi ispravnici Mogoș, iuzbașa din Păulești și Antonie postelnicul din Negoiești, iar ca prim egumen este atestat din pisanie chir Vasilie monahul, probabil același care la 1646 va fi menționat ca egumen la Mănăstirea Plătărești. Domnul Antonie din Popești recondiționează turnul incintei înzestrându-l
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
lui ca oraș. Călărașii, al căror număr a crescut în prima jumătate a secolului al XVII-lea, prestau serviciu, ca și ceilalți slujitori, în armată pe timp de război, în administrație în timp de pace, unii ajungând stegari sau chiar iuzbași. Pentru a trăi, foloseau pământ din moșiile domnești sau boierești, fiind obligați la toate prestațiile feudale, dar rămânând oameni liberi și scutiți de biruri. De aici o serie de nemulțumiri față de marii boieri și de unii domnitori, nemulțumiri care degenerau
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
decât vechea clopotnița de lemn. BISERICĂ SF. APOSTOLI DIN COMANESTI Monument istoric . Biserică parohiala din comuna Bala , situată la 53 km N de Tr. Severin și la 12 km de Baia de Arama. Ridicată pe locul unui vechi schit , făcut de Milos Iuzbașa . În Pisanie se consemnează anul de întemeiere 1879 și anul zugrăvirii 1882, pictor Simeon Ionescu din Tr. Severin . Pe un perete interior se află înfățișați color ctitorii : C-tin Frânculescu și soția Dumitra , Ilinca M . Scânteie cu fiul lor și
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
impunătoare având și rolul de a supraveghea și închega activitatea monahală intensă la acele timpuri. Târnosirea bisericii are loc în anul 1648, iar în toamna aceluiași an călugării, în frute cu „[...]Calivit egumenul cil bătrân și schimnic[...]“ și cu Dragomir, iuzbașa din Sărata (unul din ctitori), au primul proces cu călugării de la mănăstirea Găvani pentru dreptul de folosință al unei poiene (D.R.H., B, vol.XXXII, p. 264-265). Într-un act din 24 ianuarie 1694 dat de Constantin Brâncoveanu, găsim mănăstirea ruinată
Mănăstirea Pinul () [Corola-website/Science/298842_a_300171]
-
Însemnări ieșene”, „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Dreptatea” (Chișinău), „Școala Basarabiei”, „Cuget moldovenesc”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. A întemeiat, împreună cu Sandu Teleajen, G. M. Zamfirescu, George Lesnea și Bogdan Amaru, revista „Cadran” (Iași, 1934). A mai semnat cu pseudonimele T. Iuzbași, T. Sutașu ș.a. În 1919 a debutat editorial cu un „studiu istorico-filologic”, Bezerenban. Din cronica persană a lui Fazel-Ullach-Raschid. Propunându-și un scop didactic bine precizat, a întocmit, alături de I. Negrescu, o antologie din literatura română, cu un glosar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287457_a_288786]
-
heleșteie și cu vii care ești iscălit și răp[ă]osat[ul] Teodosie mitropolit[ul Moldov[e]i și civa boieri. Leat 7171 [1663] un zapis de la Sp[i]ridon din Hilipeni și cu frații lui, nepoții Soficăi, anume Ionașcu iuzbașa și cu și cu sora lor Cîrsteana și cu Costantin nepot Petrii și Sîrghie, nepot Petrii au vîndut part[ea lor]. Un zapis făr[ă] veleat de la Cîrstina Platoneasa cu ficiorii ei Man[a]sie și Todor au vîndut lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o sută de lei bătuți”. Știi cumva cum a mai fost numită mănăstirea Galata? Drept să spun, aici ai aruncat întrebarea pe loc gol. Gheorghe Duca voievod, în hotărârea dată la 9 iunie 1669 (7177) în discordia între Ștefan Stanețschi iuzbașă, Mihaiu și Anton cu Camila, fratele lui Hristodori, ne lămurește: „Adecă s-au pîrît de față înainte domnii mele,... pentru niște vii ce sîntu în Valea lui Ștefan Vodă, în Miroslava, pre locul sfintei mănăstiri a Galatei de Sus... Deci
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de atribuirea, prin hotarnica făcută de Petrache Negrea în 1817, a unor țidule și părți date pe jumătate de bătrân și nu pe bătrân întreg. Patru sunt bătrânii pe care s-au dat asemenea părți și țidule. La fel, cuvântul iuzbașă este considerat tot nume propriu, de persoană-bătrân, cazul bătrânilor izbașea Epure (sic) și izbașea Dima (de unde Dimaci), cred și scriu autorii monografiei satului Suraia, ceea ce nu poate fi acceptat. Dar rămâne important de reținut faptul că tradiția cu privire la întemeierea satului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
timpului), sursă importantă de venituri și de satisfacere a nevoilor traiului. Pentru datarea primei împărțiri a moșiei satului în prima jumătate din secolul XVII pledează și mențiunea că doi dintre bătrânii umbrăreșteni au, pe lângă numele de botez, și funcția deținută, iuzbașa Dima și iuzbașa Epure. Or, se știe, termenul iuzbașă, asimilat celui de sutaș sau hotnog, comandant al unui steag = corp de oaste cu 100 ostași, se întâlnește în Moldova la începutul secolului al XVII-lea. Ca prezență demografică, de locuitori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de venituri și de satisfacere a nevoilor traiului. Pentru datarea primei împărțiri a moșiei satului în prima jumătate din secolul XVII pledează și mențiunea că doi dintre bătrânii umbrăreșteni au, pe lângă numele de botez, și funcția deținută, iuzbașa Dima și iuzbașa Epure. Or, se știe, termenul iuzbașă, asimilat celui de sutaș sau hotnog, comandant al unui steag = corp de oaste cu 100 ostași, se întâlnește în Moldova la începutul secolului al XVII-lea. Ca prezență demografică, de locuitori devălmași, la care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nevoilor traiului. Pentru datarea primei împărțiri a moșiei satului în prima jumătate din secolul XVII pledează și mențiunea că doi dintre bătrânii umbrăreșteni au, pe lângă numele de botez, și funcția deținută, iuzbașa Dima și iuzbașa Epure. Or, se știe, termenul iuzbașă, asimilat celui de sutaș sau hotnog, comandant al unui steag = corp de oaste cu 100 ostași, se întâlnește în Moldova la începutul secolului al XVII-lea. Ca prezență demografică, de locuitori devălmași, la care putem adăuga și familiile de pe cealaltă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
opt părtași din „bătrânul lui Gurban” pe un „Hilip din Umbrărești” cu urmașii săi, Mihail Epure, tot umbrăreștean, fiul său, Nastasiuc, el fiind unul din cei 34 bătrâni pe care umbla satul Umbrăreștii-răzeși, menționat în acte ulterioare cu funcția de iuzbașă. Dar sunt și alte nume comune Umbrăreștilor și Torceștilor, dintre ele amintim cele mai frecvente: Murgoci, Tiron, Tonu, Druță, Mustea, Lupu, Mocanu etc. Păstrarea entității răzeșești cu numele de Slobozia-Torcești, la vest de Bîrlad, prinsă împreună cu Torceștii din partea estică a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
românesc. Prin acest zapis, pârcălabul Furdui din satul Torcești ceda, în contul unei datorii - un cal de rasă era datoria -, partea lui de ocină, „toată câtă să va alege din sat din Torcești, ce sunt în ținutul Tecuciului”, lui Adam, iuzbașa de călărași. Emitentul actului, fostul pârcălab Furdui, este unul din „nepoții lui Bilăiu”, despre care s-a vorbit în prima parte a acestui studiu. Nu credem că începutul înstrăinărilor de ocine a fost făcut de pârcălabul Furdui, una și aceeași
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
măcar să fie menținuți în cele pe care le au, deoarece ele, funcțiile, sunt generatoare de putere politică și, implicit, economică. Cei care primeau acum danie ori cumpărau făceau parte din categoria dregătorilor cu rang mijlociu, cum sunt, spre exemplu, Adam, iuzbașă de călărași, Ștefan căpitanul, dregător ținutal, toate acestea depinzând de dregătoriile mai înalte, dar care se legau între ele. De acum încolo, odată pornit satul pe panta înstrăinărilor părților de ocine, până acum devălmașe și libere de servituți individuale, vor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
scrise, atâtea câte posibilitățile ne-au îngăduit a le vedea până acum. Începem cu informația din zapisul pârcălabului Furdui de la Torcești, datat 1633. Dătătorul său recunoaște că, încă din „zilele domniei lui Gașpar-Vodă” (1619-1620), făcuse o tranzacție, primind de la „Adam, iuzbașa de călărași” un cal bun, apreciat la valoarea de 24 ughi, sumă importantă. Dar, neplătindu-i la timp și nici putând să-i dea alt cal „cum au fost calul lui”, adică de aceeași valoare, îi cedează în schimb partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
multe nemulțumiri ale unor negustori tecuceni, „Vasile Uță și Marcu Dimitriu, supuși rosienești”, primul cu obârșie umbrăreșteană. Ei revendică dreptul lor de stăpânire pe o „parte de moșie ce să numește bătrânul Liman” din moșia Umbrărești și pe întreg bătrânul iuzbașa Năstasă Iepure, în cele din urmă răzeșii umbrăreșteni reușind să-și răscumpere de la cei doi „neguțitori” tecuceni, supuși ai statului rus (sudeți), pământul lor strămoșesc, dar după numeroase înfățișări în instanțele de judecată. Preotul Ion Lazăr, Ion Porumboiu, Vasile Croitoru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care descind diferitele grupe de familie ale unei așezări devălmașe”, cum a crezut și a scris cercetătorul jurist C. Constantinescu-Mircești în lucrarea Vrancea arhaică. Pentru câțiva bătrâni umbrăreșteni am găsit date din care rezultă viețuirea lor reală la Umbrărești (Vlasie, iuzbașa Năstase Epure, Mihăilă Azimioară, Guneș), că unii din descendenții bătrânilor originari au preluat această calitate în amintirea urmașilor și în scris după câteva generații (Rahilie, Bobocea, Murgoci), am identificat numele unor bătrâni originari despre care nu se mai ținea minte
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Furdui însuși aflat aici în postură de militar. Unii dintre martorii cuprinși în cartea domnească din 20 mai 1634, prin care se întărește stăpânirea pe dania lui Melinte și vânzarea lui Trif din Torcești, sunt specificați cu atributul ostășesc de iuzbașă, chihae. De asemenea, câțiva din cei 34 bătrâni, pe care a fost distribuită obștea umbrăreșteană răzășească, poartă alături de numele propriu (Năstase, Dima, Manea) rangurile ostășești de mai sus. Scriitorul zapisului din 1664, prin care sătenii din Umbrărești fac danie vadul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de acolo”, „Ionașco, fiul lui Dima din Boziești; Andronic și Constandin Corpaci; Simion Bobocea, Dumitru, fiul lui Simion hânsar; Dragomir zet (ginere) lui Mihail” și alții câțiva, tot cu atribuții administrative, dar având și rang militar; întâlnim pe „Tudosie, fost iuzbașă, fiul Dimoaei din Boziești”, martor la o vânzare din Mărcești (Furceni), pe data de 16 februarie 1685, și același „Tudosie, iuzbașea din Boziești” este martor pe 25 martie 1686, când „Constandin, fiul lui Donovici, [...] dăruiește mănăstirii Adam din codrul Ghenghei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a numărului de slujitori destinați încasării dărilor și executării numeroaselor „angării” precum: globnici, deșugubinari, cămănari, bezmănari, cepari, olăcari, podvodari, conăcari etc.. Se poate înțelege ușor de ce nu mai aflăm acum în documente nume de locuitori cu atribuții ostășești, deși termenii iuzbașă, hânsar, pârcălab au continuat să fie folosiți, dar fără a mai avea rostul inițial. Așa, poate, se explică dispariția cvasitotală a numelor de persoane umbrăreștene (ca și din alte sate) din peisajul documentar față de perioada precedentă. Întâlnim în anul 1724
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]