5,069 matches
-
sociale și tematica axată pe grupurile sociale și pe continuitățile, permanentele și evoluțiile lente, privilegierea ca domeniu de cercetare a Evului Mediu. Astfel, din perspectiva ,noii istorii", cele două volume abordează fascinantă tema a ,Evului Mediu amoros", primul dând la iveală cea mai consistentă corespondență particulară de la începutul veacului al XII-lea, circumscrisa temei predilecte a studiilor de literatură medievală - l'amour courtois, iar cel de-al doilea comentând, în tradiția Annalelor, statutul cuplului erotic, cu miză pe imaginarul feminin. Tema
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
mult, mi s-a părut că erau toți decontractați și deja familiarizați cu conferențiarul. Bun, odată făcută sedarea, am început operația propriu-zisă și, cu bisturiul metaforic în mână, am început să tai în carnea vie a guvernelor totalitare, scoțând la iveală degenerescențe, tumori și focare de infecție: minciuni, contradicții, violențe, acte arbitrare, corupție... La sfârșitul conferinței am invitat publicul să stabilească un dialog cu mine. Timp de peste o jumătate de oră am răspuns la întrebări dintre cele mai variate: evidente, inteligente
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
i-a corespuns o tendință, expansionistă pe orizontală, a punerii în chestiune, a relativizării ansamblului. Istoria e luată peste picior printr-un procedeu acumulativ al datelor ei amestecate în așa chip încît să li se șteargă prestanța, să iasă la iveală haosul ce se ascunde-n ele: Cartea obiect, omul-pisică, pasărea-jumătate-om,/ Cuhnia Palatului Mogoșoaia, aleile pietruite, hăul/ lacului împînzit de năluci./ Mai sînt însă aci și statuile Marelui Octombrie,/ Marelui Ianuarie, Marelui Aprilie,/ Marelui Decembrie, Marelui Cuptor et caetera, strivind, culcate
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
fie iubite, dar nu vor recunoaște asta nimănui.... m-a lăsat fără suflare textul tău...cine nu recunoate asta ,minte...și suntem obișnuiți să mințim... e o stare de fapt adânc ascunsă în subcontientul nostru care iese poate o dată la iveală...e frapant... Te-am întrebat și altă dată și nu mi-ai răspuns. Prin decembrie, cred... Dacă ai iubit, de ce ai fugit că un bou (așa cum chiar tu ai spus)?!? Am revenit la întrebarea asta pentru că mi-a placut tare
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
se adresează întotdeauna clienților cu “dumneavoastră”(pentru că așa-i politicos când ești at somebody’s service) deodată i se adresează cu “tu” unei țigănci. Discriminarea nu trebuie să fie făcută la scară macro ca să fie percepută sau sesizata.Iese la iveală atunci cand renunțăm pentru o clipă la rutină noastră și facem lucrurile altfel. Și pentru că se pare ca inca sunt în perioada “scurtelor exerciții de imaginație”...Ai săruta mâna unei țigănci când prietenul tău ți-ar face cunoștință cu iubita/soția
Tiganca pentru o zi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82961_a_84286]
-
buricului ? O temă distinctă ar putea fi coafura, ce ține și ea de grija pentru aspect, arătând caracterul omului. La bărbați, o barbă lăsată să crească neîngrijit e o dovadă clară de lenevie. Dar ce trăsături ale personalității scoate la iveală tatuajul pe mâini sau pe gât, sau un piercing în urechi, buza sau nas ? Pentru posesor, este desigur o preocupare pentru înfrumusețarea fizică, dar trădează o notă inferioară, a vulgarității, a declasării. Cât despre fard și cosmetica ar trebui un
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
buricului ? O temă distinctă ar putea fi coafura, ce ține și ea de grija pentru aspect, arătând caracterul omului. La bărbați, o barbă lăsată să crească neîngrijit e o dovadă clară de lenevie. Dar ce trăsături ale personalității scoate la iveală tatuajul pe mâini sau pe gât, sau un piercing în urechi, buza sau nas ? Pentru posesor, este desigur o preocupare pentru înfrumusețarea fizică, dar trădează o notă inferioară, a vulgarității, a declasării. Cât despre fard și cosmetica ar trebui un
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
receptorul ar fi glăsuit: "dragă Adriane..." Aici, considerăm, a umplut cupa cu ultima picătură. A fi adversar al premierului până-n pânzele albe și a fi, în același timp în cele mai cordiale relații, per tu, cum se spune - scoate la iveală cumplita suspiciune a cârdășiei. Vituperăm unul împotriva celuilalt la tribună, fraternizăm la bufet, ne tăiem în săbii în piatră, dar în salon dansăm menuet. Acel "dragă Adriane", ca probă de perfidie ar dezigna un maestru, ca gafă însă, se penalizează
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
de mijloc de secol 20), muzica însoțește o acțiune bazată pe psihologia a patru personaje: trei orășeni și un pescar aflați să viziteze o epavă, sunt surprinși acolo de flux, iar frica de moarte distruge orice barieră socială, scoțând la iveală ură, gelozie, lăcomie etc. Berlinezii au rezervat integral toate reprezentațiile (începând cu premiera de la sfârșit de august), atrași desigur de extravaganța locului, poate și de introducerea spectacolului propriu-zis: un teatru instrumental conceput de dirijor - Chatschatur Kanajan -, menit a ghida auditoriul
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
este mai feroce decît cea ideologică". El este o victimă a ambelor cenzuri. Unul dintre cele mai frumoase pasaje din romanul Pisica ruptă cuprinde vizita lui la Slobozia, unde un miliardar îi imită pe eroii din Dallas. Bineînțeles, iese la iveală teribila ruptură dintre cultură și bani (și ruptura dintre bani de carton și bani adevărați). Dar simpla încercare de adaptare la noile vremuri are un farmec donquijotesc. Eșecul a fost cu siguranță traumatizant pentru autor (cartea este autobiografică), însă apare
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
Marină Constantinescu Nu Știu de ce, dar de o vreme încoace leg traseele și întîmplările zilnice de semne, de semnificația întîlnirilor, de suma coincidentelor care scoate la iveală o mică perla lucrata cu migala în mine, în interiorul meu, fără știința mea. Abia cînd o zăresc, descopăr în transparență ireala miracolul facerii ei, lumina care imi arată partea necunoscută din chiar timpul pe care il parcurg. Sîmbătă 14 septembrie
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
vorbi onest despre literatura contemporană tocmai pentru că are grija permanentaă de a nu lăsa să se vadă hibele pe care le știe prea bine. Și acest lucru este cu atât mai evident cu cât spiritul critic al autoarei iese la iveală abia atunci când scrie despre autorii vechi. Eseurile despre Slavici, Filimon, Rebreanu, Sadoveanu, Camil sunt mult mai reușite. Este o diferență enormă în felul în care îi tratează pe acești autori. Dacă Lumea în două zile este unul dintre cele artistice
Critică supravegheată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14791_a_16116]
-
rase, clase, sexe, popoare, pentru ce? R.B.: François Furet spunea că tocmai universalismul doctrinei comuniste a fost cel care a tras în capcana lui și intelectualii. Însă eu v-am pus întrebarea tocmai pentru că după prăbușirea comunismului au ieșit la iveală, mai ales pentru mulți occidentali, și toate atrocitățile comise în numele unei lumi "mai bune". N.C.: Grozăvenia a fost ce s-a instalat. Atenție, nu ideile au fost groaznice, ci regimurile. Ideile nu s-au aplicat. Dacă dumneavoastră credeți că a
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
vorbească de rău pe Gligorie, ocărându-l blestemându-l. În estimp, Gligorie, pus la curent de marele Vizir, cu care se împrietenise, sta și asculta pitit după o perdea. În cele din urmă cu cinismul său, Vizirul îl scoate la iveală pe domnitorul pe care-l credeau dispărut... și-l căftănește pe loc în fața nemernicilor, pieriți de stupoare... "Iară boierii muntenești, dacă l-au văzut, numai ce-au încremenit." Sunt dați cu toții pe mâna lui Gligorie-vodă. Singurul care scapă este Șerban-vodă
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
lor: "Metoda "țapilor ispășitori", menită să salveze acțiunea începută, a fost completată cu o altă operație exorcistică: transferarea vinilor. Ambele s-au desfășurat sub ochii tuturor și pot fi astăzi, în condițiile libertății de informare și de expresie, date la iveală". Adaptarea la împrejurări a fost principala armă utilizată: "Comisarii kominternului în cultură au urmat valul schimbărilor, interne și internaționale, adaptîndu-se cameleonic după împrejurări, cu tenacitate și cu metodă". Nu se suflă nici o vorbă, bineînțeles, cu privire la minirevoluția culturală ceaușistă, la strîngerea
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
socotit, cu puține excepții, "cultura populară", într-o deplină consonanță cu pașoptiștii. Abia după 1900 situația devine periculoasă. Pe de o parte, așa cum bine arată Nicolae Manolescu, G. Călinescu stabilește în Istoria literaturii... canonul modernității în literatura noastră (scoțând la iveală tot ceea ce putea intra în acesta din partea ei "veche"), pe de altă parte "o fantomă" începe să se plimbe prin cultura română: părintele ucis, nerecunoscut, ignorat, se întoarce și cere răzbunare. Ca orice duh, el "bântuie" și e înșelător. Se
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
în 1984, cum apare în "notă" (vol. I, p. 240), romanul Păuna și copiii ei, nu Păuna și ai săi. Iar despre unii scriitori, mai ales cei plecați în exil, care au activat în străinătate, sondajele ulterioare au scos la iveală o activitate susținută. N.I. Herescu, eruditul clasicist, profesorul și traducătorul din opera lui Horațiu, virulent publicist anticomunist scrie două romane despre viața în exil, Agonie fără moarte și Cîinii. Iar V.V. Stanciu, cel care pledase în procesul de pornografie intentat
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
și ca instanță primordială în vederea unei revizuiri generale a modurilor de cunoaștere". Act de cunoaștere este scriitura în cauză și pentru Antonin Artaud: "Acolo unde alții propun opere, îi scria el lui Révérdy, pretind altceva decît să-mi dau la iveală spiritul". Concentrată pe raportul creație-viață, concepția suprarealistă a propus o analogie între poezia ce o preconiza (care se definea drept "état de fureur") și stările sufletești paroxistice, placate pe violențe, pe dereglările extreme, purificatoare. Apare semnificativă în acest sens o
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
din confuzia factorului receptor. Nu e exclusă eventualitatea că Josef K. se află mai departe sub imperiul reveriei și visează doar că a visat. Pe o ambiguitate a privirii se sprijină acțiunea: pe de o parte, cadența întîmplărilor dă la iveală raporturi de înlănțuire încordată, înfățișate însă ca plauzibile, de necontestat, iar pe de altă parte, totul poate fi și o halucinație ce premerge sculatului din pat. O ipoteză ar fi, deci, că eroul, cu ochii întredeschiși, cu pleoapele căzute, nu
Șalul, pălăria de paie, pasărea cu penaj colorat by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/15520_a_16845]
-
joc maiestuos al disprețului profund, dirijat de poziția dictatorială a corpului, de limbajul privirii și de tonul rostit alb, neutru, metalic. Gabriel Pintilei, după ce a renunțat să-și joace cu ostentație tara personajului, un poliomielitic handicapat motor, a scos la iveală cu minuție, dintr-o încleștare a trupului și a frustrărilor, un Hermann cîine fidel și bestie nemiloasă, un rol cu care își face o intrare lăudabilă în trupa Odeonului. Mi se pare remarcabilă tenacitatea cu care Virginia Rogin (doamna Kovacic
Îndărătul ideii de paradis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15561_a_16886]
-
generație de români. Nu i-am răspuns nimic, m-am mulțumit să-l privesc lung. Ce altceva puteam face? Dacă cei mai capabili dintre ei or fi de nivelul lui Ponta, Ștefănescu ori Gușe - că alții n-au ieșit la iveală - mă lipsesc nu numai de pensie, dar și de Europa! Pentru că ne aflăm, totuși, la început de an, să ne prefacem că tot ce-am scris mai sus nu e decât coșmarul unei nopți de iarnă. Și că începând chiar
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
frenetică inspirație. Zădărnicia oricărui efort de a-i scoate pe acești foști prezenți, iar după toate aparențele mult viitori din miezul pâinii, căci aflători și în inimile maselor, se impune cu atât mai orbitor cu cât ies mai supărător la iveală acele puncte de convergență de care de-abia am vorbit. Acest bebeluș gârbov căruia nu i se mai taie o dată ombilicul ar câștiga alegerile în 2003 - și e consternat văzând cum îi întârzie biberonul. Nu ne rămâne decât să-i
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
morale sau imorale: abia un anumit parti-pris al scriitorului le face să fie astfel. O specie a pornograficului este trivialul. Literatura trivială este aceea în care un mod vulgar de a gîndi relațiile dintre oameni ori psihologia lor dă la iveală prin toți porii sudoarea concupiscenței și a scabrosului. Nu numai în suferință, dar și în fiziologie trebuie să fie o idee. 4. Literatura de propagandă (incluzînd-o pe aceea patriotică). Exact ca în cazul literaturii de la punctele 2 și 3, aceea
Literatura proastă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14453_a_15778]
-
nu ne-a preocupat, preluând-o doar sub formă de inventar în arhitectura problemei ce ne frământă de la o vreme. Mai de curând chiar (vara 2002), la noi, un sondaj de opinie cu prilejul "zilei stindardului național" a dat la iveală îngrijorătoare "percepții" (citește: agramatisme) din partea tineretului îndeosebi, atât asupra "drapelului", cât și chiar a "imnului"... În fond, care este semasiologia cuvântului "imn" și de unde provine el?... Imnul (ca și oda) desemnează o varietate solemnă a genului liric destinată unui eveniment
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
Gheorghe face promisiuni că în cîteva zile îI va prinde pe atentatori. Să dea Dumnezeu, dar dacă într-un asemenea caz, în care au existat martori și în care o bună cercetare a urmelor ar fi trebuit să scoată la iveală de a doua zi identitatea obiectului care a provocat explozia, ancheta are iuțeala melcilor, să zicem mersi că n-a fost mai rău șI să le cumpărăm copiilor noștri veste antiglonț, dacă avem cu ce. *Dar veste anti-Priboi există?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]