383 matches
-
relicvele trecutului este una din racilele naționale: căruță cu două oiști, pentru orice eventualitate, orizontul fals, oportunist. Poate că ni s-o fi trăgând de la năvăliri, de la grabă de a o șterge cât mai repede din fața primejdiei, lăsând totul de izbeliște. Dacă mai este nevoie să arătăm spiritul adevăratei Transilvanii (nu acea imbecila invenție care se numeste Dracula-land), să deschidem poartă gotica a Muzeului sibian, inaugurat la 1817, si sa pomenim moștenirea culturală lăsată de magnificul colecționar de artă, de prea
Brukenthal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14465_a_15790]
-
erau pe atunci și, cum el trecuse deja "pe linie" ( cum se spunea) și trebuia să se justifice într-un fel, s-a lansat într-o diatribă împotriva burgheziei românești care, între cele două războaie ar fi lăsat țara de izbeliște. Zicea: "Șerbane, când, de pildă, acestei burghezii i s-ar fi pus întrebarea dacă este dispusă să dea jumătate din avere, fiecare, ca să salveze țara, ar fi făcut-o?" O întrebare utopică: la urma urmei, nimeni n-are jumătate din
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
acută, decât în relația stabilită într-o sală cu scenă și fotolii. Dar când aventura cunoașterii este refuzată prin eliminarea reperelor de recunoaștere, când cea a vibrației sentimentale este negată prin repudierea simulării unor trăiri, spectatorul se simte lăsat de izbeliște, anulând astfel principiul de bază al plăcerii în teatru: bucuria de a fi laolaltă cu ceilalți în respirația dintre cuvintele autorului spuse de actori. În seara când am fost eu la spectacol, o doamnă râdea tare și cu sughițuri, de câte ori
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
voturi în schimb. Răstălmăcirea Holocaustului, fie și din greșeală sau fiindcă a "fost interpretat greșit", ar putea aduce voturi PSD-ului din partea alegătorilor aceluiași PRM. Nu e prima oară cînd, din rațiuni de partid sau personale, dl Iliescu lasă de izbeliște interesele țării. Dar nu m-aș fi așteptat ca înțelepciunea de președinte în-tr-un tîrziu luminat a dlui Iliescu să nu conteze în ochii unui Ion Iliescu orbit parcă de dorința ca PSD-ul să cîștige alegerile.
Scandalurile președintelui Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13675_a_15000]
-
se răspîndească tot felul de speculații în jurul absenței lor, erau din nou acolo, radiind de o energie regăsită ca prin farmec. A circulat chiar un zvon cum că însăși Sanctitatea Sa, îngrijorat de durerile care îl sileau să-și lase de izbeliște răspîndita-i turmă, a recurs - e adevărat, luîndu-și enorme măsuri de precauție, ca să păstreze discreția absolută - la noul sanctuar al științei, de unde s-ar fi întors cu o reînnoită vigoare... După ce ajungeau din nou acasă, acești privilegiați îi fericeau pe cei
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
cu certificat, și-au făcut socoteli de viitor mai îndepărtat, acceptînd să le meargă mai rău pe termen scurt, pentru a le fi mai bine pe termen lung. La noi sînt însă destui cei care sînt gata să lase de izbeliște viitorul, de dragul unui prezent oricum plin de lipsuri și lipsit de perspective. Aceasta e filosofia care a dus la sărăcirea României în tranziție. O filosofie politicianistă de pe urma căreia la noi s-au făcut reforme numai la cererea Occidentului, totodeauna cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
își asumă filosofia românească, criticul literar de la noi face și pe criticul de filosofie. Și, firește, foarte adesea o dă în bară, adică produce false ierarhii, impune criterii improprii de apreciere etc. Pentru că încearcă să acopere un teritoriu lăsat de izbeliște, meritul este, desigur, al literatului. Iar vina pentru confuziile care circulă pe piața de idei filosofice de la noi este a specialiștilor în filosofie, care lasă continuu un mare teritoriu cultural neacoperit. Cu o mulțime de facultăți de filosofie în țară
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
colecției. Ar fi bine să fie duse până la capăt edițiile începute (Cantemir, Slavici, Arghezi, Istrati) - ceea ce nu va fi deloc ușor. Dar și mai interesant ar fi să se dea un impuls edițiilor întrerupte la Editura Minerva și rămase de izbeliște (Titu Maiorescu, Cezar Petrescu, Mircea Eliade, G. Călinescu, M. Sadoveanu, Lucian Blaga, Camil Petrescu, E. Lovinescu, Hortensia Papadat-Bengescu etc.). Ar fi de-a dreptul extraordinar să demareze acele ediții critice atât de necesare, dar pentru care nu există decât preparative
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
E o prăvălie cumsecade, don Ricardo, iar băiatul dovedește o anumită iscusință, cu toate că e obraznic. - Fleacuri. La ce colegiu îl duceți ? - Păi, merge la școala din... - Astea-s fabrici de salahori. În tinerețe, talentul și geniul, dacă sînt lăsate de izbeliște, se răsucesc și-l înghit pe cine le are. Trebuie canalizate. Sprijinite. Mă înțelegi, Fortunato? - Vă înșelați în privința fiului meu. De geniu, nici pomeneală. De abia trece la geografie... Dascălii îmi tot spun că are capul plin de păsărele și
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
de la Externe, PSD îi pregătește o retragere onorabilă în eventualitatea unui eșec al negocierilor României pentru intrarea în Uniunea Europeană. Nici această ipoteză nu stă în picioare, fiindcă Geoană n-ar mai scăpa în veci de reproșul că a lăsat de izbeliște interesul național pentru a se lua la trîntă cu Traian Băsescu. De ce n-am accepta însă că Mircea Geoană chiar vrea să-și măsoare puterile cu Traian Băsescu. Și de ce n-am lua în calcul faptul că Geoană nu vrea
Ecuația Geoana by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12865_a_14190]
-
piezis/ fără noimă/ punea peceți însîngerate pe porți” (Peceți). Sau: “acum dormind adînc în lemnul de măslin/ năvala ierbii se strivește-n sîngele tîrziu/ cînd vaiere se-nalță stele cad/ și visele vechi aleg mireasma neagră// întoarceri pîrgă dau amarelor izbeliști/ iarba nu iartă plecări plăpînde stau la pîndă” (Duca). Numind “un timp răsturnat”, “spaimele fără chip”, “umilința fără noimă”, “înverșunarea pustie”, bardul dă glas, ca odinioară Octavian Goga, jelaniei unui popor înrobit, dar fără îndemnul mesianic, fără nici o chemare la
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
străine, chiar dacă nu sunt necunoscute - dimpotrivă, ele fac parte din „firescul” pe care Îl experimentăm zilnic. „Iar firescul există atât timp cât nu știi că dispui de el. (...) Când dispare firescul, cel mai greu de Îndurat este că te trezești rămas de izbeliște (...) Într-o vraiște de lucruri care toate deodată nu mai concordă cu ele Înseși”. Alături de imaginea atotputernică a regelui, În roman se mai remarcă o reprezentare, spațială de data aceasta: aceea a insulei, condensare extremă a existenței scriitoarei și având
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
In inscriptiones Psalmorum, XI, P. G. XLIV, col. 548D; PSB, vol. 30, p. 169. footnote>. În concepția Sfântului Grigorie, pocăința este izgonitoare și biruitoare de demoni, fiind singura luptă pe care o avem de dus: „... Împotriva diavolului Și Împotriva oricărei izbeliști la care suntem expuși, pocăința e singura luptă pe care o avem de dus, bine Știind că cel care ajunge să se facă stăpân pe sine Însuși, acela se face biruitor pentru totdeauna asupra vrăjmașului lui”<footnote Ibidem, XIII, P.
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
pe care își prezentau dansurile și cântecele artiștii... foarte amatori. Și l-am recunoscut mai mult cu senzația unei regăsiri decât a unei descoperiri, poate tocmai pentru că evreii sânt de toate națiile. Și atunci, asumându-mi riscul, am lăsat de izbeliște formația de dansuri rătăcită-n ospețe; m-am mulțumit cu "prada" Florin Mugur, pe care l-am adus, teafăr și nevătămat, la Bacău. Pentru treaba asta n-am fost decât dat afară din serviciu și cu multă greutate angajat pe
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
nu totdeauna erai dispus să sprijini acea persoană, fiind și tu la rândul tău implicat în încercările vieții tale și totuși te-ai lăsat pe tine și ai ajutat acea persoană. Oare de câte ori nu ți-oi fi lăsat treburile de izbeliște și i-ai sărit în ajutor??? Dar așa cum se spune în popor „Nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită”.... și ce mare adevăr spun aceste cuvinte atât de simple și în același timp atât de complexe. Doare când realizezi că nu
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380729_a_382058]
-
exemple din relatările unor apropiați care s-au întors de curând de la mare, dar și din declarațiilor unora care sunt, direct sau indirect, implicați în treburile litoralului românesc. Ce pot spune e că, precum în majoritatea celorlalte domenii ajunse de izbeliște, și în privința turismului românesc a lipsit voința politică. Au fost încurajați samsarii, bișnițarii, escrocii și ticăloșii, singurii, de altfel, capabili să adune sumele necesare pentru a pune mâna pe hotelurilor în ruină rămase de pe vremea comunsimului. Singura contribuție de care
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
legea patrimoniului public și privat a fost dată de fosta guvernare, dar n-a fost aplicată. Am pus-o noi în aplicare. Se vede deja efectul: interesul primarilor față de întreținerea școlilor a crescut vizibil. Apoi, Guvernul n-a lăsat de izbeliște sistemul de învățământ. Sunt milioane de dolari pentru acest domeniu. În Timiș au fost reabilitate pe program guvernamental 42 de școli și sunt în așteptare alte 56. Acolo unde un consiliu local, chiar de talia Timișoarei, nu este în stare
Agenda2004-17-04-administratie () [Corola-journal/Journalistic/282330_a_283659]
-
bisericii din Cusici sunt predate bisericii din Zlatița. Deși a solicitat ierarhilor bisericii să-l înlocuiască, să trimită la Baziaș un om tânăr, dorința sa nu a fost îndeplinită. Speranța nu moare În perioada comunistă, mănăstirea a fost lăsată de izbeliște. Abia în 1980, i se aduc reparații consistente. Vechiul conac a fost dărâmat și în locul lui a fost construit unul nou. S-a reparat zidul ce înconjoară mănăstirea. S-a schimbat tabla de pe acoperișul bisericii, iar interiorul bisericii a fost
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
accesul între S.U.A. și Canada. Proiectul nu a fost dus până la bun sfârșit, în principal din cauza costurilor prea mari, iar din ceea ce trebuia să fie grandiosul „Love Canal“ a rămas doar un început de canal care a fost lăsat de izbeliște. Bine ar fi fost dacă ar fi rămas numai de izbeliște! Faptele se întâmplau la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Canalul a rămas o vreme nefolosit. Într-un sfârșit, i s-a găsit o
Agenda2004-19-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282384_a_283713]
-
bun sfârșit, în principal din cauza costurilor prea mari, iar din ceea ce trebuia să fie grandiosul „Love Canal“ a rămas doar un început de canal care a fost lăsat de izbeliște. Bine ar fi fost dacă ar fi rămas numai de izbeliște! Faptele se întâmplau la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Canalul a rămas o vreme nefolosit. Într-un sfârșit, i s-a găsit o „întrebuințare“: ca loc pentru depozitarea deșeurilor chimice și aceasta timp de
Agenda2004-19-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282384_a_283713]
-
după apariția scrierilor literare (inclusiv ineditele) și prea abundență să publicistica. Seria e pornită cu zor și, în 1962, apar, cu un ritm precipitat, trei volume. Dar în 1963 prozatorul moare (la 81 de ani) și soarta ediției rămîne de izbeliște. Alte două volume mai apar pînă în 1969, al șaselea, la Editură Minerva, în 1971, al nouălea în 1976 și al zecelea în 1983. Apoi ediția a înghețat. Acum doi ani, în 1997, a apărut al XV-lea volum din
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
lunile, ba chiar de pe capotele unor splendide automobile occidentale parcate pe lînga zidurile delabrate și gardurile prăbușite! Acest amestec incredibil de opulenta și mizerie - ce nu deranjează pe nimeni în România - a devenit marca distinctiva a unei țări lăsate de izbeliște de iresponsabilii săi conducători. Că întotdeauna, la capitolul acesta, trebuie evocat dl Emil Constantinescu. Mi-am cumpănit bine gîndurile înainte de a așterne pe hîrtie cuvîntul de mai sus, dar altul care să exprime exact atitudinea sa față de așa-zisa "Declarație
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
cînd a fost încheiată, firește, de alti cărturari. Perpessicius s-a oprit, în 1963, la volumul al VI-lea, conținînd literatura populară, muncind, pînă la pierderea fizică a vederii, timp de 30 de ani. Totul părea a fi lăsat de izbeliște cînd, în 1977, Muzeul Literaturii Române a obținut, din partea Academiei, îngăduința de a relua travaliul, publicînd, în 17 ani, alte zece volume. Spuneam că acesta e destinul simbolic al edițiilor critice, la noi, din opera scriitorilor noștri clasici fundamentali. Avem
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
repreznetativă. Aceea cu prietenul Const. Morariu folosește un stil vădit pumnist, deși expresia de epocă "mă avorbiră frumos" merită reținută. Voia să-și scrie memoriile, încercînd să-l evoce, cu deosebire, pe Ciprian. Dar tot amînînd proiectul, a rămas de izbeliște cu totul. Modelul său epistolar sînt scrisorile către fiica sa Marioara. Să citez dintr-o primă epsitolă, nedatată, fiind însemnată de editoare ca fiind a cincea din acest ciclu: "Advorbirile " Dragă Tătuță" și "Dragi copii" să rămînă de acum - dă
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
cu iz arhaic, ori că patria nu mai e an aceeași primejdie, ori că parlamentarul român care semnează liste patriotice descoperă că una a semnat și alta trebuie să voteze. Ceea ce nu ănseamnă că stindardul patriotismului după ureche rămâne de izbeliște, chiar dacă, una știa parlamentarul semnatar când l-a luat valul și cu totul altă când a descoperit unde s-a trezit luat de val. Istoria și cultură șanț mai tari, la noi, decat dramele fotbalului, ceea ce an principiu e bine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]