41 matches
-
forță empatică în a contura chipul civic al personajului preferat. Redau o secvență din încercarea de a-l pune în ramă pe ilustrul Paul Goma: “ În societatea noastră cam bolnavă/ Va veni să fie ca terapeut - / Va începe dezrobirea de iznoavă:/ Unul el va face cât un institut.” ("Lui Paul Goma"). Dar spre a identifica și exemplifica nuanțele caracteristice liricii lui V. Rață poți fi ispitit să uiți de limite, în cazul de față, de limitele legate de cât poate fi
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
Acasa > Eveniment > Recomanda > GHEORGHE IZNOAVĂ - „FILOZOFII DE VIAȚĂ ȘI DE MOARTE-INTERFERENȚE” - O CARTEA FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU CULTURA ROMÂNĂ ȘI UN AUTOR DE CARE VOM MAI AUZI Autor: Gheorghe Iznoavă Publicat în: Ediția nr. 794 din 04 martie 2013 Toate Articolele Autorului Citesc de mai bine
„FILOZOFII DE VIAŢĂ ŞI DE MOARTE-INTERFERENŢE” – O CARTEA FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU CULTURA ROMÂNĂ ŞI UN AUTOR DE CARE VOM MAI AUZI de GHEORGHE IZNOAVĂ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_iznoava_filozof_gheorghe_iznoava_1362388186.html [Corola-blog/BlogPost/345587_a_346916]
-
Acasa > Eveniment > Recomanda > GHEORGHE IZNOAVĂ - „FILOZOFII DE VIAȚĂ ȘI DE MOARTE-INTERFERENȚE” - O CARTEA FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU CULTURA ROMÂNĂ ȘI UN AUTOR DE CARE VOM MAI AUZI Autor: Gheorghe Iznoavă Publicat în: Ediția nr. 794 din 04 martie 2013 Toate Articolele Autorului Citesc de mai bine de o jumătate de an cartea profesorului Marin Popescu Diculescu „Filozofii de viață și de moarte - interferențe” și nu mă mai satur să o
„FILOZOFII DE VIAŢĂ ŞI DE MOARTE-INTERFERENŢE” – O CARTEA FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU CULTURA ROMÂNĂ ŞI UN AUTOR DE CARE VOM MAI AUZI de GHEORGHE IZNOAVĂ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_iznoava_filozof_gheorghe_iznoava_1362388186.html [Corola-blog/BlogPost/345587_a_346916]
-
fiind că lecturând cartea aceasta de filosofare, de meditația asupra vieții și a morții făcută prin ochii marilor scriitori, ai marilor personalități care au făcut istorie, suntem alți oameni. Vor fi alți oameni, mai buni, mai învățați, mai înțelepți. Gheorghe IZNOAVĂ critic literar martie 2013 Referință Bibliografică: Gheorghe IZNOAVĂ - „FILOZOFII DE VIAȚĂ ȘI DE MOARTE-INTERFERENȚE” - O CARTEA FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU CULTURA ROMÂNĂ ȘI UN AUTOR DE CARE VOM MAI AUZI / Gheorghe Iznoavă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 794, Anul III
„FILOZOFII DE VIAŢĂ ŞI DE MOARTE-INTERFERENŢE” – O CARTEA FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU CULTURA ROMÂNĂ ŞI UN AUTOR DE CARE VOM MAI AUZI de GHEORGHE IZNOAVĂ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_iznoava_filozof_gheorghe_iznoava_1362388186.html [Corola-blog/BlogPost/345587_a_346916]
-
meditația asupra vieții și a morții făcută prin ochii marilor scriitori, ai marilor personalități care au făcut istorie, suntem alți oameni. Vor fi alți oameni, mai buni, mai învățați, mai înțelepți. Gheorghe IZNOAVĂ critic literar martie 2013 Referință Bibliografică: Gheorghe IZNOAVĂ - „FILOZOFII DE VIAȚĂ ȘI DE MOARTE-INTERFERENȚE” - O CARTEA FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU CULTURA ROMÂNĂ ȘI UN AUTOR DE CARE VOM MAI AUZI / Gheorghe Iznoavă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 794, Anul III, 04 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
„FILOZOFII DE VIAŢĂ ŞI DE MOARTE-INTERFERENŢE” – O CARTEA FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU CULTURA ROMÂNĂ ŞI UN AUTOR DE CARE VOM MAI AUZI de GHEORGHE IZNOAVĂ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_iznoava_filozof_gheorghe_iznoava_1362388186.html [Corola-blog/BlogPost/345587_a_346916]
-
alți oameni, mai buni, mai învățați, mai înțelepți. Gheorghe IZNOAVĂ critic literar martie 2013 Referință Bibliografică: Gheorghe IZNOAVĂ - „FILOZOFII DE VIAȚĂ ȘI DE MOARTE-INTERFERENȚE” - O CARTEA FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU CULTURA ROMÂNĂ ȘI UN AUTOR DE CARE VOM MAI AUZI / Gheorghe Iznoavă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 794, Anul III, 04 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Iznoavă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
„FILOZOFII DE VIAŢĂ ŞI DE MOARTE-INTERFERENŢE” – O CARTEA FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU CULTURA ROMÂNĂ ŞI UN AUTOR DE CARE VOM MAI AUZI de GHEORGHE IZNOAVĂ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_iznoava_filozof_gheorghe_iznoava_1362388186.html [Corola-blog/BlogPost/345587_a_346916]
-
DE VIAȚĂ ȘI DE MOARTE-INTERFERENȚE” - O CARTEA FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU CULTURA ROMÂNĂ ȘI UN AUTOR DE CARE VOM MAI AUZI / Gheorghe Iznoavă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 794, Anul III, 04 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Iznoavă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Gheorghe Iznoavă Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
„FILOZOFII DE VIAŢĂ ŞI DE MOARTE-INTERFERENŢE” – O CARTEA FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU CULTURA ROMÂNĂ ŞI UN AUTOR DE CARE VOM MAI AUZI de GHEORGHE IZNOAVĂ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_iznoava_filozof_gheorghe_iznoava_1362388186.html [Corola-blog/BlogPost/345587_a_346916]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 794, Anul III, 04 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Iznoavă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Gheorghe Iznoavă Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
„FILOZOFII DE VIAŢĂ ŞI DE MOARTE-INTERFERENŢE” – O CARTEA FOARTE IMPORTANTĂ PENTRU CULTURA ROMÂNĂ ŞI UN AUTOR DE CARE VOM MAI AUZI de GHEORGHE IZNOAVĂ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_iznoava_filozof_gheorghe_iznoava_1362388186.html [Corola-blog/BlogPost/345587_a_346916]
-
Monumentelor Istorice (). Ctitorul primei biserici de zid din sihăstria de la Sitaru - una din cele mai izbutite realizări arhitecturale muntenești din sec. al XVIII-lea - a fost boierul Papa Greceanu, străbunicul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În 1752 biserica va fi refăcută „de iznoavă”, după cum grăiește pisania, în vremea Mitropolitului Neofit al Ungrovlahiei, fiind pictată de „Neacșa ierei, Dima ierei, Grigorie, Șerban, Constantin și Constandache”, în 1753. După secularizarea averilor mănăstirești, în mănăstire va funcționa o temniță pentru minori. În 1875, la Sitaru erau
Mănăstirea Balamuci () [Corola-website/Science/311209_a_312538]
-
și a reprezentanților ambasadelor străine. Văcărescu a fost de asemenea implicat în refacerea de monumente religioase, fiind ispravnic la repararea Bisericii domnești din Târgoviște (între 1698-1699), la Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București (terminată în 1699) și la refacerea de iznoavă a Bisericii dintr-o zi (în 1702). Este de asemenea, alături de soție și o parte din copii, printre ctitorii Mitropoliei din Târgoviște. Asemenea altor boieri ai vremii sale, Ianache Văcărescu a sporit de-a lungul carierei sale politice numărul moșiilor
Ianache Văcărescu () [Corola-website/Science/334555_a_335884]
-
stare și biserica aceasta, de au făcut-o mănăstire"". Ca urmare a faptului că biserica ""după trecere vremilor rămîind descoperită și surpată de zidirile ei"", doamna Ana, soția lui Mihai Racoviță și mama lui Constantin Racoviță ""au înnoit-o de iznoavă (...) și au împodobit-o cu veșminte"". Cu acest prilej a fost construit un zid de piatră care înconjura incinta, au fost înălțate chilii și s-a împodobit bsierica. Mai mulți domnitori au înzestrat mănăstirea cu moșii, printre care menționăm următoarele
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
Toderașcu Cantacuzino-Deleanu (1635-1686) , în apropierea curții boierești. Ea a fost clădită din piatră și cărămidă. Lăcașul de cult a fost reparat în perioada 1721-1722 de către nepotul ctitorului, hatmanul Iordache Cantacuzino-Deleanu (1688-1759?), care a înzestrat-o “cu toate podoabele” făcute de iznoavă, după cum scrie și în pisania bisericii. Același boier a construit în jurul anului 1730 și un conac boieresc în apropierea bisericii. Prin anul 1788, la această biserică slujeau trei preoți, un diacon, doi cântăreți și doi eclesiarhi, care erau plătiți de
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Deleni () [Corola-website/Science/322143_a_323472]
-
întreprins un amplu șantier de reparații și renovări ce a cuprins întregul complex monastic. Amploarea lucrărilor și inițiatorul acestora au fost surprinse în pisania pictată peste intrare, în pronaos. "„Cu ajutoriul Sfintei și de viiață făcătoarei Troiță, acum iarăși de iznoavă sau zugrăvit sfânta mănăstire, atăt înlăuntru din început pănă în sfărșăt, precum și pă din afară s-au zugrăvit de sfințiia sa părintele protosinghelu chir Axintie egumenu sfintei mănăstiri Bistrița și al aceștii mănăstiri Străhaia; atâta s-au nevoit cu zugrăveala
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
din început pănă în sfărșăt, precum și pă din afară s-au zugrăvit de sfințiia sa părintele protosinghelu chir Axintie egumenu sfintei mănăstiri Bistrița și al aceștii mănăstiri Străhaia; atâta s-au nevoit cu zugrăveala căt și cu învălișu, făcănd de iznoavă grajdu, cuhni, meremetasind și învălind toate casele și chiliile fiind cu toate dărăpănate; asemene meremetasind și mai înălțănd și zidu curții de jur împrejur, făcănd și foișoru cel de la făntănă, șăndilind și dregănd și făntăna. Aceste mai sus arătate lucruri
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
am dat este cel de danie din 25 feb. 1577(7085), care glăsuiește: „Petru voievod, cu mila lui Dumnezeu, domnul Tării Moldovii. Adică domnia mea am dat și am miluit pe rugătorii noștri călugări, de la sfânta a noastră rugă, de iznoavă făcută, mănăstirea Galata, cu un sat, anume Voroveștii.” Cu alte cuvinte, la 25 feb. 1577 exista deja „ sfânta noastră rugă, de iznoavă (din nou) făcută.” Numai că scrisoarea lui Petru Schiopu către bistrițeni, din 24 iunie 1577, contrazice cele de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Adică domnia mea am dat și am miluit pe rugătorii noștri călugări, de la sfânta a noastră rugă, de iznoavă făcută, mănăstirea Galata, cu un sat, anume Voroveștii.” Cu alte cuvinte, la 25 feb. 1577 exista deja „ sfânta noastră rugă, de iznoavă (din nou) făcută.” Numai că scrisoarea lui Petru Schiopu către bistrițeni, din 24 iunie 1577, contrazice cele de mai sus. În scrisoare, domnul spune că nu are „meșteri pentru facerea zidurilor unei mănăstiri” și roagă să i se trimită „15
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pe 200 de lei și doi cai. Vânzarea a fost făcută cu încuviințarea „domnului...măriia sa Grigorie Ghica voievod și a sfinții sale părintelui chir Antonie mitropolit.” Numai că egumenul mănăstirii spune că a vândut satele: „ca să fac(ă) de iznoavă zidul sfintii mănăstiri Gălății...” Care-i adevărul, mărite Spirit ? Tu ai spus că mănăstirea Galata a avut zid înconjurător de la început. - Apoi egumenul Nectarie are dreptate într-un fel, fiindcă, pentru a face un zid trainic, întâi este nevoie să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Galata a avut zid înconjurător de la început. - Apoi egumenul Nectarie are dreptate într-un fel, fiindcă, pentru a face un zid trainic, întâi este nevoie să-l dărâmi pe cel vechi. Abia după aceea se poate spune că e „de iznoavă făcut.” Adică zidit din temelii. - Uite cum se limpezesc lucrurile. Eu aș lua în seamă și oarece mândrie din partea celor care făceau asemenea lucruri. Una-i să spui că zidul a fost refăcut și alta-i să zici că l-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
care, împreună cu Movileștii, au terminat de zidit prima biserică, cea pornită de Melentie Balica. - Apoi Grigorie Ghica vodă mai spune că „rămâind această mănăstire de totu la pustietate, cum și domniia mea am aflat-o di totu pustie, până ce de iznoavă am zidit-o.” - Aici vine cronicarul Ion Neculce, care îi micșorează puțin meritele lui vodă: „Iar în al treile an a domniei lui Grigorie vodă s-au făcut de către toate părțile pace. Si s-au apucat de-au acopereit mănăstirea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Călugării de Sventâi Ioan tăgăduia ispisocul Ducăi vodă și nu vrea să-l areate...Si ei îmblând să cuprindă acel loc cu meșterșug (viclenie),au fostu împresurat și locul Prisăcilor.” De aici înainte, pretențiile Zlataustului se măresc: „Acmu iarăși, de iznoavă (din nou), epitropul lui Sventâi Ioan scornind pâră au cerut și locul Prisăcilor de la mănăstire Aron Vodă și locul mănăstirii Clatii (Păun) ce se află în stăpânirea Dancului, metohul lui Xiropotamo.” După o cercetare atentă, mitropolitul spune: „S-au dovedit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
au numit mai nainte Galata de Gios,...care di-nceput a fost zidită de Isac Balica hatmanul...Iar în domnie noastră întâi, din dumnezeiască râvnă fiind îndrumați cătră zidire și ridicare acestii biserici cu osârdie ne-am apucat...ca de iznoavă o am făcut din temelie, mărind-o precum să vede, făcând și zidi prinpregiur și case de piatră și o am înzestrat cu toate ce să cad unui dumnezăiesc locaș...” Despre un Isac Balica se vorbește și într-un document
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
care Miron Costin împrumută caracterizarea domniei lui Aron: „Până la cumplita domniia lui Aron-vodă [așì-i dzice acei domnii răpânsatului Uréchevornicul] ...”) arată limpede intențiile criminale ale Domnului: „Aron-vodă, după obiceaiul său cel rău și dacă înțeleasă că i-au dat domniia de iznoavă, cumu-și era vrăjmașu și cumplitu, nu să apucă de alta, ci iarăși gândi ca ce n-au putut umplea cu rău în domniia dintăi, să săvârșască cu a doao domnie. Dupre cale au răpezit pre credinciosul său, pre Oprea armașul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să fie de corăbiiari, și o corabie mare și alta mică[...] iar lavra Sfântului Athanasie, toată biserica cea mare, cu altariul și cu tinzile, le-au înnoit și au împreunat plumbul cel vechiu cu altul nou și au acoperit de iznoavă [...] Iar lavra Iverului a lui Sveti Evtimie făcătorul de minuni, pre sus pre ziduri au adus apa cu urloaie ca de 2 mile dă loc de dăparte. Și cu multă avuție o au împodobit [...] Iar la mănăstirea Pandocrator au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la Sfeti Pavel au zidit o culă din den temelie, să fie de strajă[...]. Dar biserica cea mare, sabornică din țarigrad? Am adunat plumbul cel vechiu și au cumpărat și altul nou, încă și mai mult și au învălit de iznoavă [...] Și sfântul munte al Sinaei cu toate vasile bisericii și cu alte daruri multe din destul au îmbogățit [...] Iar sfânta cetate Ierusalimului, Sionul, care iaste mana bisericii, așijderea o au dăruit și o au îmbogățit din preună cu toate bisericile
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fii milostiv cu trecutul! (1910) Osip MANDEȘTAM (1891-1938) CONCERT LA GARA Nu poți respira, tăriile colcăie de viermi, Și nicio stea nu vorbește din noaptea sferelor, Dar, vede Domnul, există muzică în înalt, Tremură gara de melodia Aonidelor. Și de iznoavă cu șuier de trenuri sfâșiat Văzduhul viorii se reîntrupează în vremi. Parc enorm. A gării sferă de sticlă. Lumea de metal din nou e vrăjită. La sonorul ospăț din elizeul în pâclă Solemn se îndreaptă vagonul închis. Țipăt de păun
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]