23 matches
-
semnificația fiecăreia dintre mărimile care intervin); - energia cinetica medie a moleculelor unui gaz ideal; - viteza termică a moleculelor unui gaz ideal; - ecuația termică de stare a unui gaz ideal; - ecuația calorica de stare a gazului ideal; - procesele izoterm, izobar și izocor ale gazului ideal și legile acestora; - reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p, V, Ț) drept coordonate; - relațiile de definiție ale capacității calorice, căldurii specifice, căldurii molare; - primul principiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
semnificația fiecăreia dintre mărimile care intervin); - energia cinetică medie a moleculelor unui gaz ideal; - viteza termică a moleculelor unui gaz ideal; - ecuația termică de stare a unui gaz ideal; - ecuația calorică de stare a gazului ideal; - procesele izoterm, izobar și izocor ale gazului ideal și legile acestora; - reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate; - relațiile de definiție ale capacității calorice, căldurii specifice, căldurii molare; - primul principiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
TERMENI - unitatea de masă atomică; - masa moleculară; - cantitatea de substanță; - masa molară; - volumul molar; - numărul lui Avogadro; - echilibrul termic; - corespondența între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin; - procesele izoterm, izobar și izocor ale gazului ideal și legile acestora; - reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate; - coeficienți calorici C. ELECTROCINETICĂ CONȚINUTURI 1. Curentul electric 2. Legea lui Ohm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
semnificația fiecăreia dintre mărimile care intervin); - energia cinetica medie a moleculelor unui gaz ideal; - viteza termică a moleculelor unui gaz ideal; - ecuația termică de stare a unui gaz ideal; - ecuația calorica de stare a gazului ideal; - procesele izoterm, izobar și izocor ale gazului ideal și legile acestora; - reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p, V, Ț) drept coordonate; - relațiile de definiție ale capacității calorice, căldurii specifice, căldurii molare; - primul principiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
semnificația fiecăreia dintre mărimile care intervin); - energia cinetică medie a moleculelor unui gaz ideal; - viteza termică a moleculelor unui gaz ideal; - ecuația termică de stare a unui gaz ideal; - ecuația calorică de stare a gazului ideal; - procesele izoterm, izobar și izocor ale gazului ideal și legile acestora; - reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate; - relațiile de definiție ale capacității calorice, căldurii specifice, căldurii molare; - primul principiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
TERMENI - unitatea de masă atomică; - masa moleculară; - cantitatea de substanță; - masa molară; - volumul molar; - numărul lui Avogadro; - echilibrul termic; - corespondența între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin; - procesele izoterm, izobar și izocor ale gazului ideal și legile acestora; - reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate; - coeficienți calorici C. ELECTROCINETICĂ CONȚINUTURI 1. Curentul electric 2. Legea lui Ohm
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
lucrului mecanic exterior, a lucrului mecanic tehnic, a căldurii schimbate, a capacității termice masice corespunzătoare transformării și a entropiei. În relațiile de mai jos indicii 1, respectiv 2 se referă la starea inițială, respectiv cea finală a sistemului. O transformare izocoră are loc la volum constant. O consecință este că lucrul mecanic exterior este nul. Căldura schimbată într-un astfel de proces este transformată în întregime în variația de energie internă a sistemului, materializată prin variația presiunii și temperaturii sistemului. Un
Transformare termodinamică () [Corola-website/Science/309528_a_310857]
-
folosit la aproximarea tensiunii medii a vâscozității. Presiunea "p" este modelată folosind una din ecuațiile de stare existente. În cazul special al fluidelor incompresibile, presiunea "constrânge" fluidul în așa fel încât volumul elementului de fluid rămâne constant, rezultând o curgere izocoră într-un câmp de viteze solenoidal, în care formula 35 Câmpul vectorial f reprezintă "alte" forțe. Tipic această forță este numai gravitația, dar pot fi incluse și alte câmpuri, precum cele electromagnetice. Într-un sistem de coordonate neinerțial, pot fi introduse
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
În sistemul cgs ea se măsoară în erg ori gram la puterea minus unu ori kelvin la puterea minus unu. Pornind de la ecuațiile de stare ale gazelor ideale: și de la definiția entalpiei: Notând prin formulă 65 căldură molara la volum constant (izocora) și formula 66 căldură molara la presiune constantă (izobara), între ele avem relația: unde formulă 68 reprezintă constantă universală a gazului ideal. Într-o aproximare foarte bună: unde numărul total al gradelor de libertate al unei molecule formulă 71 Ramură experimentală a fiziii
Capacitate termică masică () [Corola-website/Science/333269_a_334598]
-
spațiu neutilizat cât mai redus. La fel ca la schimbătoarele de căldură cald și rece, realizarea unui regenerator performant este o problemă de optimizare între cele trei cerințe mai sus amintite. Ciclul Stirling ideal este un ciclu termodinamic cu două izocore și două izoterme. Este ciclul termodinamic cel mai eficient practic realizabil, eficiența sa teoretică egalând-o pe cea ipotetică a unui ciclu Carnot. Cu toate acestea probleme de ordin tehnic reduc eficiența în realizare - un mecanism mai simplu fiind avantajat
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
ordin tehnic reduc eficiența în realizare - un mecanism mai simplu fiind avantajat față de o realizare a unui ciclu apropiat celui teoretic. Gazul de lucru este supus unui ciclu de dilatări și comprimări compus din două transformări izoterme și două transformări izocore. Se utilizează următoarele prescurtări: formula 1 = Cantitate de căldură , lucru mecanic în J formula 2 = Masa gazului în mol formula 3 = Capacitatea calorică molară la v=const. in J/mol formula 4 = Constanta universală a gazului în J mol K formula 5 = Temperatura superioară și
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
în m³ Timp 1 1-2 pe grafic este o destindere izotermă în cursul căreia gazul efectuează lucru mecanic asupra mediului. Căldura absorbită Q și lucrul mecanic efectuat L sunt legate prin formula: Timp 2 2-3 pe grafic este o răcire izocoră în cursul căreia prin cedare de căldură către regenerator gazul este adus în starea inițială. Căldura cedată se determină cu formula: Timp 3 3-4 pe grafic este o comprimare izotermă în cadrul căreia lucrul mecanic necesar modificării volumului L este egal
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
în starea inițială. Căldura cedată se determină cu formula: Timp 3 3-4 pe grafic este o comprimare izotermă în cadrul căreia lucrul mecanic necesar modificării volumului L este egal cu căldura cedată. Q Timp 4 4-1 pe grafic este o incălzire izocoră în cursul căreia căldura absorbită în timpul 2 de către regenerator este cedată gazului, valoarea acesteia fiind: Lucrul mecanic util este reprezentat în diagrama p-V de mai sus de suprafața închisă de curba ciclului, pe când în diagrama T-s (entropie-temperatură) ca
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
tot o lege experimentală, ca și primele două. Definiție. La volum constant, presiunea unei anumite cantități de gaz variază cu temperatura. (p)Vm = cst = cst · T sau (p / T)Vm = cst = cst Această lege se mai numește și legea dilatării izocore. 1.1.1.1.4. Legea lui Avogadro În 1811, Amedeo Avogadro a emis ipoteza că particulele componente ale gazelor simple, ca hidrogen, oxigen, azot și clor, sunt molecule biatomice și nu atomi, dar în lipsa teoriilor despre legăturile între atomi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de energie din exterior (A→B). Deoarece procesele termodinamice sunt foarte complexe, pentru facilitarea studiului lor se stabilesc anumite condiții după care se pot clasifica: • procese izoterme în care temperatura rămâne constantă; • procese izobare în care presiunea rămâne constantă; • procese izocore în care volumul rămâne constant: • procese adiabate în care sistemul nu primește și nu cedează căldură, deși poate fi legat de mediul exterior prin lucru mecanic. 2.2. Principiul I al termodinamicii Energia internă a unui sistem reprezintă toate formele
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Litera α în formulă se numește coeficient de dilatare izobară și are valoarea:. Unitatea lui α în SI este:. Din formula de definiție obținem: V = ?0 (1+αt) Graficul legii Gay-Lussac. 3.3.3. Legea lui Charles sau legea transformării izocore (V și m sunt constante). Formula de definiție: Variația relativă a presiunii unui gaz, menținut la volum constant este direct proporțional cu temperatura. Litera β în formula de definiție se numește coeficient termic al presiunii și are valoarea. Unitatea lui
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
relația: C = mc c) Căldura molară:, iar unitatea de măsură este. Între căldura molară ?µ, µ și c este relația . 4.1.2. Relația lui Robert Mayer:, unde: *căldura molară izobară sau căldura molară la presiune constantă; ?v căldură molară izocoră sau căldură molară la volum constant; ?? căldură specifică izobară sau căldură specifică la presiune constant; ?v căldură specifică izocoră sau căldură specifică la volum constant. La gaze , iar la lichide și solide . La temperatura apropiată de cea a camerei
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
4.1.2. Relația lui Robert Mayer:, unde: *căldura molară izobară sau căldura molară la presiune constantă; ?v căldură molară izocoră sau căldură molară la volum constant; ?? căldură specifică izobară sau căldură specifică la presiune constant; ?v căldură specifică izocoră sau căldură specifică la volum constant. La gaze , iar la lichide și solide . La temperatura apropiată de cea a camerei, căldurile specifice ale gazelor, lichidelor și solidelor nu depind de temperatură, pe când la temperaturi joase, depind de temperatură, iar când
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de temperatură, pe când la temperaturi joase, depind de temperatură, iar când temperatura tinde spre zero absolut sau -273,15°C, atunci căldurile specifice tind spre zero. 4.1.3. Transformările simple ale gazelor ideale pe baza primului principiu: 1. Transformarea izocoră (V = constant). Cum , rezultă Q = ΔU și pentru ν kilomoli, avem: Transformarea fiind izocoră: ?. 2. Transformarea izobară (p = constant) În transformarea izobară , încât: . Transformarea fiind izobară:3. Transformarea izotermă (T = constant) În transformarea izotermă:. Deci la transformarea izotermică: . Transformarea
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
zero absolut sau -273,15°C, atunci căldurile specifice tind spre zero. 4.1.3. Transformările simple ale gazelor ideale pe baza primului principiu: 1. Transformarea izocoră (V = constant). Cum , rezultă Q = ΔU și pentru ν kilomoli, avem: Transformarea fiind izocoră: ?. 2. Transformarea izobară (p = constant) În transformarea izobară , încât: . Transformarea fiind izobară:3. Transformarea izotermă (T = constant) În transformarea izotermă:. Deci la transformarea izotermică: . Transformarea fiind izotermă: constant. 4. Transformarea adiabatică (Q = 0) Din formula primului principiu rezultă: . În
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ardere internă. 1. Motor Otto. Folosește drept combustibil benzină în amestec cu aer și are 4 tipuri de funcționare: aspirația A-1, compresia 1-2, aprinderea și detenta 2-3 și 3-4 și evacuarea 1-A. Motorul primește căldura ?1 în procesul izocor 2-3 și cedează căldură Q2 în procesul izocor 4-1. Pe adiabatele 1-2 și 3-4 putem scrie Ținând seama de raportul de compresie ε = și după anumite calcule, randamentul motorului Otto are formula: ? 2. Motor Diesel. Folosește drept combustibil motorină
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
benzină în amestec cu aer și are 4 tipuri de funcționare: aspirația A-1, compresia 1-2, aprinderea și detenta 2-3 și 3-4 și evacuarea 1-A. Motorul primește căldura ?1 în procesul izocor 2-3 și cedează căldură Q2 în procesul izocor 4-1. Pe adiabatele 1-2 și 3-4 putem scrie Ținând seama de raportul de compresie ε = și după anumite calcule, randamentul motorului Otto are formula: ? 2. Motor Diesel. Folosește drept combustibil motorină pulverizată și are 4 timpi de funcționare: absorbția
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
Vdp - pdV = dQ = pdV dH = dQ + Vd p În cazul proceselor adiabatice (dCl = 0), principiul I are expresia : dU = pdV dau dH = Vdp ceea ce arată că lucrul mecanic (W) este egal cu variația unei funcții de stare. Dacă procesul este izocor (dU)v = (dQ)v sau izobar , (dH)p = (dQ)p căldura devine egală cu variația unei funcții de stare. Principiul al II - lea al termodinamicii prevede că, în timp ce energia mecanică, electrică, radiantă, chimică pot fi transformate integral în căldură, căldura
CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]