11 matches
-
al XVI-lea, Peter Henlein, înlocuind greutățile cu arcuri spiralate din oțel, realizează primele ceasuri portabile de dimensiuni reduse. Către 1670, acestea sunt perfecționate prin introducerea feței din sticlă. Introducerea pendulului (atribuită lui Christian Huygens în 1656, care aplică legea izocronismului oscilațiilor pendulului observată de Galilei) și a balansierului în a doua jumătate a secolului al XVII-lea mărește precizia ceasurilor și deschide epoca orologeriei. Regulatorul cu ancoră, inventat de Robert Hooke în jurul anului 1660, are același efect de acuratețe asupra
Istoria măsurării timpului () [Corola-website/Science/322362_a_323691]
-
din centrul de masă C pe direcția mișcării și verticală; "m" este masa corpului, "g" este accelerația gravitațională, "l" este distanța dintre C și axă, iar "I" este momentul de inerție al corpului față de axă. Dacă este îndeplinită condiția de izocronism, adică unghiul "θ" este mic (mai mic decât 5), atunci se poate face aproximația formula 2, soluția acestei ecuații este: unde : "θ" este valoarea unghiului "θ" la momentul "t" = 0. Frecvența pendulului este: La un pendul conic alcătuit dintr-un corp
Pendul fizic () [Corola-website/Science/309869_a_311198]
-
și de ritmul versurilor. Ritmul artistic al prozei poate fi definit ca o organizare a ritmurilor obișnuite ale vorbirii. El se distinge de proza obișnuită printr-o mai mare regularitate a distribuirii accentelor, care totuși nu trebuie să ajungă la izocronism (adică la regularitatea intervalelor de timp dintre accentele ritmice). De obicei, într-o propoziție normală, există considerabile diferențe de intensitate și înălțime, în timp ce în proza ritmată există o tendință marcată de nivelare a deosebirilor de accent și înălțime. Analizând pasaje
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
versul precedent. Printr-o judicioasă introducere a pauzelor și manipulare a silabelor lungi și scurte, acest sistem de notare pozate reda chiar și metrii cei mai complecși. *33 Teoria are meritul de a -sublinia cu tărie tendința poeziei către un izocronism subiectiv, precum și modul în care încetinim sau grăbim, lungim sau scurtăm citirea cuvintelor sau introducem pauze pentru a egala măsurile. Sistemul de notație este foarte potrivit pentru versurile cantabile, dar pare cât se poate de neadecvat când e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
arbitrare ; ea nivelează deosebirile existente între diferiți poeți și între diferite școli de poezie, reducând toate formele de vers la câteva tipuri de măsuri monotone. Ea pare să recomande sau să presupună recitarea cântată a tot ce este poezie. Iar izocronismul introdus de ea nu este altceva decât un sistem subiectiv format din grupuri de sunete și de pauze care, comparate, ne apar egale. Un al treilea tip de teorii despre metru, metrica acustică, se bucură în prezent de o largă
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
apar la oscilograf ; și că, în sensul strict al cuvântului, nu există nici melodie, deoarece înălțimea, exprimată numai de vocale și de câteva consoane, este în permanență întreruptă de zgomote. 224 Metrica acustică demonstrează de asemenea că nu există un izocronism perfect, deoarece durata reală a măsurilor diferă considerabil Cel puțin în limba engleză nu există silabe lungi sau scurte fixe, deoarece o silabă "scurtă" poate fi, fizic, mai lungă decât o silabă "lungă" ; și nu există .nici măcar deosebiri obiective de
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
nu poate fi stabilită altfel decât prin pătrunderea sensului ce-1 are versul. De aceea formaliștii ruși *43 au încercat să așeze metrica pe o bază complet nouă. Termenul de "picior" le pare nepotrivit, deoarece există numeroase versuri fără "picioare". Izocronismul, deși subiectiv aplicabil la multe versuri, este și el limitat la anumite tipuri si, în plus, nu este susceptibil de cercetare obiectivă. 226 Toate teoriile existente, susțin ei, definesc în mod eronat unitatea de bază a ritmului poetic. Dacă în
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
să tăgăduim că, atunci când are o structură bine închegată, poezia este intim legată de sunetele și sensurile unei limbi. 232 Cauzele sunt mai mult sau mai puțin evidente. Metrul organizează caracterul sonor al limbii. El regularizează ritmul poeziei, apropiindu-1 de izocronism și simplificând astfel relația dintre lungimile silabelor. El reduce tempoul, prelungind vocalele, spre a scoate în relief nuanțele sau coloritul 1er (timbrul). El simplifică și regularizează intonația, melodia vorbirii. *4 Astfel, influența metrului constă în aceea că dă viață cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
frână a mușchilor antagoniști; - forța de contracție a mușchilor angrenați în mișcare; - felul și mărimea pârghiilor; - elasticitatea musculară și mobilitatea articulară; - nivelul de stăpânire al tehnicii. Viteza de repetiție este condiționată de: - mobilitatea stărilor de excitație și inhibiție; - coordonarea neuromusculară; - izocronismul neuro-muscular; - rezistența scoarței (tenacitatea); - existența stereotipului dinamic corespunzător; - rezistența fizică specifică. Viteza de accelerare este determinată de: - viteza de reacție, de demaraj și de repetiție ; - nivelul forței rapide în activitatea de impulsie și de agățare-tracțiune; - capacitatea de mobilizare voluntară pentru
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
Benvenuto Cellini, care, suspendat de un fir lung, oscila lent în fața altarului. Atent la oscilațiile acestuia și-a dat seama că bătea mereu aceeași măsură. Repetând observațiile a descoperit care este raportul dintre durata unei oscilații și lungimea pendulului (legea izocronismului micilor oscilații). Una dintre primele aplicații ale izocronismului oscilațiilor pendulului se datorează lui Galilei însuși: a construit pulsilogul, un aparat pentru măsurarea pulsului uman. Mai târziu, în 1673, fizicianul olandez Christiaan Huygens (1629-1695) a completat această descoperire stabilind expresia matematică
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
oscila lent în fața altarului. Atent la oscilațiile acestuia și-a dat seama că bătea mereu aceeași măsură. Repetând observațiile a descoperit care este raportul dintre durata unei oscilații și lungimea pendulului (legea izocronismului micilor oscilații). Una dintre primele aplicații ale izocronismului oscilațiilor pendulului se datorează lui Galilei însuși: a construit pulsilogul, un aparat pentru măsurarea pulsului uman. Mai târziu, în 1673, fizicianul olandez Christiaan Huygens (1629-1695) a completat această descoperire stabilind expresia matematică a legii mișcării pendulului și chiar a inventat
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]