11 matches
-
subsumându-se celui de român(esc); după ei, însă, termenul moldovenesc ar numi o altă realitate lingvistică decât cea românească. Această teorie este contrazisă, de asemenea, de geografia lingvistică și de datele oferite de dialectologie. Nu există, în spațiul românesc, izoglose orientate pe direcția nord-sud, ci toate sunt orientate pe direcția vest-est:
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
sau runa pentru vocala "i", folosită și pentru "e". Începând cu anii 1200, dialectele daneze au început să se îndepărteze treptat de cele suedeze. Inovațiile s-au răspândit neuniform din Danemarca, ceea ce a creeat o serie de limite dialectale, sau izoglose, variind din Zeelanda din sud până în Norrland, Österbotten și zona nord-estică a Finlandei în nord. O schimbare timpurie care a dus la separarea danezei runice de celelalte dialectele ale nordicii vechi estice a fost transformarea diftongului "æi" în monoftongul "é
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
prin populațiile intermediare. Printre primii care au văzut dialectele învecinate ca imposibil de separat prin frontiere clare a fost Leonard Bloomfield (1935), care vorbea despre „arii dialectale” ("dialect areas"). Totodată, el preciza că pot fi stabilite linii de demarcație, numite izoglose, numai pe baza unor elemente de limbă, adică trăsături fonetice, lexicale, gramaticale diferite. Când variantele lingvistice înrudite dintr-o arie geografică formează un continuum, distribuția lor este marcată de o relație directă, monotonă, între distanța geografică și cea lingvistică. Calitatea
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
contras cuvântul la Poseidōn. La alte dialecte: corintineanul Potedăwoni, a devenit Potedăni și Potedăn; boioticul Poteidăoni; în cretană, rhodiană și delfică, Poteidăn; în lesbiană, Poseidăn; în arcadiană, Posoidănos; în laconiană, Pohoidăn. Din aceste dialecte, poate fi ușor văzut că aceste izoglose nu urmează deloc o structură nodală. Obiectul inconștient al acestor schimbări pare a fi, în principal, crearea unui fonem din două, proces numit "contracție" dacă se ajunge la un al treilea fonem, sau "hyphaeresis" ("a îndepărta") dacă un fonem este
Dialecte grecești () [Corola-website/Science/307344_a_308673]
-
Reprezentarea caracteristic grecească a laringealelor de la începutul cuvintelor prin vocale protetice este împărtășită și de limba armeană, care mai împărtășește și alte trăsături fonetice și morfologice caracteristic grecești. Strânsa legătură a armenei cu greaca aruncă lumină asupra naturii parafiletice a izoglosei Centum-Satem. Strânse asemănări ale limbii grecești vechi cu limba sanscrită vedică sugerează că atât protogreaca, cât și proto-indo-iraniana erau încă foarte similare ori cu proto-indo-europeana târzie, ceea ce ar plasa limba sanscrită în ultima parte a mileniului IV î.Hr., sau cu
Limba protogreacă () [Corola-website/Science/307300_a_308629]
-
devine productiv. Radicalul specific indirect "gunaik-" "femeie", atestat din Tabletele Tebei, este, probabil, protogrec; el apare, cel puțin ca "gunai-", și în armeană. Pronumele "houtos", "ekeinos" și "autos" sunt create. Folosirea cuvintelor "ho, hă, ton" ca articole este postmiceniană. O izoglosă între greacă și sora ei, frigiana, este absența terminațiilor în "r" în diateza mijlocie greacă, aparent deja pierdută în protogreacă. Protogreaca a moștenit augmentația, un prefix "é-" la formele verbale ale timpului trecut. Protogreaca împarte această trăsătură doar cu indo-iraniana
Limba protogreacă () [Corola-website/Science/307300_a_308629]
-
textului de la Saharna la spațiul limbii române nu trebuie demonstrată. Că vorbirea românească de la est de Prut nu se deosebește de cea de la vest de Prut <footnote A se vedea Enciclopedia limbii române, Univers enciclopedic, București, 2001, p. 349: „nici o izoglosă fonetică, gramaticală sau lexicală referitoare la fondul tradițional nu separă Prutul de restul ariei moldovene comune, ci toate izoglosele prin care se disting grupările de graiuri (nordice, centrale și sudice) din cadrul subdialectului dacoromân menționat au direcția de la vest la est
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
deosebește de cea de la vest de Prut <footnote A se vedea Enciclopedia limbii române, Univers enciclopedic, București, 2001, p. 349: „nici o izoglosă fonetică, gramaticală sau lexicală referitoare la fondul tradițional nu separă Prutul de restul ariei moldovene comune, ci toate izoglosele prin care se disting grupările de graiuri (nordice, centrale și sudice) din cadrul subdialectului dacoromân menționat au direcția de la vest la est, întinzîndu-se și peste Prut și Nistru“. footnote> este un fapt care pentru cei de rea credință oricum nu contează
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
refuza oarecum disprețuitor o asemenea etichetă, acest refuz se datorează probabil, pe de o parte, legăturii sale, chiar afective, cu vechea școală a lui Durkheim, iar de cealaltă parte, faptului că se simțea străin de procedurile formaliste tipice structuralismului. 2. Izoglose lexicaletc "2. Izoglose lexicale" La nivel pur lexical, unicul element din aria teologică ce se poate reconstitui cu certitudine și care este atestat și În epoca istorică Într-un număr Însemnat de limbi, este termenul „zeu” (cf. Watkins, 1974): În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o asemenea etichetă, acest refuz se datorează probabil, pe de o parte, legăturii sale, chiar afective, cu vechea școală a lui Durkheim, iar de cealaltă parte, faptului că se simțea străin de procedurile formaliste tipice structuralismului. 2. Izoglose lexicaletc "2. Izoglose lexicale" La nivel pur lexical, unicul element din aria teologică ce se poate reconstitui cu certitudine și care este atestat și În epoca istorică Într-un număr Însemnat de limbi, este termenul „zeu” (cf. Watkins, 1974): În vedică devaxe "deva
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
istorică 514 1. Perspectiva istorică 514 2. De la origini la secolul al III-lea d.Hr. 515 4. Parsismul 526 Bibliografie 537 EUROPA PRECREȘTINĂ Religia indo-europenilor (Enrico Campanile) 549 1. Metodologia reconstrucției religiei indo-europene 549 1. Ideologia indo-europeană 549 2. Izoglose lexicale 551 2. Zeii primei funcții 551 3. Zeul celei de-a doua funcții 555 4. Zeii celei de a treia funcții 556 5. Clasele sociale și sacerdoțiul În lumea indo-europeană 558 6. Sacrificiul 560 Bibliografie 563 Religia slavilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]