165 matches
-
cu mai bine de un secol și jumătate în urmă: Nu există în lumea civilizată o altă țară în care cineva să se ocupe de filosofie mai puțin decît în Statele Unite"), în cea de-a doua întrezărim mentalitatea totalitară a izolaționismului, a suspiciunii societății închise față de restul omenirii. Fondată mai întîi pe noțiunea de clasă, apoi pe cea etnică, ambele exclusiviste și agresive, ea ne-a deprins a califica drept "trădare de patrie" orice expatriere. Într-atît de persistent e încă un
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
Asia. Captiv al mediului proxim și al momentului de față, bunul american manifestă o accentuată indiferență față de restul lumii (natural, cu excepția unor zone "fierbinți", către care-l orientează interesele geopolitice). În pofta sa de senzațional (un substitut al unui anume izolaționism ca și al aculturației), americanii "se dau în vînt după fantasmagorii a la Dracula, pentru că în imaginația lor, Transilvania, grație romanului irlandezului Bram Stoker, este un pămînt populat cu vampiri și strigoi. De aici și presiunea unor structuri ale imaginarului
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
fi mai corect. N. Costenco atribuia provinciilor românești conștiințe naționale separate: ,Provinciile alipite au caractere specifice și distincte. Au conștiințe naționale proprii, exclusiviste" (p. 18). Iată gândirea politică cea mai periculoasă pentru ,națiunea" basarabeană, a cărei logică duce spre un izolaționism euforic, adică o enclavizare, o închidere în sine ca o aberantă formă de apărare. Până în 1940 această opțiune ideologică era benevolă, dar după 1940 închiderea era obligatorie, manifestată și administrativ, iar N. Costenco va fi o victimă a acestui blocaj
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
de antisemitism, pornit chiar din sînul concepției internaționaliste ce părea inebranlabilă. Aici e într-adevăr o "trădare". Totuși de ce afirmația peremptorie, neînsoțită de argumente: "A echivala Holocaustul cu Gulagul e o eroare". Am mai spus-o și alte ori: acest izolaționism al Holocaustului, negreșit o crimă odioasă, nu e oare contraproductiv? Nu cumva e în măsură a atrage antipatia celor ce resimt genocidul roșu ca o fărădelege la fel de monstruoasă pe scara istoriei, chiar cu mai multe victime, și a da astfel
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
etapelor". Grație lor, autorul se simte liber a inova într-un domeniu în care trecutul produce totdeauna "obstacole" de o gravitate sterilă, oneroasă, prin simpla lor adiționare în timp. În Basarabia, ele au fost favorizate de un climat specific, de izolaționism și suspiciune. Un prim obiectiv al lui Leo Butnaru îl reprezintă existențialul, acel "nivel zero" de la care pornește creația literară, ce reprezintă demarcația sa de propriile-i teme. Cu aerul unei divagații, al unei vioaie amalgamări de reprezentări și considerații
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
pas, e bine să vii totdeauna în întâmpinarea lui, căci și culturile mici au obligația de a contribui la cultura universală, la scara noastră, să zicem, la cultura europeană. De fapt am scris această carte împotriva unor tendințe multiple de izolaționism elvețian. M.P.M.: Desființezi și alte tabuuri în cartea ta, ca, de pildă, ideea de toleranță. I.C.: Toleranța e un fel de activitate pasivă, un soi de acceptare a celuilalt. Eu pledez pentru schimb ideologic activ, pentru colaborare. M.P.M.: Participând în
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
ea au pornit, în Statele Unite cel putin, numeroase teorii postmoderne care ulterior au jucat un rol major în multe alte domenii de gîndire, rămîne totuși destul de puțin cunoscută celor din afara ei, ba chiar e sortită într-o anumită măsură unui izolaționism ciudat. De altfel, am stat pe gînduri înainte de o include în categoria așa-ziselor domenii umaniste, tocmai pentru că statutul ei disciplinar e subiect de discuție. Dar tocmai acest statut care necesită/merită a fi discutat mi se pare chestiunea cea
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
cîteva clipe la cea național-comunistă, sub egida căreia "genialul, cîrmaci" spera a cîștiga o benevolență populară, apelînd la reflexele amorțite ale altor circumstanțe istorice și, nu în ultimul rînd, la instinctul gregar al urii nediferențiate față de străini, neprețuit nutriment al izolaționismului. Evident, era montată o conștiință naționalistă artificială. Orientată împotriva unor primejdii iluzorii (maghiarii, evreii) și funcționînd ca o sperietoare în raport cu "amenințarea" intervenției Kremlinului, sub umbrela căruia regimul continua a se menține de facto, precum sub cel mai însemnat mijloc al
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
caldă de vară, și să se gonească gardienii cât mai în fundul parcului: nu trebuiau să existe martori." Foarte interesantă e și dezvăluirea că, în ceasul al 12-lea, la întîlnirea din 4 decembrie 1989 de la Moscova, Ceaușescu, înspăimîntat, renunță la izolaționismul naționalist și apelează la solidaritatea de sistem pentru a-și asigura continuitatea regimului: Imediat după încheierea convorbirilor am stat de vorbă cu Ceaușescu. Mi-a făcut o impresie ciudată: strălucire în ochi, o oarecare furie și totodată o stranie intimidare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
Europei de mîine? După cum se știe, Germania visează la o Europă închisă, auto-suficientă, adică la o piață de vreo jumătate de miliard de oameni. Englezii reprezintă, în schimb, garanția deschiderii spre America, spre super-civilizația prezentului și a viitorului. Partizani ai izolaționismului există și în Statele Unite, există și în Europa. Marea Britanie rămîne, însă, unica țară capabilă să facă legătura între aceste două continente unite civilizațional, înainte de a fi unite economic. Cu tot mai multă limpezime, 11 septembrie 2001 ne arată că fractura
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
să se mai întoarcă în patrie, după desființarea Zidului?... Internațională europeană, dublată de internațională neamului ales, cu forța sa economică, ar fi dominat azi continentul, cu Franța cu tot. Anglia?... O bătrânica adâncita în Shakespeare... America?... închisă în obsesia ei, izolaționismul, fără vreo ambiție de supremație mondială. Firește că, ajuns șeful statului, domnul cu pince-nez, organizatorul temut de pe timpuri al armatei roșii, strategul lucid, ar fi renunțat la teoria intelectualista a Revoluției permanente (făcând și acum furori în unele părți ale
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]
-
personalității lor artistice. Estetismul nu era o invenție a altora, iar denumirea acuzatoare "esteții din Ardeal" nu era lispită de justificare. Cercul Literar de la Sibiu suferea de estetism și încerca să iasă din această capcană. O consecință a estetismului era izolaționismul și indiferența față de public. I. Negoițescu semnalează "dureroasa noastră conștiință a Ťturnului de fildeșť. Fiindcă pentru noi Ťturnul de fildeșť însemna un blestem de care voiam să scăpăm. De fapt voiam un public și, când l-am avut, zbuciumul delirant
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
prea rupți de realitățile lumii contemporane. Mai mult, Statele Unite sunt învinuite că traduc prea puțin și că scriitorii de-acolo "nu participă în marele dialog al literaturilor". Las deoparte afirmația stupefiantă că americanii ar fi, în lumea de azi, epitoma "izolaționismului" și a "insularității". Nu vorbesc de televiziune și de internet: e suficient să te uiți pe geam și ai să descoperi prezența celei mai "invazive" națiuni din istoria umanității. Însă chiar dacă aserțiunea ar fi exactă, o simplă parcurgere a laureaților
De ce li se refuză scriitorilor americani Nobelul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7987_a_9312]
-
regimului“ comunist. Cam tot ce nu s-a spus în aceste zile despre Adrian Păunescu găsiți în Raportul comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii din România, în capitolul „Ideologie și teroare. Monopolul asupra vieții culturale“, subcapitolul „Etapa naționalismului comunist și a izolaționismului ceaușist“, pagina 508: „Cel ce se substituise partidului și se identificase cu țara aceea jinduită, binecuvântată, demnă de toate superlativele imaginabile și-a găsit un instrument excepțional de fortificare a puterii în persoana lui Adrian Păunescu, poet relativ tânăr, de
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Ca vestigiu însă, nu ca funcționalitate. Simpatia verde a lui Ion Barbu și concesia roșie a Ninei Cassian sunt laolaltă, în plină discuție estetică, un factor de filiație istorică. A-l fi ignorat însemna, pentru Istorie, un gest de impardonabil izolaționism textual. Așa, trecerea de la Marii scriitori dintre Războaie la Contemporanii de după instaurarea comunismului e făcută. Ca și în cazul științei inefabile, sinteza epică respectă doar în parte imperativul călinescian. Interesant e că această mecanică istorică utilizată de Manolescu privilegiază, în lipsa
Câteva fire epice (IV) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7423_a_8748]
-
avea în vedere proiectul extremei drepte, similar celui al extremei stîngi, poartă o uniformă morală ce suprimă individualitatea, simțul valorilor, impulsul creator. Operația prin care ia naștere acest hibrid e spălarea creierului cu furtunul sloganelor, mancurtizarea. Interdicțiile de tot felul, izolaționismul, transparența vieții private devin adjuvantele unei inginerii sociale la capătul căreia stă robotizarea dusă la perfecțiune, ca-n faimosul roman al lui Orwell. Monotonia opresivă a mass media, studiul ineptelor scrieri propagandistice, standardizarea vieții în toate compartimentele sale, cantina populară
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
secol ajung pînă la noi sub înfățișarea unor stridențe, ale unui senzaționalism repulsiv, îmbătat de sine, precum forme încă nedepășite ale sevrajului postcomunist. În cazul lui Alexandru Paleologu se relevă multilateralitatea sa, mediu favorabil conexiunilor dintre viață și cultură, opus izolaționismului cultural, subiectivismului benevol captiv sieși care are trecere în prezent: "ce a fost Al.Paleologu? Filosof? Literat? Om de lume? Politician? Ultimul boier cum s-a spus, deși el a respins mereu amuzat ideea asta?". Autorul Bunului simț ca paradox
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
finele "epocii de aur", a așa-numiților optzeciști, s-a lăsat cu o exclusivă concentrare a acestora asupra producției proprii, însoțită de-o apăsată neglijare a predecesorilor ca și a contextului ce depășea dispozitivul generaționist. Un product amuzant al acestui izolaționism l-a constituit aiuritoarea prețuire a unor notorii exponenți ai "realismului socialist", apreciați - semn de miopie culturală - doar pe segmentul cel mai apropiat al prestației lor oportuniste. Un exemplu frapant pe care l-am dat de mai multe ori: asemuirea
Criza trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10662_a_11987]
-
un război împotriva Islamului, ba chiar a democrației și a capitalismului. Singurele dintre marile democrații care n-au cunoscut în trecut un regim dictorial, Statele Unite ar putea cădea, prin 2040, pradă unei tentații teocratice explicite sau implicite, sub forma unui izolaționism teocratic în care democrația n-ar mai fi decât o aparență. în Africa, precum și în America Latină, locuitorii orașelor, a căror mizerie va crește neîncetat, vor fi din ce în ce mai sensibili la discursul acestor Biserici evanghelice, devenite puteri financiare, ideologice, militare și politice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
în mod absolut european”. Ca atare, noi, europenii, trebuie să înțelegem însemnătatea istorică și geopolitică a proiectului Uniunii Europene; să fim mai atenți la dezbinarea provocată de unii, la diversiunile aruncate în rândul populației prin diverse mijloace de informare. „Euroscepticismul”, izolaționismul sau naționalismul „de galerie”- după cum scria cineva inspirat, vizează tocmai dezbinarea și haosul în țară și pe continent. Să fim convinși că politicienii angrenați în această vastă construcție, au luat în calcul diversitatea etnică, lingvistică și culturală a Europei, pentru
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
Goidaci (ș.a.) în arte plastice... Oana Stoica-Mujea: Care sunt speranțele dumneavoastră în ceea ce privește cultură românească? George Rocă: Cultură românească odată cu intrarea noastră în Uniunea Europeană va fi din ce in ce mai cunoscută și se va bucura de o mai apreciere. Sper că am scăpat de izolaționismul „cortinei de fier”! Grație internetului cultura noastră circulă mai ușor. Avem institute și reprezentante culturale în foarte multe țări, locuri unde se dezvălui străinilor frumusețea culturii românești! Sper că nu peste mult timp vom obține și mult râvnitul premiu Nobel
DE VORBA CU GEORGE ROCA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366708_a_368037]
-
printr-un embargou împotriva Irakului la care Franța refuză să se alăture. În fața țărilor arabe care din acel moment înclină spre orbita americană (Egiptul, Siria) și în fața agresivității Israelului, Irakul alege "fuga înainte"care îl conduce la o formă de izolaționism, între timp, dependența Statelor Unite de petrolul din Golf le împinge să vrea să domine mai ferm regiunea... [Legat de primul război asupra Irakului, din 1990,] fostul președinte Richard Nixon [marioneta politică a evreului Henry Kissinger] preciza: "Nu mergem acolo să
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 11 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355916_a_357245]
-
să-și asume acest rol fără ezitări, mai ales că, în continuare, cheia securității naționale și europene se află la NATO. Acest obiectiv ar trebui să fie unul imediat pentru țara noastră, având în vedere că există o tendință a izolaționismului și în SUA, exprimată deseori în luările de poziție ale candidatului la președinție Donald Trump. Totodată, România trebuie să profite de acest statut privilegiat și să redefinească parteneriatul strategic cu SUA, dezvoltând și alte dimensiuni decât cea militară, în speță
UE şi România, şansa noastră se numeşte Brexit () [Corola-blog/BlogPost/338519_a_339848]
-
internă, iar promisiunile din campania electorală sunt menținute în totalitate, inclusiv celebrul zid de la granița cu Mexicul. Rămâne de văzut dacă-i va face pe mexicani să-l finanțeze, așa cum s-a lăudat în campanie. În ceea ce privește politica externă, remarc un izolaționism puternic. Noua direcție de politică externă este „America First” (mai întâi ordine acasă și după aceea implicare în arena globală), iar alte propuneri vizează interzicerea accesului imigranților din zone cu regimuri teroriste sau renunțarea la tratatul TPP. Merită remarcată abordarea
Am primit un mail de la Donald Trump. Îl așteptăm şi pe cel de la Liviu Dragnea () [Corola-blog/BlogPost/339020_a_340349]
-
privite cu mare atenție. Scaramucci a ținut să infirme cinci speculații despre noul Președinte al SUA, subliniind că ne vom schimba opinia despre acesta. Prima se referă la raportarea acestuia la restul lumii. Deși programul său pare avea drept doctrină izolaționismul, Scaramucci susține că Trump este de fapt ultima speranță a globalizării. Prin eforturile sale de a revigora clasa de mijloc americană, Trump va crește puterea de cumpărare, iar încurajarea consumului va determina dezvoltarea comerțului, ceea ce va duce la pace și
Lumea se schimbă sub ochii noştri. Cât de pregătită este România? () [Corola-blog/BlogPost/339069_a_340398]