149 matches
-
hermeneutic: de ce aleg asta și nu asta. Sigur că intervin și factori legați de eufonie, de stilistică propriu-zisă, de proprietate a termenilor și așa mai departe. Pentru traducătorul-hermeneut, traducerea este o lectură, una dintre lecturile posibile, te înscrii pe o izotopie, care poate fi asta, dar poate fi și alta. Aceasta este o convingere profundă a mea. Pe de altă parte, bineînțeles că fiind în intimitatea acestor texte, reflectînd prin însuși actul traducerii la ele, și de o manieră extrem de concretă
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
care criticul le realizează cu multă flexibilitate stârnesc interes și uimire sau sunt generatoarele unui umor de înaltă factură. Astfel, domn' Mitică și Cuza Vodă spun aceleași replici, Ion Creangă este perfect receptat de coreeni, discursul parlamentar este reductibil la... "izotopia autoreferențială", bunica lui Creangă plânge în fața știrilor de la Tv, noutățile lexicale sunt un fidel barometru de ierarhizare a urgențelor comunicării prin care se poate deduce cu exactitate "încotro se îndreaptă lumea", Scufița Roșie abia mai face față noii realități... postmoderne
Honeste legere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16250_a_17575]
-
o serie de epigoni "prin antecedență" și o serie de epigoni "prin descendență". E vorba, desigur, nu atît de patologia epigonismului, cît de exercițiul recurent al (cam) aceleiași structuri, promovată prin formule incidente, de nu coincidente. Pillatismul își are, deci, izotopia sa". Așa cum un regizor actual intervine, uneori extrem de voluntar, în textul piesei de teatru pe care o pune în scenă, Al. Cistelecan are ambiția de-a modifica radical scenariul critic închinat pînă acum poetului de care se ocupă, operînd inclusiv
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
nu se lasă doborâtă de ideea de pastișă, de parodie sau parafrazare. Dincolo de aceasta și în mod prevalent, valoarea volumului provine din discursivizarea lirică a unor curbe interioare, neliniști, angoase și anxietăți și din adaptarea limbajului poetic la autosondarea reflexivă. Izotopia rănii inițiată încă din titlu se constelează în câteva figuri ale sensibilității. Figurile, înțelese ca proiecte identificabile în raport cu anumite obiecte lirice, se subsumează unei teme majore - (moartea) - și unora complinitoare: iubirea, beția și arta (poezia). Toate aceste patru teme sunt
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
ori cu virtute”, după cum îți este felul; oricum omul trebuie să fie beat „necontenit”, „beția artei” fiind „mai potrivită decât celelalte”. La A. Zisu beția exercită mai multe funcții. Se profilează, mai întâi, ca intoxicație și intră ca element al izotopiei rănilor omului. Alcoolul dăunează, este toxic, rănește. Este apoi o experiență corporală cu valoare de gest opozitiv. În al treilea rând, beția este o componentă a poeticii, aceea responsabilă de starea de inspirație a eului creator. Ea se integrează ca
AURELIAN ZISU: O estetică a toxicităţii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339592_a_340921]
-
ar putea spune că deține semul nuclear "un fel de strigăt", are semul contextual "animal" cînd "urletul leului era îngrozitor" și semul contextual "uman" în "urletul polițistului era îngrozitor". ¶Clasemele dau textului coerență. ¶Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982. Vezi și IZOTOPIE, SEMEM. climax. Vezi PUNCT CULMINANT. cod [code]. 1. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală). Codul este sistemul de norme, reguli și constrîngeri în funcție de care semnifică MESAJUL. Este, cel puțin în parte, comun pentru EMIȚĂTORUL și DESTINATARUL
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1980. Vezi și ANIZOCRONIE, DURATĂ. izodiegetic [isodiegetic]. O parte din aceeași DIEGEZĂ (diégèse). În Greața, Bărbatul autodidact și Anny sînt izodiegetici; în Inima întunericului, marinarii lui Marlow de pe corabia "Nellie" și Kurz nu sînt izodiegetici. ¶Genette 1980. Vezi și DIEGETIC. izotopie [isotopy]. Repetarea unor trăsături semiotice care instituie coerența unui text. În "Toată lumea era frumos îmbrăcată. Ion și Maria fură conduși la o masă superbă din mijlocul unei săli splendid decorate și li s-a oferit șampanie", se poate spune că
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ion și Maria fură conduși la o masă superbă din mijlocul unei săli splendid decorate și li s-a oferit șampanie", se poate spune că abundența de termeni apți să evoce luxul "frumos îmbrăcată", "superbă", "splendid decorate", "șampanie" constituie o izotopie a "luxului". În accepția sa mai restrînsă, se consideră că termenul desemnează repetiția unor unități semantice într-un text (sau într-o parte a textului). În sensul său cel mai larg, el desemnează repetarea unităților la toate nivelele textuale (fonetic
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ale Americii (1986-1990). Își ia un doctorat „troisième cycle” la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris (1971), cu o disertație intitulată Recherches sur les variations isotopiques, sub conducerea lui A.-J. Greimas. Ideea de bază a cărții - izotopia ca manifestare a flexibilității limbajului - revine în cartea Inflexions de voix, publicată în 1976. În această perioadă, de orientare preponderent poetică și semiotică, participă la activitățile Asociației canadiene și a celei internaționale de semiotică; se simte apropiat de Claude Bremond
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
pe urmele lui Flaubert din Dictionnaire des lieux communs și a lui Leon Bloy din Éxégese des lieux communs. „Speculînd polisemia fiecărui cuvînt-cheie din definițiile sale”, Costin obține efecte estetice remarcabile prin intermediul unor „detonatori semantici” - cum ar fi, de exemplu, izotopia „plus Uman” -, producînd efect comic și demascarea locurilor comune, mai precis, a fondului rezidual de prejudecăți sociale. Concluziile criticului cu privire la „originea cultă a poemului în proză suprarealist” sînt în general pertinente. O observație se impune totuși: nu de „suprarealism” e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și de experiența trăită. Punctele de suspensie din excipitul acestei descrieri sunt o promisiune pentru povestirile târgoveței de mai târziu. Analizând lexicul pentru care naratorul optează în această descriere și conotațiile pe care acesta le implică, putem vorbi despre o izotopie 270 a mândriei, a autorității feminine, a nevoii de dominare prin orice mijloace. Povestirea fiecărui protagonist chaucerian debutează cu un prolog personal, în care acesta își face cunoscute intențiile sau este îndemnat de hangiu să dea curs promisiunii făcute de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și de experiența trăită. Punctele de suspensie din excipitul acestei descrieri sunt o promisiune pentru povestirile târgoveței de mai târziu. Analizând lexicul pentru care naratorul optează în această descriere și conotațiile pe care acesta le implică, putem vorbi despre o izotopie 270 a mândriei, a autorității feminine, a nevoii de dominare prin orice mijloace. Povestirea fiecărui protagonist chaucerian debutează cu un prolog personal, în care acesta își face cunoscute intențiile sau este îndemnat de hangiu să dea curs promisiunii făcute de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Perspectiva aleasă în parcurgerea cîtorva continente semiotice precum narațiunea, publicitatea, mass-media, arhitectura va fi pragmatică în dublu sens: etimologic (pragma gr. = acțiune) de corelare a semnificației cu acțiunea agenților și intercultural (de la pragmatismul lui John Dewey, Charles Sanders Peirce la izotopia americanizării: de presiune a eficienței, a efectului asupra resorturilor acțiunii). La un prim contact cu semiotica, lectorii vor fi tentați să se întrebe dacă termenii de semiotică și semiologie sînt interșanjabili. Deși pentru unii autori (mai ales de manuale și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
noastră vizează integrarea într-o perspectivă sistematică a achizițiilor recente ale cercetării semiotice și focalizarea asupra semnificării/comunicării cotidiene și mediatice. Ea nu vizează o istorie a semioticii, dar poate oferi modele susceptibile să explice diacronia structurilor și a funcțiilor, izotopia generală a lucrării fiind tipologic-sistematică și nu istorică. Lectura semiotică propusă trebuie înțeleasă ca introducere într-un dublu sens: la nivelul back-ground-ului conceptuaI, deci al sistemului și la nivelul analizei concrete pentru care sînt trasate doar o serie de balize
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sens, parcursul lui Todorov însuși plecat în anii '60 de la poetică și semiotică literară pentru a ajunge după '80 la etică și morală ni se pare emblematic nu doar pentru recuperarea unui semiotician "pur și dur", ci mai ales pentru izotopia umanist-critică a textului social actual pentru care ființa umană este funciar socială. "Omul nu devine om decît printre oameni", afirma Fichte și, adăugăm noi, citind, citînd, învățînd semnele-prezențe ale celuilalt. PARTEA I SEMIOTICĂ GENERALĂ. CONCEPTE ȘI MODELE FUNDAMENTALE 1. SEMIOTICA
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Roland Barthes); * semiotica arhitecturii (Martin Krampen, Roland Barthes); * comunicarea de masă (Umberto Eco, Abraham Moles, Hess-Lüttich); * publicitate (Georges Péninou). Reflecția noastră semiotică asupra comunicării contemporane sub aspectele sale cele mai caracteristice (comunicare interpersonală, publicitară, mediatică etc.) se situează pe aceeași izotopie cu opinia lui Gregory Bateson care în fraza liminară a lucrării elaborate în 1951 împreună cu Ruesch, The Social Matrix of Psychiatry, afirma "Esența mesajului nostru este considerarea comunicării drept matrice în care sînt încorporate toate activitățile umane" (apud Judith Lazar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
asociați de Lasswell discursului propagandistic, publicitatea se axează și ea pe analiza subiectului emițător, a mesajului transmis, a publicului vizat, a suporturilor selectate și a efectelor (scontate și realizate), actualizate de teoria enunțării, teoria audienței, analiza mediilor și teoria argumentației. Izotopia discursului publicitar, euforizantă atît la nivelul enunțului (actanții sînt prezentați într-un cadru exotic, erotic, în orice caz transgresînd banalul cotidianului) cît și la nivelul enunțării (firma X sau o instanță nenominalizată care incită subiectul mai puțin să cumpere obiectul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cumpărat pentru utilitatea sa obiectivă, cît pentru simbolurile care îi sînt asociate, simboluri ce permit o identificare euforizantă. Prin simbolismul produselor sale s-ar putea spune că publicitatea vinde moduri de viață (La vie mode d'emploi, apud Georges Perec"). "Izotopia publicitară selecționează elementele referențiale dintr-o anumită limbă naturală și le conferă statut denotativ și simbolic, operînd închiderea lor în raport cu totalitatea elementelor înconjurătoare" (R. Lindekens, 1985: 269). În realitate, primul nivel denotativ este repede pus între paranteze de izotopia publicitară
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Perec"). "Izotopia publicitară selecționează elementele referențiale dintr-o anumită limbă naturală și le conferă statut denotativ și simbolic, operînd închiderea lor în raport cu totalitatea elementelor înconjurătoare" (R. Lindekens, 1985: 269). În realitate, primul nivel denotativ este repede pus între paranteze de izotopia publicitară care articulează conotațiile, ideologia subiacentă într-un ansamblu de semne persuasive (lingvistic și iconic). Ideologia în sensul de articulare a conținuturilor dintr-o cultură dată este valorificată publicitar printr-o opoziție fundamentală natură-cultură, rezolvată în favoarea primului termen. Naturalitatea produselor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
utilizabile în sloganuri. La NIVEL SEMANTIC acționează: • Polisemia • simplă "Quand on est pro, on est pro Mazda" (pro = abreviere pentru professionnel și pro = prepoziția pentru) sau toate exploatările PROTEVARA, generația PRO; "Un radio care te ascultă" (verbul a asculta induce izotopia cotidiană "a asculta păsul cuiva", dar și interpretarea relației asimetrice de supunere într-o logică a celebrării publicului suveran); • complexă, antrenînd în rimă mai multe elemente Quand j'entends le mot trafic/Je sors mon automatic (automatic reprezentînd pe o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cotidiană "a asculta păsul cuiva", dar și interpretarea relației asimetrice de supunere într-o logică a celebrării publicului suveran); • complexă, antrenînd în rimă mai multe elemente Quand j'entends le mot trafic/Je sors mon automatic (automatic reprezentînd pe o izotopie polițistă arma, iar într-o lectură automobilistică schimbătorul automat de viteze, după cum traficul poate fi de droguri sau de circulație). Antonimia în forme dintre cele mai diverse • oximoronul "Noua tradiție IBM"; • antonimia (de dicționar) Head & Shoulders: Deux en UN. Vos
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
televizor, răspunde aceasta. Nu, două televizoare, o corectează soțul. Un român îi cere soției să ghicească ce are în pumnul închis. Un cartof, răspunde soția. Nu, doi cartofi, o corectează soțul. Miniaturizarea benefică pentru tehnologia de vîrf devine incompatibilă cu izotopia agricolă. Scriptul conform (ceea ce Flaubert numește les idées reçues), reflexele condiționate, ca pilot automat al comportamentului nostru sînt opuse scriptului neașteptat (absurd, infantil, incongruent etc.) care instaurează ca și tropii o izotopie deconcertantă, o "așteptare frustrată". Surpriza, neprevăzutul sînt induse
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
benefică pentru tehnologia de vîrf devine incompatibilă cu izotopia agricolă. Scriptul conform (ceea ce Flaubert numește les idées reçues), reflexele condiționate, ca pilot automat al comportamentului nostru sînt opuse scriptului neașteptat (absurd, infantil, incongruent etc.) care instaurează ca și tropii o izotopie deconcertantă, o "așteptare frustrată". Surpriza, neprevăzutul sînt induse fie de un: * disjunctor semantic (bazat pe polisemia termenilor sau polaritatea semnificațiilor infra i, ii) i) Securitatea este inima partidului care bate, bate, bate... A (călătorul care a ratat o corespondență feroviară
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ihre Beziehungen zur Rede): * gesturi care însoțesc discursul (Redebegleitung); * gesturi complementare vorbirii (Redeergänzung); * gesturi substitutive (Redeersatz). Gesturile de însoțire se pot situa pe aceeași linie cu discursul ("privirea perdută a îndrăgostitului" ce-și rostește declarația de dra-goste) sau pe o izotopie contrară (discursul pios al lui Tartuffe însoțit de gesturi concupiscente). Gesturile completive (care încheie un enunț incomplet lingvistic) pot prelungi sau contrazice enunțul. Gesturile substitutive nu sînt esențiale în comunicarea contemporană (apariția lor este legată de situații speciale: distanța prea
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
negare) și comportamentele motrice stilizate (balet, pantomimă) și conchide asupra diversității gestuale a societății: pe de o parte același semnificat are numeroși semnificanți (supra salutul, aprobarea), pe de altă parte aceiași semnificanți au semnificați diferiți în culturi diferite. Pe aceeași izotopie se situează și Marcel Mauss (Les techniques du corps) care afirmă pertinent că practici aparent naturale sînt de fapt istorice des choses tout à fait naturelles pour nous sont historiques, iar tiparul cultural modelează repertoriul nostru de gesturi și inserția
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]