286 matches
-
regele industriei românești. Datorită situației sale materiale, nunta industriașului-titanozaur a preocupat mai multe săptămâni în șir presa noastră. Pe lângă această calitate a mirelui, senzaționalul în acest eveniment a mai fost procurat și de faptul că d. Max Ausschnitt, de confesiune izraelită, după ce era să se însoare în Londra cu fiica unui maharadja, s-a îndrăgostit de dșoara Livia Pordea, fiica notarului public dr. Augustin Pordea din Cluj. În scurt timp a avut loc logodna, iar în 16 Decembrie, în vederea căsătoriei, marele
Agenda2005-51-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284523_a_285852]
-
cu fiica unui maharadja, s-a îndrăgostit de dșoara Livia Pordea, fiica notarului public dr. Augustin Pordea din Cluj. În scurt timp a avut loc logodna, iar în 16 Decembrie, în vederea căsătoriei, marele industriaș s-a lepădat de religia sa izraelită, și obținând binecuvântarea episcopului Pacha a trecut la religia romano-catolică. Botezul s-a făcut în secret, totuși din anumite cercuri s-a putut afla despre el și se aștepta să se anunțe o nuntă cu un fast nemai întâlnit în
Agenda2005-51-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284523_a_285852]
-
annoepel@mcm. asso. fr, tel.: +33 1 45 44 72 30, fax: +33 1 45 44 11 85, www. mcm. asso. fr <http: //www. mcm. asso. fr>. din presa vremii acum... 100 ani „Instalarea solemnă a noului rabin al comunității izraelite din Lugoj a avut loc duminecă, după masă. Noul rabin, Dr. Lenkei... deja la Timișoara, a fost întâmpinat de o deputațiune a comunității izraelite din localitate“. (Drapelul din 21 februarie 1906). 75 ani „Cea de-a șaptea linie de tramvai
Agenda2006-07-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284740_a_286069]
-
mcm. asso. fr>. din presa vremii acum... 100 ani „Instalarea solemnă a noului rabin al comunității izraelite din Lugoj a avut loc duminecă, după masă. Noul rabin, Dr. Lenkei... deja la Timișoara, a fost întâmpinat de o deputațiune a comunității izraelite din localitate“. (Drapelul din 21 februarie 1906). 75 ani „Cea de-a șaptea linie de tramvai. Sâmbătă dimineața, la ora 11, directorul Miclosi Cornel va inaugura cea de a șaptea linie de tramvai din Timișoara, care va circula între Piața
Agenda2006-07-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284740_a_286069]
-
internă, îndeosebi de Constituție. "Antisemitismul"lui Eminescu . În acea vreme, marele poet național Mihai Eminescu era angajat politic ca redactor șef al ziarelor Curierul de Iași și Timpul din București, poziție din care a devenit un inamic public al "Alianței izraelite"prin atitudinea pe care a luat-o împotriva Congresului de la Berlin și a articolului 44 adoptat de acest Congres care impunea Principatelor Unite Române, în schimbul recunoașterii independenței, modificarea Constituției în favoarea evreilor, îndeosebi prin aceeași modificare a articolului 7. Din acest
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
în favorul acestei clase, ei vor deveni aci stăpâni privilegiați și românul slugă la jidan. România nu e datoare nimic evreilor decât doar cu o bună recoltă de cânipă și cu câțiva țăruși ciopliți anume pentru membrii pământeni ai Alianței Izraelite. Iar Europa... a făcut din chestiunea izraelită o chestiune de recunoaștere a independenței noastre. Dar, de va recunoaște-o sau nu, pericolele internaționale ale existenței noastre naționale și de stat rămân aceleași. Nimic n-a ajutat neutralitatea garantată, nimic nu
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
aci stăpâni privilegiați și românul slugă la jidan. România nu e datoare nimic evreilor decât doar cu o bună recoltă de cânipă și cu câțiva țăruși ciopliți anume pentru membrii pământeni ai Alianței Izraelite. Iar Europa... a făcut din chestiunea izraelită o chestiune de recunoaștere a independenței noastre. Dar, de va recunoaște-o sau nu, pericolele internaționale ale existenței noastre naționale și de stat rămân aceleași. Nimic n-a ajutat neutralitatea garantată, nimic nu va ajuta independența recunoscută, dacă pericole într-
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
-l la Timpul, practic își pun singuri bomba în casă"(C. Cernăianu, Recurs Eminescu, Calvarul cetățeanului, vol.II). Divergența dintre Mihai Eminescu și Petre Carp s-a născut odată cu apariția în Parlament a problemei modificării articolului 7 din Constituție ("Chestiunea Izraelită"), împotriva căreia pleda în scris Eminescu, opunându-se "împământenirii"hoardei de evrei ce invadaseră țara, în timp ce Petre Carp activa politic pentru modificarea Constituției în sensul dorit de Alianța Izraelită, de cancelariile europene și de evreii din România. [Carp fiind, totuși
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
apariția în Parlament a problemei modificării articolului 7 din Constituție ("Chestiunea Izraelită"), împotriva căreia pleda în scris Eminescu, opunându-se "împământenirii"hoardei de evrei ce invadaseră țara, în timp ce Petre Carp activa politic pentru modificarea Constituției în sensul dorit de Alianța Izraelită, de cancelariile europene și de evreii din România. [Carp fiind, totuși, un nume destul de rar, și neînțelegând adeziunea sa la interesele evreilor, ne-am îndreptat către marele dicționar masonic publicat în Ordinul Masonic Român de către Horia Nestorescu-Bălcești , unde am găsit
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
suverane ca să obținem protecțiunea Europei întregi și să nu ne aflăm izolați față cu doi vecini puternici". Eminescu îi răspunde în Timpul: "Dl. P.Carp s-a crezut atins prin reflecțiunile ce foaia noastră a publicat în privința atitudinii sale în chestiunea izraelită... însă aceste reflecțiuni ne-au fost impuse printr-un caz de legitimă apărare". Deasemnea se ceartă și cu alți membri ai partidului, precum Zizi Cantacuzino și Lahovari. Acestuia din urmă i-a spus în cadrul redacției din Timpul: "Du-te, mă
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
ca d. C.A. Rosetti conduc destinele acestei nefericite țări, aici unde oameni ca aceștia, fără pic de patriotism, radicali cosmopoliți, stăteau ieri la învoială cu Warszazvsky ca să-i vânză sufletele din opt ținuturi, stau azi la învoială cu Alianța Izraelită ca să-i vânză țara toată și să desființeze printr-un trafic mârșav o nație și un stat pe care zeci de popoare barbare nu le-au putut desființa, aici nici un cuvânt nu e destul de aspru..." Deși Titu Maiorescu era acuzat
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
ministru al Engliterei că am consimțit la luarea Basarabiei? Noi am aruncat oare la picioarele altei puteri mari milioanele țării în cestiunea așa-numitei răscumpărări a căilor ferate? Noi am cerut de la români mai mult decât cerea Europa în cestiunea izraelită, care s-a rezolvat contra voinței noastre? Conștiința publică, indignată de atâta mistificare, vă dezminte prin toate organele ei independente. Daca este un guvern care să merite acuzațiunea că a sacrificat interesele țării dorinței de a se ținea la putere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
genere ce zice - dovadă fraza cu nici un înțeles de mai sus - și că într-adevăr mari sânt meritele d-lui C. A. Rosetti. Mai la vale publicăm o destăinuire făcută de d. M. Kostaki în Senat cu ocazia discutării cestiunii izraelite, provocat fiind de inexactitățile "Romînului". De aci se va vedea care e cel din urmă și cel mai mare act din viața d-lui prezident al Camerei și cum într-adevăr d-sa nu mai are alți egali, ci un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
politice fără deosebire de religiune, încunjurînd aplicarea acestui principiu cu garanțiile cerute de interesele noastre economice". La punctul acesta deja cată să observăm că înălțimea misiunii Parlamentului Român ar fi căzut foarte repede la trepta categoriilor Costinescu, convenite cu Alianța izraelită, daca, pentru norocul acestei țări, nu ieșea din alegeri o treime opozițională și daca soarta țării era fără îngrădire în mînile partidului roșu. N-avem nevoie a pomeni din nou că art. 44 al Tractatului de la Berlin, prin care ni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
apreciațiile unilaterale, precum și inexactitățile de fapt pe cari mesajul le cuprinde committendo. Dacă pentru cele dentîi s-ar afla o esplicare, nejustificată însă, prin legătura în care ele stau cu vederile politicei germane, căci atât întîrzierea recunoașterii sub pretextul chestiunii izraelite cât și răscumpărarea impusă sânt de origine berlineză, pentru neexactitatea de fapt că se numește echilibrat un buget ce cuprinde în mod fățiș 16-17 milioane deficit nu aflăm nici esplicare măcar, necum justificare. Prezidentul unei republice, identificîndu-se cu partidul pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ia parte la complicațiunile orientale, n-a voit să meargă la Livadia, ca d. Brătianu. Astea ni le spune voiajorul de la Livadia, părintele cuviosului Warszawsky, aliatul de la Plevna, răscumpărătorul drumurilor de fier, tatăl lui Strussberg, protejatul lui Bleichroeder, agentul Alianței izraelite și propuitorul categoriilor; astea ni le spune organul oamenilor pe cari liberalul Iancu Negură i-a caracterizat pentru totdeauna c-o locuțiune clasică: În opozițiune conspiră contra tronului, la putere fiind conspiră cu străinii contra țării! ". Văzând nespusa cutezanță cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mari ale Europei tremurau de spaimă. În diplomație acela e mai abil care alege pretextul cel mai plauzibil pentru îndeplinirea scopurilor sale politice. O sumă de asemenea pretexte se găsesc în arsenalul bogat al apucăturilor omenești; o dată e umanitarismul (cestiunea izraelită), altă dată libertatea popoarelor (cestiunea orientală), o a treia oară răspândirea civilizației, pentru care fiece popor apusean voiește a avea oarecum onoarea priorității, cu condiția bineînțeleasă ca, deodată cu cultura, să răspândească și botinele respective. Vestitul La-o-tse, filozoful chinez, în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
l-ar fi costat popularitatea, ia deodată acel ton necalificabil care a indus toată presa și toată națiunea în eroare: tonul unei siguranțe invincibile în cestiunea pe atunci la ordinea zilei. Urmarea a fost apoi deplina noastră abandonare în cestiunea izraelită și trăgănarea în infinit a delimitării Dobrogei. Din depeșă aflăm că Rusia a ratificat pîn-acum toate delimitările făcute, esceptînd cele din Dobrogea. Ceea ce e mai curios însă în împrejurările de față e că acest provizoriu formal constituie un punct de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Cu regret întrebuințăm această denumire, dar este straniu ca faptul să se producă necontenit și sistematic. Nu vorbim de alte pierderi naționale. De la Moldova s-a luat Basarabia, care forma circumscripția economică a Galaților; asupra Moldovei s-a rezolvat cestiunea izraelită. În chestia celor zece milioane votate ca despăgubire Iașilor de cătră Constituantă, în loc de-a se studia daca nu cumva guvernul a greșit evaluarea imobilelor date prin legea votată, injuriile asupra Iașilor au căzut ca grindina din foile oficioase. Cum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bătrânului magistru al democrației române. Va fi mai interesant poate pentru public daca din numărul celor opt enciclice vom începe cu aceea care istoricește e cea mai însemnată, de vreme ce atinge convenția ruso-romînă, participarea noastră la război, pierderea Basarabiei, impunerea cestiunii izraelite. Aceasta e scrisoarea a șaptea. E de prisos a mai discuta mult asupra oportunității sau neoportunității convenției ruso-romîne, căci, aplicată în punctele ei grele de cătră mucenicul Mihălescu, care-a avut îndrăzneala a declara în Senat c-a ridicat numai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
istoria ei cum un om de stat ca d. Brătianu, convins cu totul despre zădărnicia demonstrațiunilor sale demagogice, a refuzat un miliard și ținutul Vidinului, preferind popularitatea sa compromisă unei înțelegeri care momentan ne-ar fi scăpat de neplăcerile cestiunei izraelite; în fine tot Rusia va fi știind de ce nu i-a convenit comedia unor discuțiuni violente din partea unui democrat compromis, {EminescuOpXI 210} care voia să-și cârpească haina zdrențuită a popularității sale prin acuzări aduse guvernului imperial. Toate dovezile de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
promite a deveni în adevăr fericită, ca acel cioban din versurile d-lui C. A. Rosetti căruia cămașa îi părea un lux nepermis beatitudinei sale; după atâtea și atâtea izbânzi, fie-n cestiunea rectificării granițelor în minus, fie-n cestiunea izraelită ori a drumurilor de fier, ori a Arab Tabiei, vedem că a sosit și vremea învățămîntului public, care pare a se afla în fericita poziție de-a fi atras asupră-și binevoitoarele priviri ale organului mult învățatului și prin multe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
părut ușor; a-și sacrifica însă a sa popularitate pentru interesele țării, asta i s-a părut foarte greu. Nu! Pentru a-și păstra nimbul popularității, d-lui nu s-a sfiit de-a o lua pe mânecă cu cestiunea izraelită, "Romînul" nu s-a sfiit a propune categoriile, nu s-a sfiit a numi răscumpărarea cestiunea cea mai populară, în același timp în care d. Brătianu spunea în Senat că e o cestiune impusă din afară. Și tot acești oameni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cunoscută, manifestase într-un rând o iubire, la început cam vagă, apoi din ce în ce mai pronunțată pentru Afganistan, pentru Șir Ali și alte ilustre personaje din țări cu o cultură mai izolată, într-un moment în care era la ordinea zilei cestiunea izraelită, a răscumpărării drumurilor de fier ș. a. m. d. Mărturisim sincer că de atunci încoace iubirile platonice a-nceput a deveni cam suspecte pentru noi, am început a le privi ca o mască care ascunde înclinațiuni ilicite sau imorale. Și-ntr-adevăr, puțin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pare nouă o politică proprie și națională. Pîn-acum, o spunem drept, tot politica strămoșască a echilibrării influențelor ni se pare cea mai bună și recomandabilă. În această politică, defensivă oarecum, orice guvern va avea sprijinul nostru și când, în cestiunea izraelită, i-am făcut opoziție celui actual, el însuși a găsit în toți un sprijin dezinteresat contra exigențelor împovărătoare ale rău-informatei Europe, și și-a schimbat, după noi, programul soluțiunii. "L'Independence roumaine" încheie cu cuvintele rostite de d. Carp în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]