47 matches
-
lui Ion Creangă, "istoria fabuloasă a confruntării dintre legitimitate și uzurpare". Punct de vedere interesant, întrucît ne dam seama că o multitudine de realități ale istoriei, mai cu seamă contemporane, pot fi puse în relație cu "tîlcul alegoric al acestei izvodiri feerice", "de la raptul unor teritorii locuite de români ori sechestrarea averilor, marginalizarea și lichidarea fizică a foștilor pînă la refuzul urmașilor, reformați de nevoie, ai agenților marelui frate de la răsărit de a restitui ceea ce au capturat prin abuz, ei și
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
făpturi omenești. Un Rău grandios, ireversibil, deoarece și-a adjudecat autoritatea originarului măsluit: "Din răsputeri străduindu-te să înțelegi esența Răului; Cu respirația oprită să te apropii de matca obscură a semințelor sale cît niște grăunțe de mac; Să deslușești izvodirea întîiului strop de venin în gușa puiandrului de aspidă; / Cum își sporește tăria apoi, cum se gătește pentru ieșirea în lume. / O, steaua celui prin naștere menit să slujească înfricoșătorului; / Via tenebrosa așternîndu-se celor mai tineri pași ai săi; / O
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]
-
Occident a românilor sătui până peste cap de „raiul” comunist, uriașul exod postdecembrist), toate aceste hăuri de inteligență și moralitate fiind la repezeală umplute cu lichelism și bădărănie. A nu se uita că este nevoie cam de trei generații pentru izvodirea unui intelectual veritabil. Cum procesul de degradare socială continuă și în zilele noastre, se cheamă că românii mai au de așteptat câteva decenii până când hâitul edificiu al semidocților și falșilor culți va fi pentru totdeauna înghițit de neant sub presiunea
POLITCA-I O NENERNICIE PENTRU TOT OMUL DE OMENIE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366383_a_367712]
-
toate frământările. Dragul meu cititor, poate ai citit multe cărți care sperai să-ți dea bucuria. Există o CARTE care îți dă cu siguranță bucuria. Aceasta este Biblia. Acolo sunt cuvintele vieții veșnice, acolo este belșug și binecuvântare. Și orice izvodire a minții să fie dată la o parte și doborâtă, în așa fel încât să ajungem la crucea lui Cristos. Noi, cei care spunem că-L cunoaștem pe Dumnezeu, avem responsabilitatea de a-L face de cunoscut și altora. Căutați
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356600_a_357929]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ÎNSETAT DE TINE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului însetat de tine Pe rotundul acela fierbinte vrăbiile cuvintelor mele se răsfață și ating cu-nfiorare izvodirea de marmoră. Degetele mele, cuprinse de nerostirea clipei, aud vibrațiile, iar gura flămândă de tine prinde-n sărut vârfurile cu gust de iubire. apoi se apucă să scrie poeme peste tot trupul tău. Leonid IACOB Poezia face parte din volumul
ÎNSETAT DE TINE de LEONID IACOB în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369437_a_370766]
-
chipuri între coperțile unei (alte și noi) cărți cu tâlc intitulată „Chipuri de ieri și de azi în rama veșniciei”, volum apărut în colecția „Media Christiana”, seria „Lumina”, a Editurii Basilica a Patriarhiei Române în cursul anului 2015. Toate aceste izvodiri de figuri din lumea Bisericii au fost publicate de-a lungul mai multor ani în „Ziarul Lumina“ - Cotidianul Misionar al Patriarhiei Române, sub genericul „Lumina din inimi“. Precum meșterul dăltuiește portrete din felurite materiale de sculptat și prin cioplitura lui
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
cum se spune prin popor și să răstoarne definitiv valorile umane, să ia șansa de regenerare a rasei umane prin credința mântuitoare în jertfa Domnului Isus și să oblige pe alții să gândească ca și ei. Și doresc ca prin izvodirile minții lor să rupă definitiv rasa umană de Dumnezeu și să o ducă spre pierzania veșnică. De aceea sunt și atâția opozanți în ceea ce privește informarea populațiilor de pe glob despre șansa de relegare a oamenilor cu Creatorul prin credința în jertfa Fiului
DESPRE RAIUL PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342917_a_344246]
-
este acela al prozatorului. Se va despărți însă curând de primele lui „bucăți” melodramatice, în care tema erotică, eventual complicată cu o notă socială, este tratată în cheia unui patetism discursiv și lacrimogen. Câteva scrieri anunță, prin ironia mijindă, alura izvodirilor de maturitate. Deocamdată, în asemenea istorisiri cu profil incert, Maupassant și Flaubert își dau mâna cu Edmondo de Amicis. Schițele din „Revista copiilor”, reluate în volumul Moș Stan (1923), par concepute sub semnul lui Cuore, prin candoare și sentimentalism, prin
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
Rumänische Volksmärchen aus dem mitteren Harbachtale, „Archiv de Vereins für siebenbürgische Landeskunde” (Sibiu), 1905-1906; George Cătană, Povești poporale din Banat, I-II, Brașov, 1908; I. A. Candrea, Ovid Densusianu, Povești din diferite ținuturi locuite de români, București, 1909; Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, Vălenii de Munte, 1912; Tudor Pamfile, Un tăciune și-un cărbune, București, 1914; C. Rădulescu-Codin, Făt Frumos, București, 1914; C. Rădulescu-Codin, Îngerul românului, București, 1913; C. Rădulescu-Codin, Cal de zmeu, leu-paraleu și alte povești, București, 1926; Alexandru Vasiliu
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
să ajungă Adrianopolul. Pentru că cu toate astea încălcările pustiitoare ale vlahilor se repetau ca și mai nainte, împăratul caută să le pună stavilă sau în persoană sau prin cei mai buni generali ai săi. Asan, spirit isteț și plin de izvodiri, se ferea cu băgare de seamă de orice bătălie la larg și ocolea cu îngrijire orice întîmpinare cu împăratul: dar întreprindea călcări dese, cari provocau și dovedeau că totdeauna are poftă să atace și e gata de luptă; deodată ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Pieirea lui Constantin. Era în țară un sătean simplu, de soiul lui porcar cu simbrie, numit de popor Cordocuba, și grecii traducând acest cuvânt, care însemnează legumă, îl numeau Lachanas(adică grădinar de legume), avea însă-dealtfel multă isteție și darul izvodirii, știind sama multor lucruri și mai având pe lângă acestea un gust viu pentru întreprinderi. Acest om, dedat cu totul proastei lui meserii, trăia numai cu pîne și cu legume, dar era cuprins de o adâncă aiurare, clocea planuri cari mergeau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
românească a secolului al XIX-lea, București, 1978; Geografie literară. Orizonturi spirituale în proza românească, București, 1980; Dimitrie Hârlescu, București, 1986; Mănăstirea Horaița, Iași, 1997; Între literatură și arte plastice, Iași, 1998; Interferențe spirituale italo-române, Iași, 2002. Ediții: Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, pref. edit., București, 1973, Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă, pref. edit., Iași, 1990 (în colaborare cu Manuela Macarie); L-au cunoscut pe Dumitru Furtună, pref. edit., Botoșani, 1996 (în colaborare cu Filaret Furtună, Ionel Bejenaru și Filaret
MACARIE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287939_a_289268]
-
metafizica sfinților ar fi o „sinteză extremă”, cum altele nu s-au întreprins. Își propusese să urmărească „filonul” mistic în artă și în literatură, însă până la urmă totul a rămas în stadiul de schiță. Plecând de la operă (product folcloric sau izvodire cultă), și nu de la preconcept, emite, cu o superbie în care intră o bună doză de prezumțiozitate, o seamă de considerații asupra „sufletului românesc”. Un articol se intitulează Sufletul românesc în poezie. În lirica autohtonă, a cărei evoluție o delimitează
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
impune, persistând în timp, numai dacă individul creator își identifica personalitatea cu aceea a colectivității din care provine și creează în direcția de gândire și expresie a acesteia. Dezbaterea este continuată în lucrarea Poezia autentic populară (1938), ce dezvolta opinia izvodirii creației populare prin indivizi de talent, care au ajuns la un grad înalt de identificare cu etnosul. În viziunea lui I., geneză poeziei populare cunoaște trei momente esențiale: primar, semnalabil în etapa șlefuirii formale și ideatice a textului de către un
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
Muscel, București, 1910; Tudor Pamfile, Firișoare de aur. Povești și legende din popor, București, 1911; C. Rădulescu-Codin, Îngerul românului. Povești și legende din popor, București, 1913; C. Rădulescu-Codin, Din trecutul nostru. Legende, tradiții și amintiri istorice, București, f.a.; Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, îngr. și pref. Gheorghe Macarie, București, 1973; Alexandru Vasiliu, Povești și legende, București, 1927; Ovid Densusianu, Tradiții și legende populare, București, f.a.; I. Pop-Reteganul, Legende, povestiri și obiceiuri românești, îngr. și pref. Vasile Netea, București, 1943; De la Dragoș
LEGENDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
Streinul și colaborează la periodicele bucovinene „Argonaut”, „Glasul Bucovinei”, „Orion”, „Junimea literară”, „În preajma gândului”, „Pana literară”, „Flux”, „Timpul”, „Iconar”, la unele fiind și redactor, dar și la „Frize” din Brașov ori „Lanuri” din Mediaș. A condus câteva publicații efemere, „Flanc”, „Izvodiri” și „Crai nou”. Trei plachete - Rod (1933), Stampe în lumină (1933), Cer valah (1934) -, precum și un ciclu găzduit în „Revista Fundațiilor Regale” îi aduc un început de notorietate, pe care o consolidează volumele Cuvintele s-au scuturat peste file (1937
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
la Facultatea de Științe, secția matematici și filosofie. Suferind, în scurt timp se stinge din viață în spital. S. colaborează, încă de pe băncile liceului, la „Junimea literară”, „Glasul Bucovinei” și „Iconar”. A redactat, alături de Teofil Lianu și Mihai Verbovschi, revistele „Izvodiri” și „Plaiul Cosminului”. Volumul Poeme, apărut postum, în 1937, conține versuri simple și fragede „ca frunza plopului”, „ca neliniștea ogoarelor bătute de lună”, „ca boabele de rouă”, „cântate parcă din fluier” - cum remarca Teofil Lianu -, cu străluciri de metafore parcă
STRATOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289973_a_291302]
-
fugă în munți”. În acest fragment, devin transparente relațiile încordate dintre Biserică și Imperiu în vremea în care Hipolit își redactează tratatul: „Biserica nu prididește să izvodească Logosul din inima ei, cu toate că lumea o prigonește”. Persecuția se petrece concomitent cu izvodirea Logosului, având drept principal rezultat întărirea credinței. Vremurile din urmă nu sunt decât împlinirea vremurilor de acum, tot ceea ce se va petrece atunci reproducând, la scară mult mai largă, evenimentele care se petrec acum. Un alt aspect demn de precizat
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
180-186, II, Craiova, 1928, 132-133; Ion Bârlea, Literatură populară din Maramureș, îngr. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968, 15-22; Tache Papahagi, Graiul și folclorul Maramureșului, București, 1925, 87-89, 106; Gh. Cardaș, Cântece poporane moldovenești, Arad, 1926, 116-119; Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, îngr. și pref. Gheorghe Macarie, București, 1973, 314-317, 322-324; Gruia Viteazul și tatăl său Novac, Gherla, 1928; C. Sandu Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, introd. N. Cartojan, Craiova, 1943, 75-90, 93-116; C. Sandu Timoc, Cântece
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
se tipărea o cărticică de schițe și nuvele, Din taina sufletului. Ca autor de proză, M. se comportă contradictoriu. Ademenit, la început, de zonele stranii, de fantasmele spăimoase ale subconștientului, cu lunecări în macabru, cultivă, pe de altă parte, în izvodirile lui sămănătoriste, îndatorate mult lui Mihail Sadoveanu, o viziune de un realism crud, cu excese naturaliste. Sentimental, vag disimulat, și într-o atare ipostază M. își învăluie „tabletele” într-o pânză de melancolie, străpunsă ici-colo de fine persiflări. E păcat
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
pe care o exercită în tocmelile ei desăvârșite. În Soarele și Luna, Dumnezeu, constrâns de răzvrătirea celei mai mândre dintre făpturile sale, hotărăște, pentru a nu se nega pe sine, să nimicească lumea și să o rezidească, încorporând în noua izvodire fapta contestatoare. Reunind o apocalipsă și o geneză, dramaturgul subliniază coincidența și continuitatea simbolică dintre sfârșit și început, moarte și înviere, și conferă, totodată, jertfei un sens activ. Dacă descinderea Soarelui în Infern este o călătorie inițiatică în căutarea luminii
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
apropiat de Brâncuși, dar sub raportul unui „tradiționalism metafizic”, care detestă pitorescul etnografic sămănătorist și caută nota diferențială autohtonă în apriorismul inconștient. De asemenea, nu recunoștea ortodoxiei deținerea „adevărului revelat”, ci o socotea, ca și pe alte credințe religioase, o izvodire culturală, cu o amprentă stilistică proprie, adică o reprezentare subiectivă, deformată a realității. A și intrat, până la urmă, în conflict cu directorul „Gândirii”, vechiul său prieten Nichifor Crainic, și și-a atras fulgerele acestuia. Foarte ardelean, prin atmosfera și universul
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
pămîntească. 3. Măcar că trăim în firea pămîntească, totuși nu ne luptăm călăuziți de firea pămîntească. 4. Căci armele cu care ne luptăm noi, nu sunt supuse firii pămîntești, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile. 5. Noi răsturnăm izvodirile minții și orice înălțime, care se ridică împotriva cunoștinței lui Dumnezeu, și orice gînd îl facem rob ascultării de Hristos. 6. Îndată ce se va săvîrși ascultarea aceasta din partea voastră, suntem gata să pedepsim orice neascultare. 7. La înfățișare vă uitați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
vreme ai ceva, ai și vrăjmași și prieteni, când nu mai ai nimic, n-ai nici vrăjmași nici prieteni. VREMEA 170 O vreme la toți deopotrivă, nici place nici folos face. 171 Orice vreme a scos și scoate ale sale izvodiri, bune sau rele fie. 24* 371 {EminescuOpVI 372} 172Orice lucru la vremea lui. 173Orice peste vreme nici un dar are, că nici un folos ne aduce fie cât de bun. 174O ce rece nădușală, când vezi vremea că te-nșală. 175Urmarea omului, schimbarea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
textul își propune (așa cum pare să sugereze și titlul) să creioneze și, simultan, să discrediteze ironic un anumit tip de „atmosferă”. Este vorba, desigur, de aceea „lăuntrică”, poate într-o oarecare măsură artificială, considerată îndeobște drept cadrul prin excelență propice izvodirii închipuirilor. Intenția ironic-subversivă este evidentă încă din primul vers, în care ni se spune că „mopete s-a instalat într-o seară comod” (la marginea focului, ca în Pastelurile lui Alecsandri și ca în toată literatura de interior!), pregătindu-se
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]