47 matches
-
chipuri între coperțile unei (alte și noi) cărți cu tâlc intitulată „Chipuri de ieri și de azi în rama veșniciei”, volum apărut în colecția „Media Christiana”, seria „Lumina”, a Editurii Basilica a Patriarhiei Române în cursul anului 2015. Toate aceste izvodiri de figuri din lumea Bisericii au fost publicate de-a lungul mai multor ani în „Ziarul Lumina“ - Cotidianul Misionar al Patriarhiei Române, sub genericul „Lumina din inimi“. Precum meșterul dăltuiește portrete din felurite materiale de sculptat și prin cioplitura lui
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
cum se spune prin popor și să răstoarne definitiv valorile umane, să ia șansa de regenerare a rasei umane prin credința mântuitoare în jertfa Domnului Isus și să oblige pe alții să gândească ca și ei. Și doresc ca prin izvodirile minții lor să rupă definitiv rasa umană de Dumnezeu și să o ducă spre pierzania veșnică. De aceea sunt și atâția opozanți în ceea ce privește informarea populațiilor de pe glob despre șansa de relegare a oamenilor cu Creatorul prin credința în jertfa Fiului
DESPRE RAIUL PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1461080268.html [Corola-blog/BlogPost/342917_a_344246]
-
toate frământările. Dragul meu cititor, poate ai citit multe cărți care sperai să-ți dea bucuria. Există o CARTE care îți dă cu siguranță bucuria. Aceasta este Biblia. Acolo sunt cuvintele vieții veșnice, acolo este belșug și binecuvântare. Și orice izvodire a minții să fie dată la o parte și doborâtă, în așa fel încât să ajungem la crucea lui Cristos. Noi, cei care spunem că-L cunoaștem pe Dumnezeu, avem responsabilitatea de a-L face de cunoscut și altora. Căutați
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_ioan_bugnaruc_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/356600_a_357929]
-
Occident a românilor sătui până peste cap de „raiul” comunist, uriașul exod postdecembrist), toate aceste hăuri de inteligență și moralitate fiind la repezeală umplute cu lichelism și bădărănie. A nu se uita că este nevoie cam de trei generații pentru izvodirea unui intelectual veritabil. Cum procesul de degradare socială continuă și în zilele noastre, se cheamă că românii mai au de așteptat câteva decenii până când hâitul edificiu al semidocților și falșilor culți va fi pentru totdeauna înghițit de neant sub presiunea
POLITCA-I O NENERNICIE PENTRU TOT OMUL DE OMENIE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1477558793.html [Corola-blog/BlogPost/366383_a_367712]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ÎNSETAT DE TINE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 347 din 13 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului însetat de tine Pe rotundul acela fierbinte vrăbiile cuvintelor mele se răsfață și ating cu-nfiorare izvodirea de marmoră. Degetele mele, cuprinse de nerostirea clipei, aud vibrațiile, iar gura flămândă de tine prinde-n sărut vârfurile cu gust de iubire. apoi se apucă să scrie poeme peste tot trupul tău. Leonid IACOB Poezia face parte din volumul
ÎNSETAT DE TINE de LEONID IACOB în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Insetat_de_tine.html [Corola-blog/BlogPost/369437_a_370766]
-
scriitorilor din vechime, el [î]i vede pe eroii săi aievea și-i aude vorbind după cum le dictează caracterul și-i ajunge mintea, încît toată descrierea persoanelor și întîmplărilor e dramatică fără ca autorul să-și fi îngăduit a întrebuința undeva izvodiri proprie ca poeții. Nicolae Bălcescu e dealtmintrelea o dovadă că limba românească pe vremea lui și-nainte de dânsul era pe deplin formată și în stare să reproducă gândiri cât de înalte și simțiri cât de adânci, încît tot ce
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
textul își propune (așa cum pare să sugereze și titlul) să creioneze și, simultan, să discrediteze ironic un anumit tip de „atmosferă”. Este vorba, desigur, de aceea „lăuntrică”, poate într-o oarecare măsură artificială, considerată îndeobște drept cadrul prin excelență propice izvodirii închipuirilor. Intenția ironic-subversivă este evidentă încă din primul vers, în care ni se spune că „mopete s-a instalat într-o seară comod” (la marginea focului, ca în Pastelurile lui Alecsandri și ca în toată literatura de interior!), pregătindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
se tipărea o cărticică de schițe și nuvele, Din taina sufletului. Ca autor de proză, M. se comportă contradictoriu. Ademenit, la început, de zonele stranii, de fantasmele spăimoase ale subconștientului, cu lunecări în macabru, cultivă, pe de altă parte, în izvodirile lui sămănătoriste, îndatorate mult lui Mihail Sadoveanu, o viziune de un realism crud, cu excese naturaliste. Sentimental, vag disimulat, și într-o atare ipostază M. își învăluie „tabletele” într-o pânză de melancolie, străpunsă ici-colo de fine persiflări. E păcat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
românească a secolului al XIX-lea, București, 1978; Geografie literară. Orizonturi spirituale în proza românească, București, 1980; Dimitrie Hârlescu, București, 1986; Mănăstirea Horaița, Iași, 1997; Între literatură și arte plastice, Iași, 1998; Interferențe spirituale italo-române, Iași, 2002. Ediții: Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, pref. edit., București, 1973, Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă, pref. edit., Iași, 1990 (în colaborare cu Manuela Macarie); L-au cunoscut pe Dumitru Furtună, pref. edit., Botoșani, 1996 (în colaborare cu Filaret Furtună, Ionel Bejenaru și Filaret
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287939_a_289268]
-
pre la unele orașe și sate, de se îmbracă bărbații în haine muierești și se numesc Cuci sau Căluceni, făcîndu-se cununi de buruiene: anume de pelin; iar cei ce nu joacă, pelin tot își pun înbrîu. Alții iarăși fac altă izvodire drăcească. La vreme de secetă un om cu pielea goală, inșirînd buruieni verzi pe ață, se-nfășură de sus până jos și pe cap pune cunună, jucând pre la case, aruncă toți cu apă într-însul, inchipuind cumcă și de la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe unii Îi adăpostea În casa parohială, le stimula activi tatea creatoare și era entuziasmat când descoperea talente literare sau artistice. A fost unul dintre principalii folcloriști ai țării, a cules și publicat povesti, povestiri, snoave și legende, balade; lucrarea Izvodiri din bătrâni a fost premiată de Academie În 1939. A editat revista de literatură și artă populară Tudor Pamfile stimulând activitatea folcloriștilor de pe Întreg cuprinsul țării, publicând texte despre datini, plugușoare, orații, vorbe de duh, povestiri, legende, cântece bătrânești, colinde
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de dans și costumul popular. Arhiva adunată i-a permis să alcătuiască o substanțială monografie folclorică a nordului Moldovei, din care nu a reușit să editeze decât patru volume, restul materialelor pierzându-se în timpul celui de-al doilea război mondial. Izvodiri din bătrâni (1912; ediția a doua, din 1939, primește Premiul Academiei Române) conține unsprezece basme fantastice, tipuri rare fiind Hărălui și mândruța lui și Erghicel Verde-Voinic, toate din localitățile botoșănene Sârbi, Vlăsinești, Petricani, Bojieni și Mănăstireni. Basmele au fost culese de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
decadă, ceea ce-l îndeamnă pe F. să propună editarea unui corpus al cântecelor bătrânești „cu tot ce privește viața și melodia lor”. Culegere unitară, realizată în 1915 și axată pe un singur gen, Plugușorul la români, apărută postum în volumul Izvodiri din bătrâni (1973), cuprinde 62 de piese reprezentând atât tipul arhaic, foarte amplu (400 de versuri), cât și formele moderne, abreviate (30 de versuri). F. a militat pentru organizarea breslei folcloriștilor și pentru înființarea unor catedre de folclor în școlile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
Neofit, București, 1914; Cuvinte și mărturii despre Ion Creangă, București, 1915; ed. îngr. și pref. Gheorghe Macarie și Manuela Macarie, Iași, 1990; Preoțimea românească în secolul al XVIII-lea, București, 1915; Pentru ridicarea culturală a unei biserici, Dorohoi, 1918. Culegeri: Izvodiri din bătrâni. Povești din poporul satelor, Vălenii de Munte, 1912; ed. 2, București, 1939; Vremuri înțelepte. Povestiri și legende românești, București, 1913; Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, București, 1914; Firicele de iarbă. Povestiri și legende românești, București, 1914
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
1912; ed. 2, București, 1939; Vremuri înțelepte. Povestiri și legende românești, București, 1913; Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, București, 1914; Firicele de iarbă. Povestiri și legende românești, București, 1914; Cântece bătrânești din părțile Prutului, introd. edit., București, 1927; Izvodiri din bătrâni, îngr. și pref. Gheorghe Macarie, București, 1973. Repere bibliografice: Artur Gorovei, Un povestitor iscusit: D. Furtună, „Cuget clar”, 1940, 31; Eugen D. Neculau, Dumitru Furtună, „Zori noi”, 1967, 5937; Eugen D. Neculau, Folcloristul Dumitru Furtună, REF, 1968, 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
nesemnificative, în vreme ce desfășurarea narațiunii se poticnește adesea în stângăcii de stil sau de construcție. Mai izbutite, păstrând pe alocuri ceva din ingenuitatea, din culoarea și din fluiditatea povestirii populare, împreună cu un umor de asemenea de sorginte țărănească, sunt prelucrările sau izvodirile proprii cu aspect folcloric din Facerea lumei (1908), o istorisire a legendelor biblice, sau din Flori și povești (1911). Dar nici aici D. nu depășește marginile unei literaturi de o modestie a mijloacelor atotstăpânitoare. SCRIERI: Pe drumul pribegiei. Versuri (1896-1903
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
mulțumesc oamenilor și locurilor lângă care am descoperit noi înțelesuri și am primit învățătură. Le mulțumesc în mod special profesorilor și colegilor mei de la Facultatea de Filozofie, Universitatea din București, care au avut generozitatea de a-mi fi alături la izvodirea acestui proiect. în mod special, îi mulțumesc profesorului Gheorghe Vlăduțescu pentru îndelunga răbdare și înțeleapta călăuzire de care am avut parte în cadrul programului de cercetare postdoctorală. Le mulțumesc studenților mei cu care și pentru care multe din ideile acestei cărți
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
la Facultatea de Științe, secția matematici și filosofie. Suferind, în scurt timp se stinge din viață în spital. S. colaborează, încă de pe băncile liceului, la „Junimea literară”, „Glasul Bucovinei” și „Iconar”. A redactat, alături de Teofil Lianu și Mihai Verbovschi, revistele „Izvodiri” și „Plaiul Cosminului”. Volumul Poeme, apărut postum, în 1937, conține versuri simple și fragede „ca frunza plopului”, „ca neliniștea ogoarelor bătute de lună”, „ca boabele de rouă”, „cântate parcă din fluier” - cum remarca Teofil Lianu -, cu străluciri de metafore parcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289973_a_291302]
-
este acela al prozatorului. Se va despărți însă curând de primele lui „bucăți” melodramatice, în care tema erotică, eventual complicată cu o notă socială, este tratată în cheia unui patetism discursiv și lacrimogen. Câteva scrieri anunță, prin ironia mijindă, alura izvodirilor de maturitate. Deocamdată, în asemenea istorisiri cu profil incert, Maupassant și Flaubert își dau mâna cu Edmondo de Amicis. Schițele din „Revista copiilor”, reluate în volumul Moș Stan (1923), par concepute sub semnul lui Cuore, prin candoare și sentimentalism, prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
Streinul și colaborează la periodicele bucovinene „Argonaut”, „Glasul Bucovinei”, „Orion”, „Junimea literară”, „În preajma gândului”, „Pana literară”, „Flux”, „Timpul”, „Iconar”, la unele fiind și redactor, dar și la „Frize” din Brașov ori „Lanuri” din Mediaș. A condus câteva publicații efemere, „Flanc”, „Izvodiri” și „Crai nou”. Trei plachete - Rod (1933), Stampe în lumină (1933), Cer valah (1934) -, precum și un ciclu găzduit în „Revista Fundațiilor Regale” îi aduc un început de notorietate, pe care o consolidează volumele Cuvintele s-au scuturat peste file (1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
Rumänische Volksmärchen aus dem mitteren Harbachtale, „Archiv de Vereins für siebenbürgische Landeskunde” (Sibiu), 1905-1906; George Cătană, Povești poporale din Banat, I-II, Brașov, 1908; I. A. Candrea, Ovid Densusianu, Povești din diferite ținuturi locuite de români, București, 1909; Dumitru Furtună, Izvodiri din bătrâni, Vălenii de Munte, 1912; Tudor Pamfile, Un tăciune și-un cărbune, București, 1914; C. Rădulescu-Codin, Făt Frumos, București, 1914; C. Rădulescu-Codin, Îngerul românului, București, 1913; C. Rădulescu-Codin, Cal de zmeu, leu-paraleu și alte povești, București, 1926; Alexandru Vasiliu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
și ni s-au înăscut așa strîns, că nici unul din noi, nici de fel, nu putea să mai știe, de spune chiar el, ori spune tovarășul său, ori de spun amîndoi despre niște niscai amintiri, despre niște simțuri... despre vechi izvodiri... Puterile ni se tot scurg și mai grea, zi de zi, pare scula cu care crestăm ist răboj... De ar fi să ajungem cu bine, măcar cît pe colo, aproape de îndepărtatul popas... Că doar știm că pe urmă se vor
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și ni s-au învăscut așa strîns, că nici unul din noi, nici de fel, nu putea să mai știe, de spune chiar el, ori de spune tovarășul său, ori de spun amîndoi despre niscai amintiri... despre niște simțiri... despre vechi izvodiri... Este profitabil și ... simplu pentru cronicar să extragă, pe cît posibil, semnificațiile unei cărți chiar dinlăuntru acelei scrieri, cu atît mai mult cînd autorul oferă el însuși mărturii operei, despre ferestrele și capcanele ei, ba chiar despre eventualele neîmpliniri. ,,<<Dăinuirile
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
constructiviștilor și suprarealiștilor n-a acționat și n-a respectat orientarea prestabilită cu aceeași strictețe” (D. Mincu, „Iconarii”, în „Gândirea” și gândirismul”, București 1975, p.635). * ... Puzderia de reviste cu nume pitorești și juvenil romantice”, „Îndrumarea”, „Orion”, „Pana literară”, „Plai”, „Izvodiri”, „Crai nou”, „Alfa”, „Fișier”,”Argonaut”, „Flanc”, „În preajma gândului”, „Iconar”, „Freamătul literar”, „Țara Sepnițului”, scoase cu grele sacrificii și având, cele mai multe, o existență efemeră, întărește convingerea că viața literară a provinciei noastre traversează acum cea mai intensă și mai animată perioadă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sunt adevărate revelații de logică, concizie și claritate, cu toată bogata lor informație întrebuințată doar să documenteze un punct de vedere nou și original. Interesante articole semnează și domnii Gheorghe Macrin și Vasile Niță. (Din Țara Șipenițului nr.2/1936) * Izvodiri Izvodiri, revistă periodică de literatură, muzică și folclor, scoasă la Cernăuți în 1934. Din colectivul redacțional făceau parte: Teofil Lianu, George Strătoiu și Mihai Verboschi. Se pare că a fost vorba doar de un singur număr al periodicului proiectat, cel
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]