121 matches
-
artei în sine, lucru care se reflectă în cele patru albume ale trupei: Retrospectives (2004), Nit (2006), Vincent (2009) și Preludes (2011). Primul album, o colaborare cu celebrul flautist și saxofonist Gorka Benitez, a primit locul al doilea la Premiile JAC în 2005 pentru „ the best jazz group revelation”. Pentru realizarea albumului Nit, trio-ul Xavier Dostras a colaborat cu mai mulți artiști de renume mondial precum Juan Carlos Narzekian (saxofon), Juan Abril (chitară) și Javier Caselles (voce). Cel de-al
jazz, blues, pop şi muzică clasică [Corola-blog/BlogPost/99545_a_100837]
-
în casă. Judecătorul și-a îngropat cîinii cu mîna lui în fundul curții. Îi avea de cînd erau pui, el îi dresase și cînd ieșea la plimbare pe strada principală îi lua în lesă. Cînd s-a aflat în oraș că Jac și Rex fuseseră uciși, s-au scandalizat chiar și cîțiva dintre prietenii lui Stelian. "Azi belim cîinii, mîine îl belim și pe proprietarul lor?" a spus Mardare blănarul. Nu-i venea să creadă că Stelian avea vreo legătură cu această
Alsacienii judecătorului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8086_a_9411]
-
Jurca Costan, 70 ani l Mihăilescu Mihai, 64 ani l Popovici Grigore, 56 ani l Radu Eva, 54 ani l Bunăzioiu Vioara, 72 ani l Sandru Adrian, 27 ani l Balazs Alexandru, 49 ani l Monescu Gheorghe, 75 ani l Jac Maria, 73 ani l Müller Ileana, 81 ani l Ciobotariu Elena, 64 ani l Didilescu Costachi, 69 ani l Bogdan Delia, 4 luni l Szakacs Rozalia, 66 ani l Ciupagea Nicolae, 63 ani l Stancu Ioana, 71 ani l Mirescu
Agenda2005-53-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284564_a_285893]
-
a fost deloc un gest frumos din partea revistei, mai ales cu o poezie de debut a unui atît de tînâr condei. Iată, de pildă, cum arăta strofa I scrisă de Bărzăun: Îți voi culege nuferi albi din constelații Să-ți jac din ei cununi, frumoasa mea, Și voi săpa comorile din lutul veșniciei Să-mpodobesc potecile-așteptării Pe care vei veni tu, Mireasă a zorilor din primăvara mea... Și iată cum arăta aceeași strofă publicată în revistă: Îți voi culege flori din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de apărare și apoi a adresat lui Vizanti o privire de stăpân care știe să aprecieze un slujitor de nădejde. În casă a fost Întâmpinat de bunica Ileana și Aneta cu câte un „să nu fie de deochi, parcă-i Jac a lui Ștanmaier!”. Schelmayer era un evreu șmecher dar bun la suflet, care-i trimitea lui Va haine uzate deale lui Jack, fiul său cu părul roșu și cu o față gălbuie și ... roșcove. Maria, mama lui de-a doua
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
horă ce s-a întins în fața scenei și la care au participat cu entuziasm o bună parte dintre cei cei prezenți. Printre deliciile culinare ale acestei zile memorabile nu pot să nu amintesc langosii gustoși pregătiți cu drag de Betty Jac și prăjiturile de ciocolată pregătite de Gabi Marica, felicitări gospodinelor amintite și tuturor doamnelor din Organizația Doamnelor condusă de Viorica Cherchezan! Al doilea eveniment al acestui anotimp, Festivalul de Toamnă al Bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elenă, din Lilburn s-
VIAȚA ÎNTRE DOUĂ FESTIVALURI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350085_a_351414]
-
din Biserică Sf. Maria, au dat dovadă de un talent culinar remarcabil: micii, sarmalele și prăjiturile servite au fost delicioase. Pentru ca tot suntem la capitolul bucătărie, se cuvine să menționez gustoșii langosi făcuți cu dragoste și mult talent de Betty Jac, talentata noastră cofetăreasa! Ne-am bucurat apoi să fim împreună și să urmărim programul artistic oferit cu multă măiestrie artistică de către Ansamblul Bucovina, coregrafia Garofaș și Irina Milici; grupul de dans "Ghiocelul", coregraf Marian State, dar și invitații noștri speciali
SĂRBĂTOAREA HRAMULUI BISERICII SFÂNTA MARIA, DIN DACULA, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352387_a_353716]
-
dat dovadă de un talent culinar remarcabil: micii, sarmalele și prăjiturile servite au fost delicioase! Pentru ca tot suntem la capitolul bucătărie, nu pot să nu menționez gustoșii langoși făcuți că în fiecare an, cu dragoste și mult talent de Betty Jac, talentata noastră cofetăreasa! Ne-am bucurat apoi să fim împreună și să urmărim programul artistic oferit de tinerii bisericii noastre, formația de dansuri populare “Ghiocelul”, condusă cu multă dăruire de Maestrul Coregraf și inițiatorul acestui grup, dl. Marian State și
PRIMĂVARA ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360502_a_361831]
-
Împărați Constantin și Elenă, și cei mai tineri dansatori ai comunității românești, formația “'Ghiocelul' îndrumați cu mult entuziasm de Marian State. Printre deliciile culinare ale acestei zile memorabile nu pot să nu amintesc langoșii gustoși pregătiți cu drag de Betty Jac și amandinele delicioase pregătite de Gabi Marica, felicitări gospodinelor amintite și tuturor doamnelor din Organizația Doamnelor condusă de Simona Susan! Tradiționalul Festival de Tradiții Românești organizat de Biserică Sfinții Împărați Constantin și Elenă, din Lilburn, aflat la cea de-a
TOAMNĂ ROMÂNEASCĂ ÎN ATLANTA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342515_a_343844]
-
din Biserică Sf. Maria, au dat dovadă de un talent culinar remarcabil: micii, sarmalele și prăjiturile servite au fost delicioase. Pentru ca tot suntem la capitolul bucătărie, se cuvine să menționez gustoșii langoși făcuți cu dragoste și mult talent de Betty Jac, talentata noastră cofetăreasa! Ne-am bucurat apoi să fim împreună și să urmărim programul artistic oferit de tinerii bisericii noastre conduși de instructoarea Monica Lenghel, pe care o felicit și pe această cale pentru dedicația și talentul său. Au fost
SFINŢIREA BISERICII SFÂNTA MARIA DIN DACULA, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346356_a_347685]
-
luminoase și prietenoase.” În primul număr se publică poemul dramatic Rapsozii de Tiberiu Brediceanu. Alexandru Hodoș se dedică istoriei teatrului românesc din Transilvania (Teatrul românesc în Ardeal, Teatrul și scena, Teatrul românesc pe scenele maghiare), de care se ocupă și Jac Paleologu (Presa și teatrul românesc în Ardeal), în timp ce N. Ghiulea abordează aspectele teoretice ale fenomenului artistic (Aspectul social al artei, Toleranța în artă, Individualul și socialul în artă, Arta națională). Revista are în vedere și literaturile străine. Astfel, se reproduce
ARDEALUL TEATRAL SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285427_a_286756]
-
rezultatelor evaluării; planificarea dezvoltării și monitorizarea. Un astfel de program poate să prezinte câțiva factori critici, cum ar fi: transparența, implicarea managementului, persoana responsabilă cu dezvoltarea internă a managementului și selectarea consultantului extern. În cel de-al unsprezecelea capitol, dr. Jac N. Zaal din Amsterdam susține că centrele de dezvoltare au fost neglijate. El își bazează afirmațiile pe experiența și funcțiile deținute în diferite centre de evaluare și în Departamentul de Servicii Psihologice din cadrul guvernului olandez. El prezintă în acest capitol
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cazaci, ca niște lupi ce-s învățați de-a pururea la pradă, de au întrat în țară și multe bucate de la ținutul Sorocii au luat” - Grigore Ureche; „Ce cum și-i hirea căzacilor, la dobândă lacomi, au dat îndată la jacuri” - Miron Costin) și preparați să se implice în tot soiul de aventuri (zice Ureche: „Iară cazacii, cumu-și sântu ei gata a să amestecare în toate amestecăturile, neântrebând de nime ...”). Trecând aproape instantaneu din ipostaza de aliați în cea de inamici
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
den porunca lui Hmil-hatmanul” - Miron Costin), ucrainenii lui Timuș Hmelnițki, mergând să despresoare o Suceavă asediată de Gheorghe Ștefan, își oferă și o „plimbare” prin Bucovina: „Timuș, cum au sosit la cetate, de a doa dzi s-au desfrânat la jacurile mănăstirilor [în acest rând „cenzura” impusă de Bogdan Hmelnițki n-a mai funcționat], și întâi asupra Dragomirnei mănăstirii cu pușci au mărsǔ și au bătut mănăstirea. Și dacă i s-au închinat, toate odoarale, veșmintele în jacǔ au dat, și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Constantinescu Gh., 9 apartamente, București, str. Atelierului 35. 1205. Cristea A. Nely, 8 apartamente, București, str. Sf-tii Voevozi 30-32. 1206. Comănești Povară, 10 apartamente, București, str. Popa Tatu 4. 1207. Constantinescu Maria, 8 apartamente, București, calea Griviței 222. 1208. Carantino Jac, 3 apartamente, București, str. Dr. Marcovici 9. 1209. Chirilă Olga, 4 apartamente, București, Dr. Brandza 22. 1210. Clinciu Ioan, 4 apartamente, București, calea Plevnei 54. 1211. Creiu Gl. D. Ecaterina, 5 apartamente, București, str. Alex Popov 59. 1212. Crețulescu Maria
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București, str. Gh. Manea 2, str. Gh. Coșbuc 59. 2498. Enachescu Dumitru, 10 apartamente, București, str. Trifoi 14, str. Valeriu Braniște 44. 2499. Emanoil Ț., 19 apartamente, București, str. Dr. Felix 113, B-dul Banu Mantă 82. 2500. Einisberg Osias Jac, 12 apartamente, București, Cal. Dudești 90, str. Niculae Florea 23. 2501. Eftimiu Achil, 6 apartamente, Bucure��ți, str. Povernei 39, Piața Sf. Ștefan 2. 2502. Eftimiu G. Spirea, 14 apartamente, București, str. Momuleanu 16. 2503. Elefterie Mircea, 4 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
aceste momente. Și spune: “Că întâmplându-se a avea puternica împărăție, stăpânii noștri (turcii n.n), oștire (război n.n) cu moscalii (rușii n.n), vinit-au oștile moschicești de-au călcat și pământul acesta a Moldovii, cu multă pradă și jacuri (jafuri n.n) între bieții pământeni”. Văzând aceasta, vodă a dat “poroncă... să nu să alunece la vrun hainlâc (trădare n.n), știindu-să că moscalii a rămânea stăpânitori acestui pământ nicidecum nu se poate”. Dar feciorii unui oarecare Ienăchiță “s-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lui, Lupa, vând la 2 august 1740 (7248) “o casă cu locul ei, ce este din vale de bisărica lui Hulpe,... tocmai în drumul Sărăriei... Așijderile, pomenim și pentru niște zapise vechi a casii, ce s-au tâmplat la vreme jacului (jafului n.n) moscalilor de au perit”. --Sunt sigur că te întrebi pentru a câta oară ne întâlnim cu “jacul moscalilor” când mulți ieșeni și-au pierdut, pe lângă o samă de acte însemnate, și agoniseala lor de o viață... --Tocmai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Hulpe,... tocmai în drumul Sărăriei... Așijderile, pomenim și pentru niște zapise vechi a casii, ce s-au tâmplat la vreme jacului (jafului n.n) moscalilor de au perit”. --Sunt sigur că te întrebi pentru a câta oară ne întâlnim cu “jacul moscalilor” când mulți ieșeni și-au pierdut, pe lângă o samă de acte însemnate, și agoniseala lor de o viață... --Tocmai la asta îmi era gândul, părinte, și mă întrebam de câte ori or fi jefuit moscalii Moldova. --Apoi ei, ori veneau ca
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Îmi aduc aminte de asta. Am citit ce spune Istratie Dabija vodă la 1 mai 1662 (7170: „...Iară după aceea, deacă bătu Ștefan vodă (Lupu) cu tătarii pre Constantin vodă și-l goniră, prinsără și pre Vasilie Geanalăul...și pentru jacul acela...s-au luat aceste casă și dughene și alte ce-au mai avut toate pre samă domnească... Și încă neplinindu-să banii domnești ce jacuise el din Ocnă...i s-au tăiat și capu”. Mai departe, Istratie Dabija vodă spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
facem tuturor cui se cade a ști că, întâmplându-se a avea puternica împărăție, stăpânii noștri, (turcii n.n) cu moscalii, (rușii n.n) venit-au oștile moschicești de-au călcat și pământul acesta a Moldovii, cu multă pradă și jacuri între bieții pământeni. Și măcar că de la noi destulă poroncă au avut...să nu se lunece la vreun hainlâc...iar unii din mazili, precum și dintr-altă prostime, tot nu s-au supus poroncii și învățăturii noastre, și cum au văzut pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
al Contimporanului”, notează Geo Șerban în postfața ediției 2002. Textele decupează cu umor sec și enigmatic scene de banalitate cotidiană neliniștitoare, „caragialisme” din culisele teatrului sau „absurdități” ale birocrației poștale. În timpul războiului și al refugiului de la Iași al guvernului român, „Jac” colaborează la Chemarea lui N.D. Cocea (devenită pentru o vreme Depeșa) cu articole politice. Student în Drept și publicist, devine coacționar la Arena publicistului ieșean Alfred Hefter (ex. Versuri și proză), căruia îi denunță însă printr-o scrisoare („depeșă”!) către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
timp, elevii Iancu Iconomu și Ion Guleți, În urma unui examen, au fost Înlocuiți cu Apostol Misiu și Dimitrie Papa Sterghiu. Unii dintre elevi Își vor schimba numele, chiar În cursul primului an școlar. Așa, bunăoară, Gheorghe Gumă Își va spune Jac Goma. În septembrie 1865, spre sfârșitul lunii, Școala Aromână din cadrul Mănăstirii Sfinții Apostoli, condusă de părintele Averchie și de savantul latinist Ioan C. Masim (membru, din 1867, al Academiei Române), a putut să deschidă primul an de Învățământ. Numărul elevilor, de la
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Câteva dintre regiunile tradiționale ale Franței chiar au reușit să se adapteze la această formă "modernă" de producție agricolă. De exemplu, Bretania a fost în fruntea transformării și modernizării rurale, datorită eforturilor organizațiilor catolice de agricultură precum Jeunesse Agricole Chrétienne JAC (Fermierii Tineri Creștini). Bretonii au importat metode agricole intensive din Danemarca și Olanda și au produs binecunoscutul "miracle Breton". Într-o anumită măsură, acesta a fost rezultatul capacității lor de a combina anumite trăsături tradiționale adânc înrădăcinate ale societății bretone
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a carității, a devotamentului, a serviciului făcut în folosul altuia. Această generație și-a făcut ucenicia în ceea ce înseamnă viața socială, în mișcările tineretului din cadrul Acțiunii Catolice și în cercetășie. În Franța, rolul pe care l-au avut ACJF, JOC, JAC, JEC a fost determinant, acestea constituind interlocutorii favoriți ai guvernelor. În țările unde s-a păstrat sistemul democratic între cele două războaie mondiale, această formațiune a cuprins un mare număr de tineri. În alte țări, ca în Italia de exemplu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]