6,700 matches
-
and selected poems and selected works (selecție nouă de poezii și alte scrieri, în limba rusă). Critică literară: Catharine Maria Sedgwick, The Civilized Wilderness (Sălbăticia civilizată), Josiah Gregg și Lewis Hector Garrard, Susan și Anna Warner, Richard Brautigan, William Saroyan, Jack Spicer etc. Coeditor: Hoboken (cu Geoffrey Clark), The New Freedoms (cu Vadim Mesyats), Crossing Centuries: The New Generation in Russian Poetry (cu John High și alții), Primary Troule: An Anthology of Contemporary American Poetry (cu Leonard Schwartz și Joseph Donahue
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
citește? Habar n-am cine mă citește. Știu că nu scriu pentru ceilalți sau pentru mine, scriu pentru că scriu. De ce merg? De ce iubesc? De ce beau Coca-Cola? LVR - Unde scrieți? Aveți preferințe? EF - Nu. Scriu oriunde. Unul dintre maeștrii mei, poetul Jack Spicer spunea: ,If you are a Poet, and you realise a poem comes to you and you are in a bus, then get off the bus", (dacă ești poet și simți poezia venind la tine când te afli într-un
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
m-a sunat și m-a întrebat dacă pot să-i editez întreaga operă; o voi face așadar, chiar dacă acest proiect va dura doi ani. O să mai public și alți autori: Butler Yeats, Robert Duncan, Hilda Doolittle, Alice Notley și Jack Spicer. LVR - Un ultim gând al poetului despre poezie? EF - Dacă o persoană dragă, care scria poezie, a dispărut, iar tu încerci s-o regăsești prin poezia scrisă, n-o să reușești. Poezia nu-ți aparține. În poezie nu sunt gândurile
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
încerci s-o regăsești prin poezia scrisă, n-o să reușești. Poezia nu-ți aparține. În poezie nu sunt gândurile, sentimentele, ființa ta. Poezia vine de undeva din afară, nu știi să explici cum, de ce scrii acele cuvinte. Revin iarăși la Jack Spicer, care spunea: A Poet is a radio receiving broad casts from East Mars. (Poetul e un radio care primește mesaje de pe Marte). O persoană o poți regăsi în jurnale, în memorii, chiar și în unele romane, niciodată însă într-
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
n-a jucat bine și el, spun doar că pălește în fața ei. Am văzut aseară și The Reader și mă bucur enorm că a luat un Oscar. A fost extraordinară. Pentru mine, povestea a fost așa: Cum ar fi dacă Jack nu ar fi murit înecat? Cum ar fi dacă Roșe și Jack ar fi ajuns să se căsătorească și să aibă 2 copii? Cum ar fi fost dacă s-ar fi mutat în suburbiile Connecticut-ului? Happy ever after? No....Roșe
11 ans après by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82768_a_84093]
-
Am văzut aseară și The Reader și mă bucur enorm că a luat un Oscar. A fost extraordinară. Pentru mine, povestea a fost așa: Cum ar fi dacă Jack nu ar fi murit înecat? Cum ar fi dacă Roșe și Jack ar fi ajuns să se căsătorească și să aibă 2 copii? Cum ar fi fost dacă s-ar fi mutat în suburbiile Connecticut-ului? Happy ever after? No....Roșe s-ar fi transformat în April iar Jack în Frank. Roșe aș
11 ans après by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82768_a_84093]
-
fi dacă Roșe și Jack ar fi ajuns să se căsătorească și să aibă 2 copii? Cum ar fi fost dacă s-ar fi mutat în suburbiile Connecticut-ului? Happy ever after? No....Roșe s-ar fi transformat în April iar Jack în Frank. Roșe aș April și-ar fi dorit să fie acrita iar Jack aș Frank să trăiască în Paris, dar Roșe aș April eșuează în a afi actrița iar Jack aș Frank eșuează în a fi nonconformist. Roșe aș
11 ans après by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82768_a_84093]
-
2 copii? Cum ar fi fost dacă s-ar fi mutat în suburbiile Connecticut-ului? Happy ever after? No....Roșe s-ar fi transformat în April iar Jack în Frank. Roșe aș April și-ar fi dorit să fie acrita iar Jack aș Frank să trăiască în Paris, dar Roșe aș April eșuează în a afi actrița iar Jack aș Frank eșuează în a fi nonconformist. Roșe aș April și-ar fi dorit să scape de monotonie și viața fără speranță, iar
11 ans après by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82768_a_84093]
-
No....Roșe s-ar fi transformat în April iar Jack în Frank. Roșe aș April și-ar fi dorit să fie acrita iar Jack aș Frank să trăiască în Paris, dar Roșe aș April eșuează în a afi actrița iar Jack aș Frank eșuează în a fi nonconformist. Roșe aș April și-ar fi dorit să scape de monotonie și viața fără speranță, iar Jack aș Frank...Jack s-ar fi complăcut în monotonie și viața fără speranță. Roșe aș April
11 ans après by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82768_a_84093]
-
aș Frank să trăiască în Paris, dar Roșe aș April eșuează în a afi actrița iar Jack aș Frank eșuează în a fi nonconformist. Roșe aș April și-ar fi dorit să scape de monotonie și viața fără speranță, iar Jack aș Frank...Jack s-ar fi complăcut în monotonie și viața fără speranță. Roșe aș April ar fi murit de data acesata, înecata în monotonie și viața fără speranță, iar Jack aș Frank...ar fi supraviețuit. Filmul a fost foarte
11 ans après by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82768_a_84093]
-
trăiască în Paris, dar Roșe aș April eșuează în a afi actrița iar Jack aș Frank eșuează în a fi nonconformist. Roșe aș April și-ar fi dorit să scape de monotonie și viața fără speranță, iar Jack aș Frank...Jack s-ar fi complăcut în monotonie și viața fără speranță. Roșe aș April ar fi murit de data acesata, înecata în monotonie și viața fără speranță, iar Jack aș Frank...ar fi supraviețuit. Filmul a fost foarte tare... eu nu
11 ans après by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82768_a_84093]
-
să scape de monotonie și viața fără speranță, iar Jack aș Frank...Jack s-ar fi complăcut în monotonie și viața fără speranță. Roșe aș April ar fi murit de data acesata, înecata în monotonie și viața fără speranță, iar Jack aș Frank...ar fi supraviețuit. Filmul a fost foarte tare... eu nu mă așteptam să aibă sfârșitul pe care l-a avut...ținând cont că am urmărit (pe sărite ce-i drept)trailer-ul și am reținut doar motivarea inițială
11 ans après by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82768_a_84093]
-
să joc, am spectacol... - Vă înțeleg. Și eu. La 7 jumate. - Dansez la Odeon în “Un tango mas”. - Am stat toată ziua cu piciorul la orizontală și seara am jucat. Înainte de spectacol, cu toate antiinflamatoarele, analgezicele și câteva guri de Jack, inca abia puteam să calc. Pe scena n-am mai simțit deloc piciorul, parcă n-aveam nimic, nici nu m-am gândit la el. Cel mai frumos compliment: sunetistul și băiatul de la lumini au aflat în seara premierei că noi
Frumoşii nebuni ai marilor oraşe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82904_a_84229]
-
puteau pîrî - John Poe era, într-adevăr, nepărtinitor cu toți ai casei, dar copiii lui erau cu totul altceva - Hellen deschidea aparatul de radio și căuta un post care transmitea muzica cea nouă, cu formații și cîntăreți ca Driftwoods, sau Jack Haley. Și alteori găsea chiar un post cu muzică de negri și bluesuri, iar Hellen începea să-și legene șoldurile și să fredoneze muzica aceea segregată, muzica pe care John Poe o numea dansul dracilor. - Haide scumpo, o îndemna Hellen
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
96, plin de nume abia alterate. O femeie tînără încă, cu un soț cvasi-inexistent, așa cum apărea și în primul roman, lucrează într-o redacție a unui cotidian cu un tiraj uriaș. Cotodianul se numește străveziu Știrea zilei, directorul e un Jack obsedat de senzațional, lumea politică e cea a unui președinte pe care îl cheamă Ilie Ionescu. Această femeie se îndrăgostește de un chinez, un medic trimis de Partidul Comunist Chinez pentru o perioadă determinată în România. Povestea acestei redacții e
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
maladivă. Această redacție sălbatică, dominată de redactori umili, călcată în picioare de evenimentul găinii violate seamănă bine cu satul din Țara brînzei, cu lumea deșertică și idiotizată de sărăcie și compromis. O schimbare începe să se întrevadă o dată cu plecarea lui Jack și după alegerile cîștigate de opoziție, dar despre asta nu ni se spune prea mult, iar acești redactori par ei înșiși lipsiți de inițiativă. Compromisul e de fapt împărțit la doi, pentru că cei care scriu despre cultură fac ei înșiși
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
pe baza unei abordări complexe și aprofundate a două domenii de o subtilitate extremă. La vremea sa, titanicul Martin Eden își începea educația cu lectura unei cărți de teosofie a lui H. P. Blavatsky. E de presupus că personajul lui Jack London s-ar fi simțit mai puțin descurajat în eforturile sale dacă ar fi avut la îndemână și o carte explicativă precum cea a lui Gerhard Wehr. Gerhard Wehr, Doi giganți: Jung și Steiner. Confruntare și sinopsis, trad. Daniela Ștefănescu
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
regizoare, Claudia Stavisky (Minetti-ul lui Octavian Cotescu, de pe vremuri, de la Mic, era mult mai impresionant...) Dacă la Cannes vezi zilnic imaginea mulțimii dezlănțuite în chiote la trecerea unei vedete înconjurate de cordoane de protecție, la Avignon, dimpotrivă, ai impresia că Jack Nicholson, De Niro, Sharon Stone ar putea apărea în șlapi și în blugi fără ca nimeni să-i întrebe nimic! Așa cum nimeni nu-i întreba nimic pe tinerii întinși pe spate, direct pe piatra ascuțită, și distribuind, de la orizontală, reclame pentru
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
Alex. Ștefănescu Radu Aldulescu, un scriitor autodidact înzestrat cu forță epică, un Jack London al nostru, căruia nici o carte nu i-a rămas nevândută în librării, a terminat de curând de scris un nou roman, Apartament confort doi, în care descrie într-un stil sobru, bărbătesc, societatea românească de azi. Reprezentarea decăderii și
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15477_a_16802]
-
oprește să-și facă ziarele lor de mare tiraj?" O mulțime de peripeții de aceeași natură sunt foarte bine surprinse și concentrate de tânăra prozatoare Felicia Mihali (acum în Canada) în excelentul ei roman Eu, Luca și chinezul, unde personajul Jack este, evident, Ion Cristoiu. Dacă critica de întâmpinare ar fi funcționat normal în gazetele noastre literare, acest roman ar fi trebuit să fie un best-seller al anilor de tranziție, inclusiv pentru faptul că mica bijuterie a Feliciei Mihali dezvăluie, în
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
aceste figuri patibulare și-aceste fețe boțite mă reprezintă pe mine în marile capitale ale lumii, m-am ars! Neîndrăznind să-și contrazică pe față șeful, se mulțumeau să arunce priviri piezișe, în care citeai porniri inspirate din biografia lui Jack Spintecătorul, a lui Râmaru și Terente. Noroc că președintele era ocupat să-și debiteze pamfletul înmuiat în acizi etici, pentru că altminteri ar fi avut toate motivele să-l treacă fiori de spaimă: ura, violența și veninul stăteau să dea în
Schizofrenia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13521_a_14846]
-
dar, spre deosebire de el (e drept, îmi întemeiez observațiile pe o singură lectură a cărții) nu cred că aceasta are vreo miză semnificativă în economia cărții, așa cum a fost ea gîndită de autor. Personajul Abăza, fost securist, este un soi de Jack Spintecătorul al tranziției care ucide tot ce îi iese în cale (strînge de gît, împușcă, înjunghie, strivește, descăpățînează, otrăvește, produce deraierea unui tren; poate fi privit, de aceea, și ca o parodie la personajele din filmele prezentate cu obstinație în
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
Urmașii, adică, ai celor care, de-a lungul secolului trecut, au protestat permanent contra imperialiștilor anglo-americani și niciodată contra sovieticilor, condamnînd doar înarmarea celor dintîi și văzînd primejdia la adresa păcii mondiale ca venind de la dreapta spre stînga și niciodată invers. Jack Nicholson îl declară, chiar și azi, pe Castro un geniu, iar Madonna sau alți actori de la festivitatea Oscarurilor îl atacă violent pe Bush, invadatorul. Nici lui Nicholson, nici Madonnei nu le trece prin cap că, dacă ar fi trăit în
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
și încețoșate. Astfel, creierul elimină atât aceste imagini difuze, care nu ar fi utile în procesul de percepție, cât și senzația că lipsește ceva. Râsul schimbă ceea ce vedem Un cercetător australian a demonstrat recent că vedem lumea altfel atunci când râdem. Jack Pettigrew, profesor la Universitatea din Queensland, a explicat că, în mod normal, fiecare ochi trimite imaginea pe care o surprinde către o parte distinctă a creierului. Fără ca noi să ne dăm seama, creierul schimbă în mod continuu atenția între cele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
de a vizualiza lucrurile de deasupra, poziție din care este vizibila fața superioară a acestora. Perspectiva de jos asupra lucrurilor este mult mai rar întâlnită, astfel că de cele mai multe ori creierul alege să considere ca se vizualizează cubul de sus. Jack Pettigrew a descoperit că, atunci când râdem, procesul care în mod normal ne permite să vedem două cuburi încetează. Aspectul tridimensional al imaginii dispare. Descoperirea profesorului australian s-a produs din întâmplare, când unul dintre voluntarii participanți la un studiu asupra
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]