87 matches
-
ață... Îmi plâng viorile în tâmplă Iar eu nu știu ce mi se-ntâmplă, De ce mi-e-ntortocheat tot drumul Și scai m-agață cu duiumul? Citește mai mult Îmi plâng viorile în tâmplăIar eu mă-ntreb ce se întâmplă;De ce arcușul sună-a jaleși-un mărăcine-mi iese-n cale?Acest „de ce” e o problemă,Iar eu sunt prinsă-ntr-o dilemă:Putea-voi să mă-nalț spre steleCu toate gândurile mele?Putea-voi să mă-nalț din tină, Ca să mă umplu de lumină
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
marilor sfinți, care se cântă la slujba privegherii în mănăstiri. Fiind iscusit protopsalt și imnograf, „pripealele” sale s-au răspândit, prin secolele XV-XVIII, în toate bisericile ortodoxe din Peninsula Balcanică [11]. Vâlcea apare ca cel mai vechi județ românesc, după Jaleș, care este atestat documentar în anul 1385. Județele erau împărțiri administrative ale Țării Românești, care își au începuturile, probabil, în perioada de dinaintea formării statului, în uniunile de obști, grupate de obicei pe fluviile unor râuri sau într-o regiune apărată
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
ale țărăncii c-un singur nume din Muscelul de ieri și de azi, dintotdeauna. Nu știe că guvernanții i-au refuzat dreptul la înființare după ce Ceaușescu a împărțit țara în județe iar pe primul, atestat istoricește (Pădureții sau Muscel, alături de Jaleș, pe la 1300 și ceva), a preferat să-l treacă uitat. Însă ea, lăstărind într-un fel cine știe cum, mereu a omis (intenționat!) să pună - la expeditor pe plic sau carte poștală, atunci când dragul de rudele îndepărtate o covârșeau - satul, ca aparținând
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Taranca_din_muscel_.html [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
Portalegre Além da Ribeira comarca Tomar Alenquer (Sânto Estêvăo) comarca Alenquer Alenquer (Triana) comarca Alenquer Alentém comarca Lousada Alfaiăo comarca Bragança Alfaiates comarca Sabugal Alfândega da Fé comarca Alfândega da Fé Alfândega da Fé comarca Alfândega da Fé Alfarela de Jaleș comarca Vila Pouca de Aguiar Alfarelos comarca Soure Alfeizerăo comarca Alcobaça Alfena comarca Valongo Alferce comarca Monchique Alferrarede comarca Abrantes Alfornelos comarca Amadora Alfragide comarca Amadora Alfundăo comarca Ferreira do Alentejo Algeriz comarca Valpaços Algés comarca Oeiras Algodres comarca Figueira
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]
-
comarca Ponte de Lima Vitorino dos Piăes comarca Ponte de Lima Vizela comarca Felgueiras Vizela comarca Lousada Vizela (Sao Faustino) comarca Guimarăes Vizela (Sao Jorge) comarca Felgueiras Vouzela comarca Vouzela Vreia de Bornes comarca Vila Pouca de Aguiar Vreia de Jaleș comarca Vila Pouca de Aguiar Zambujal comarca Condeixa-a-Nova Zambujeira do Măr comarca Odemira Zebreira comarca Idanha-a-Nova Zedes comarca Carrazeda de Ansiăes Zibreira comarca Torres Novas III. ES Médios de recepción disponibles: correo poștal. DA De måder, instanserne kan modtage dokumenter
jrc5045as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90213_a_91000]
-
4. La anexa nr. 12 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Arcani" se modifică următoarele poziții, după cum urmează: - la poziția nr. 8, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Origine și destinație: km 0+000 (DC 137) - 0+450 (Jaleș); Lungimea drumului L = 0,450 km; Lățimea părții carosabile l = 3 m"; - la poziția nr. 15, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Origine și destinație: km 0+000 (DC 93) - 0+190 (Olteanu Maria); Lungimea drumului L = 0,190 km
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225522_a_226851]
-
0+000 (DC 93) - 0+190 (Olteanu Maria); Lungimea drumului L = 0,190 km; Lățimea părții carosabile l = 5 m"; - la poziția nr. 19, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Origine și destinație: km 0+000 (DC 93) - 0+120 (Jaleș); Lungimea drumului L = 0,120 km; Lățimea părții carosabile l = 3 m"; - la poziția nr. 20, coloana 3 va avea următorul cuprins: "Origine și destinație: km 0+000 (DS 9) - 0+790 (DC 193); Lungimea drumului L = 0,790 km
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225522_a_226851]
-
Francisc Milescu Str. Frăsinetului Ale: Gării Șușița Str. George Bacovia Str. George Călinescu Str. George Topârceanu Str. Gheorghe Tătărăscu (fosta Craiovei) Str. Ghiocelului Str. Gilortului Str. G-ral. Titus I. Gârbea Str. Grigore Alexandrescu Str. Grigore Iunian (fosta Partizan I) Str. Jaleș Str. Jiețe Str. Jiului Str. Lalelelor Str. Libertății (fosta Intrarea Gilort I) Str. Liliacului Ale. Liviu Rebreanu Str. Liviu Rebreanu Ale. Lucian Blaga Str. Lucian Blaga Ale. Luncilor Str. Luncilor Str. Maria Lătărețu Ale. Maria Tănase Str. Marin Preda Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
relații cu otomanii în cazul Craioveștilor), cel mai bun exemplu este cazul familiei Bibescu care a dat pe ultimii doi domnitori din Țara Românească, Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. În timpul lui Mircea cel Bătrân, pe teritoriul Olteniei ființau județe precum Jaleș (în apusul Gorjului de azi), Motru (în răsăritul Mehedințiului actual), de Baltă (în vestul actualului județ Dolj și sudul actualului județ Mehedinți) și probabil Jiu (în zona Tg. Jiu). În urma tratatului de la Passarovitz din 1718 Oltenia intră sub stăpânirea habsburgică
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
sipică ("Cephalaria uralensis"), brândușă ("Crocus reticulatus"), fumariță ("Fumana procumbens"), alior ("Euphorbia nicaeensis"), mușcata dracului ("Knautia macedonica"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), paronihie capitată ("Paronychia cephalotes"), sclipeți ("Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda"), pătlăgină ("Plantago argentea"), lăptiucă ("Scorzonera austriaca"), garofiță albă ("Silene rupestris"), jaleș ("Salvia nutans"), zambilă de câmp ("Scutellaria orientalis"), brăndușă galbenă ("Sternbergia colchiciflora"), trifoi de munte ("Trifolium montanum"), sugărel ("Teucrium montanum"), ghizdei de mare ("Tetragonolobus maritimus") sau fetică ("Valerianella coronata" și "Valerianella pumila"). Reportaje
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
estică a Câmpiei Române. Deși pârjolită de razele fierbinți ale soarelui, în luna iunie stepa își desfășoară imensa ei trenă de flori. Numeroase neamuri de ciulini ("Cirsium" , "Carduus") și viguroasele candelabre de lumânărică ("Verbascum") sunt însoțite de florile alburii ale jaleșului de stepă ("Salvia acthiopsis"), de tulpinițele zvelte ale linariței ("Linaria vulgaris" și "Linaria dalmatica") și de insulele cenușiu-argintii de pelin de stepă ("Artemisia pontica" și "Artemisia austriaca"). Fauna cuprinde numeroase specii de insecte dintre care cele mai tipice sunt: ortopterele-
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
În localitățile de pe cursul Bistriței gorjene, la fel ca în cele de pe apele vecine, Tismana și Jaleș, cu care Bistrița se întâlnește în Jiu, întâi au fost cântate baladele. Folcloriștii păstrează în arhiva națională astfel de cântece epice, înregistrate la Peștișani. Din baladele vitejești, a fost culeasă și publicată balada "Iancu Jianu" în revista „Buciumul” din Brădiceni
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
între ele și așezate, într-o anumită ordine, la marginea apei: săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), feriga de apă (Nephrodium thelypteris), măcrișul de apă (Rumex hydrolapathum), papura (Typha angusttfolia), pipirigul (Scirpus schoenplectus) și buzduganul (Sparganium ramosum); în interiorul plaurului: rogozul (Carex pseudocyperus), jaleșul (Stachys palustris), joianul (Oenanthe aquatica), cucuta de apă (Cicuta virosa), drăgaica (Galiun palustre), năsturelul-de-baltă (Roripa amphibia), năsturelul obișnuit (Roripa austriaca), ochii păsăruici (Myosotis palustris), răchitanul (Lythrum salicaria) troscotul (Polygonum pernicaria), boglarii (Ranunculus sceleratus), gălbășoara (Lysimachia vulgaris), sulfina (Melilotus officinalis) și
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
scutire), cârmuirea aparținea proprietarului acelui sat (boier sau mănăstire); în restul localităților administrația era asigurată de către dregători locali și trimiși domnești. Țara era împărțită pe județe, conduse de către căpitani numiți în vremea lui Mircea județi. În hrisoave sunt pomenite Motru, Jaleș, de Baltă, Jiu etc. Orașele și târgurile aparțineau domniei. Primele erau conduse de juzi (corespunzători Richterilor transilvăneni), iar cele din urmă de către pârcălabi. Consiliile orășenești erau alese de către locuitori. Reprezentantul domnului într-un oraș era vornicul, ajutat de un pristav
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
vulgare"), mur ("Rubus caesius"). La nivelul ierburilor (alături de turiță și pipiriguț) vegetează plante cu specii de: angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia absinthium L."), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), clopoței ("Campanula sibirica"), laptele-cucului ("Euphorbia seguieriana"), ghizdei de sărătură ("Lotus tenuis"), jaleș ("Salvia nemorosa"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), luminiță ("Oenothera biennis"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens L."), untișor ("Ranunculus ficaria"), dragavei ("Rumex sanguineus"), spinul cerbului ("Rhamnus cathartica"), turița mare ("Agrimonia eupatoria"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), coada vacii ("Verbascum blattaria") sau trestie de câmp ("Calamagrostis
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
92% din suprafața țării. Flora stepelor este alcătuită din plante xerofite din familiile graminee, ciperacee, fabacee, iar genurile cele mai răspândite sunt: păiușul ("Festuca"), colilia sau negara ("Stipa"), ovăzul sălbatic ("Avena"), firuța ("Poa"), iar dintre dicotiledonate: păpădia ("Taraxacum"), salvia ("Salvia"), jaleșul ("Stachys"), pelinul ("Artemisia"). Zona silvostepei se întâlnește în regiunile cu relief fragmentat, caracteristice mai ales Podișului Codrilor. Pădurile ocupă 9,6% din suprafața țării - în nord pădurilor le revin 7,2%, în centru - 13,5% și în zona de sud
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
post-romană, în Evul Mediu timpuriu), numite de istorici "Romaniile populare" și de cronicarii străini "vlahii", unele constituite sub formă de cnezate, altele simple comunități rurale, cum sunt de exemplu țările Crasnei, Lăpușului, Gurghiului, Moților, Almașului, Făgărașului, Bârsei (în Transilvania), Gilortului, Jaleșului, Lotrului, Argeșului, Muscelului (în Țara Românească), Vrancei, Neamțului, Dornei, Strășinețului, Onutului, Sorocăi, Iașilor, Bârladului, Codrului, Ciubărciului (în Moldova istorică), la care se adaugă « Vlăsiile » sau « Vlahiile » din sudul Dunării atestate prin documente sau prin toponime ca Vlasici, Vlahina, Stari Vlah
Regiuni istorice românești () [Corola-website/Science/302832_a_304161]
-
Salvia ("Salvia officinalis") este o plantă erbacee cu flori divers colorate, (mici) cultivată ca plantă medicinală sau decorativă, originară din sudul Europei și din regiunile mediteraneene. Este cunoscută și sub denumirile de jale, jaleș, salbie, șalvir, șalet sau șerlai. Salvia este o plantă din familia labiatelor, ea poate atinge o înălțime de 30-70 centimetri, florile ei violete sunt dispuse verticilat, deci în cerc, în jurul unei axe comune iar frunzele sale opozite, alb-lânoase sclipesc argintiu
Salvie () [Corola-website/Science/306709_a_308038]
-
că această reședință se afla fie pe raza actualei localități Runcu, fie Brădiceni, fie Arcani. a fost dezmembrat după 1444, iar așezările sale au fost înglobate în teritoriile județelor de astăzi Gorj și Mehedinți. Și-a luat numele de la râul Jaleș, hidronim considerat de origine traco-getică. Județul a avut o lungă perioadă de timp reședința la "Dăbăcești", iar mai târziu la Tismana, unde între anii 1454-1456 a fost reședința banilor olteni retrași aici din Banatul de Severin. Timp de câteva decenii
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
unde între anii 1454-1456 a fost reședința banilor olteni retrași aici din Banatul de Severin. Timp de câteva decenii localitatea a ajuns să fie un târg, un orășel, aici fiind probabil reședința celor care conduceau lupta împotriva Regatului Ungariei. Județul Jaleș cuprindea, în secolele XIV-XV, valea râului cu același nume, Jaleș, afluent al Tismanei, în partea de nord-vest, izvoarele râului Tismana și la est împrejurimile orașului Târgu-Jiu. La vest, hotarele județului ajungeau până la confluența râurilor Jiu și Motru, la sud-vest aproape de
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
aici din Banatul de Severin. Timp de câteva decenii localitatea a ajuns să fie un târg, un orășel, aici fiind probabil reședința celor care conduceau lupta împotriva Regatului Ungariei. Județul Jaleș cuprindea, în secolele XIV-XV, valea râului cu același nume, Jaleș, afluent al Tismanei, în partea de nord-vest, izvoarele râului Tismana și la est împrejurimile orașului Târgu-Jiu. La vest, hotarele județului ajungeau până la confluența râurilor Jiu și Motru, la sud-vest aproape de râul Motru, iar la sud-est până la confluența râului Jilțul Mare
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
hotarele județului ajungeau până la confluența râurilor Jiu și Motru, la sud-vest aproape de râul Motru, iar la sud-est până la confluența râului Jilțul Mare cu râul Jiu. Fără să se cunoască în mod precis hotarele, istoricul Constantin C. Giurescu opinează că județul Jaleș cuprindea satele Bălești, Cereș, "Dăbăcești",Leurda, Ploștina, Rasova, Tămășești și Turcinești, iar sociologul Ilie Bădescu menționează în plus satele Bălcești, Ceauru și Vereșevo. Prima mențiune este în hrisovul din 3 octombrie 1385 prin care domnitorul Dan I "donează mănăstirii Tismana
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
Leurda, Ploștina, Rasova, Tămășești și Turcinești, iar sociologul Ilie Bădescu menționează în plus satele Bălcești, Ceauru și Vereșevo. Prima mențiune este în hrisovul din 3 octombrie 1385 prin care domnitorul Dan I "donează mănăstirii Tismana acest sat (Tismana) din judetul Jaleș pe amândouă părțile cât a fost Ligăcească și Rusească" și prin care acesta întărea mânăstirii Tismana vechile moșii, dăruindu-i și "un mertic anual de 400 de găleți de grâu din județul Jaleșului". Județul Jaleș este menționat apoi în alte
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
mănăstirii Tismana acest sat (Tismana) din judetul Jaleș pe amândouă părțile cât a fost Ligăcească și Rusească" și prin care acesta întărea mânăstirii Tismana vechile moșii, dăruindu-i și "un mertic anual de 400 de găleți de grâu din județul Jaleșului". Județul Jaleș este menționat apoi în alte opt documente, datate între 1385-1444, în care sunt întărite sau dăruite moșii și privilegii mânăstirilor Tismana și Vodița de către domnitorii Mircea cel Bătrân ("și grâul din județul Jaleș și nucii câți copaci sunt
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]
-
acest sat (Tismana) din judetul Jaleș pe amândouă părțile cât a fost Ligăcească și Rusească" și prin care acesta întărea mânăstirii Tismana vechile moșii, dăruindu-i și "un mertic anual de 400 de găleți de grâu din județul Jaleșului". Județul Jaleș este menționat apoi în alte opt documente, datate între 1385-1444, în care sunt întărite sau dăruite moșii și privilegii mânăstirilor Tismana și Vodița de către domnitorii Mircea cel Bătrân ("și grâul din județul Jaleș și nucii câți copaci sunt pe Jaleș
Județul Jaleș () [Corola-website/Science/323499_a_324828]