104 matches
-
Și eu ce ar trebui să fac? Pentru inceput să privesti, apoi ... Arătarea În negru reduse intensitatea luminii, Îl mai privi Încă odată, timp În care Ștefan a simțit că ea chicotește discret, și cu mare delicatețe Își ridică marginea jalobei descălțându-și Încălțările tradiționale, niște botfori cu vârf Întors, cu mișcări voit lascive Își descheie jaloba lăsând numai broboada neagră ce-i acoperea capul și fața. Trăgea puțin câte puțin marginile către exterior iar Ștefan se ridică imediat pentru că de sub
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
intensitatea luminii, Îl mai privi Încă odată, timp În care Ștefan a simțit că ea chicotește discret, și cu mare delicatețe Își ridică marginea jalobei descălțându-și Încălțările tradiționale, niște botfori cu vârf Întors, cu mișcări voit lascive Își descheie jaloba lăsând numai broboada neagră ce-i acoperea capul și fața. Trăgea puțin câte puțin marginile către exterior iar Ștefan se ridică imediat pentru că de sub jalobă Îi apărea un peisaj nepământean, un corp de femeie brunetă Îmbrăcat Într-o idee de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
descălțându-și Încălțările tradiționale, niște botfori cu vârf Întors, cu mișcări voit lascive Își descheie jaloba lăsând numai broboada neagră ce-i acoperea capul și fața. Trăgea puțin câte puțin marginile către exterior iar Ștefan se ridică imediat pentru că de sub jalobă Îi apărea un peisaj nepământean, un corp de femeie brunetă Îmbrăcat Într-o idee de rochițică sau cămașă mai lungă, de un roșu aprins și foarte străvezie, cei doi ochi de sub ferigea Îl priveau cu intensitate și fata mulțumită de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
de mult în Moldova cu neguțitorie, s'au însurat la Botoșani, au făcut doi ficiori Costake și Iancu. Cel întâi un berbant șiret și fără caracter, este advocat și favorit a domnului Ghica, cel al 2-lea scriitor la secția jalobelor pe care acum domnul Grigori Ghica l-au rădicat la boerie." Nu prea măgulitor, ce-i drept. Ca și alte, multe, scurte portrete. În fapt, la niște zeci de ani după ce boieria încetase să mai fie interesantă, și de atins
(P)omul discordiei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6855_a_8180]
-
el creați: alexandrinul românesc, versul de bază al tuturor traducerilor, devine versul poeziei grave, versul prin excelență „serios”. În el vor fi scrise poemele tragice (Moartea părintelui meu, Pe năsălie), poemele în care frămîntările iubirii ridică probleme grave de conștiință (Jaloba mea, Scrisoare cătră Zulnia, Amoriul din prieteșug), cele de evocare a Slănicului - locul magic al întîlnirilor cu iubita sau poeziile în care iubirea apare examinată sub semn conceptual (Ce este nurul, Cine-i Amoriul). În acest din urmă poem, pînă
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
pahod spre kalokagathie, Dar în osânda somnului dispari. Apatie Nu i-am mai scris lui Yeti, de un veac, Năvalnice omături să cuprindă Și să le dea apoi de-a berbeleac, Din Himanceal până la mine-n tindă. Spre ciuta Em, jalobe n-am trimis Cam tot de-atunci - de-un secol, vra să zică -, Să-i mai repet că-mi zumzăie în vis Autocrată, rea și mărunțică. Prea de-demult la poștă n-am depus Vreo reverență hăt spre Nefertiti, Din
Gheorghe Azap by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/10091_a_11416]
-
și o tindă cam de 2 stânjini”. --La 22 aprilie 1777 - anul în care, la 1 octombrie, a fost ucis, în Beilic, Grigorie Alexandru Ghica voievod - avem dovada limpede privind gâlceava pe seama ulicioarei dintre cele două biserici: Vodă a primit “jalobă” de la cei care foloseau hudița. Aceștia arătau că unii au împresurat-o. Vornicii de poartă trimiși să limpezească lucrurile au strâns “mahalagii și împregiurași” din “mahalaua Feredeilor cât și la Ulița Mare... și i-au întrebat pentru acea hudiță... Aceștie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Că lupul își schimbă părul, dar năravul... --Adică? --Iaca și dovada. La 30 martie 1794, asistăm la o nouă cercetare, făcută de niște boieri trimiși de vodă pentru această uliță. Și spun boierii în anaforă: “Preînălțate doamne. După răvașul di jalobă ce-au dat către înălțimea ta sfinție sa Costandin arhimandretul egumenul de la mănăstire Trii Sfetitilor cum și târgoveții i mahalagii... arătând că și lângă zidul mănăstirii... din vechime ar fi fost drum... Iar acum de câtăva vreme prefectorul Bisericii Catolicești
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
răspuns: --Am priceput, dragule. --Vrei să-ți spun cum s-a obținut locul pentru zidirea bisericii Sfântul Andrei? --Mă mai întrebi? --La 21 noiembrie 1794, vel logofătul Ioan Cantacuzino scria în anafora către Mihail Costandin Șuțu voievod: “Preînălțate doamne, după jaloba ce-au dat mării tale preotul Ioanu, Neculaiu neguțitoriu și cu alții neguțitori,... au cerut ca să li să de o bucățică de loc din Mahalaua Feredeilor, unde... au fost fânărie gospod (domnească n.n), ca să facă biserică”. --Și? --Vodă răspunde
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și egumeni și susțineam că ne întâlnim destul de des cu ei, mi s-a părut că nu mă crezi. Uite că la 27 aprilie 1772 avem o nouă întâlnire. La această dată, “Chir Athanasie igumenul mănăstirei Sfântului Savii” a dat “jalobă” la Divan. Și iată ce aflăm de la “boierii Divanului Cnejiei Moldovei”: “Chir Athanasie” spune că după ce a intrat “la igumenia aceștii mănăstiri au găsit niște dughene făcute aproape de poarta mănăstirii, afară lângă zidul mănăstirii pe Podul Vechiu, de Parthenie dascălul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în fața mănăstirii”. Și spune Agapios egumenul mai departe: “având preasfinția sa toată încuviințarea... să facă ce vrea... să le vândă, sau să le dăruiască, să fie stăpân universal și proprietar”. --Multe am citit și multe am auzit noi, dar ca “jaloba” făcută la 2 iulie 1790 de egumenul mănăstirii Sfântul Sava mai rar. --S-o auzim. --“Către preacinstitul Divan a Cnejii Moldovei”. “Jăluim... că un Toader brașovenu, neguțător... are o dugheană... pe locul mănăstirii Sfeti Savii, lângă zid, din care dugheană este
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ograda lui Neculai Givilichi... Și s-au și stâlpit locul”. Necazul care rămâne nelămurit este că: Samuil egumenul Trei Sfetitelor... dă danie o pivniță de piatră... bisericii mucenicului Pantelimon. --Greu la deal cu boii mici... Așa-i și cu această “jalobă” nelămurită până la capăt. --Ori mi se pare mie ori te-ai cam întins la vorbă peste măsură. Hai s-o luăm pe scurtătură, ca să ajungem cât mai iute acasă. -Dar... --Nici un “dar”. Ia privește colo, să vezi cum soarele
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și bătrâni. Și eu, preutul Misai, am scris zapisul să fie de mare credință ș-am și iscălit”. --Cred că îți mai aduci aminte de un loc din Târgul Făinii, numit “Școala jidovilor”. --Cândva ne-am mai întâlnit cu o “jalobă” a acestei școli, în care spunea că o hudiță a fost închisă de mahalagii încât această școală nu mai avea ieșire spre Podul Vechi. Și mai știu că locul era al “Mănăstirii din Țarină”, cum mai era cunoscută mănăstirea Aroneanu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
fură și pe mine câte un gând --Dacă nu-i nimic de luat în seamă, atunci e bine. Să ne continuăm drumul. Uite că la 24 aprilie 1792 aflăm unde avea “niște casă” Chiriac calfă de pietrari care a dat “jaloba... la Divan,... că are niște casă... în Mahalaoa Făinii... din vale de biserica Curălari dispre altar, și au cerșut hotarnici ca să-și aleagă și să-și hotărască drept locul caselor sale”. --La 29 aprilie 1792, când hotarnicii au venit să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se află în fața mănăstirii”. Și spune mai departe Agapios egumenul: “având preasfinția sa toată încuviințarea... să facă ce vrea,... să le vândă, sau să le dăruiască, să fie stăpân universal și proprietar”. --Multe am citit și auzit noi, dar ca “jaloba” făcută la 2 iulie 1790 de egumenul mănăstirii Sfântul Sava mai rar, fiule. --S-o auzim, părinte. --“Către preacinstitul Divan a Cnejiei Moldovei”. “Jăluim... că un Toader brașoveanu neguțător... are o dugheană,... pe locul mănăstirii Sfetii Savii, lângă zid, din care
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
vândut lui Locman gerah”... Stai să vezi! Nu te grăbi, fiule, pentru că „gerahul” Locman avea să aibă necazuri cu „preoți ai Bisericii Catolicești”. Uite ce spun înalții slujbași domnești în anafora către vodă din 25 aprilie 1777: „Locman gerahul, pre jaloba lui ce-au dat la mărie ta, au arătat cum că aice în Iași între Ulița Mari și între Ulița Strîmbă, elu ari niște casă cumpărate de la răposatul Iordachi Costachi visternic cu zapis de cumpărătură și cu alti scrisori vechi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
este o frumoasă răsplată pentru Toderașco mare logofăt. Din câte îmi amintesc, însă, au fost și case câștigate în urma unei datorii neplătite la timp de datornic. Știu la cine te gândești. La cine, părinte? La „Ghinea neguțătoriul” care „a făcut jalobă” la Ștefăniță Lupu vodă pentru o datorie neplătită de „Andreiaș, nepotul răposatului Varlaam mitropolitul”. Așa este, părinte. Și cum bag seamă, un negustor nu s-a sfiit să se plângă la vodă chiar împotriva nepotului mitropolitului. Ca drept urmare, la 9
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
șindrilă, cu toati a șepti dugheni vechi ce le-au răsipit...și i-au mai dat pe deasupra încă și niște chiatră, ca cinci coșuri, cumpărate de prefectul”. În cele din urmă, Ion Bogdan vel logofătul trimis de vodă să cerceteze „jaloba” lui Manolachi spune: „Și eu încăși am hotărît a nu mai ceri nimică nici unul la altu , ce să fie paci între dînșii. Și am dat această mărturie la mîna prefectului”. Vezi tu cum sunt oamenii? Se zbat și se bat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
prea multă vreme la spusele lui, ci a reluat vorba despre cele ce se aflau și se întâmplau în jurul nostru. Că „biserica ungurească” și-a făcut alte dughene și încă a încălcat și locul gerahului Locman se vede și din „jaloba” acestuia din 9 iunie 1777, în care spune că deși vodă a hotărât că poate să-și stăpânească casele sale până în Ulița Mare „un viță prefector s-au apucat de tocmește dughenele cele vechi și zice că ce au făcut
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
rog mării tale ca dupe hotărîrea anaforelei să să curme această pricină. Robul mării tale, Locman gherahul”. Numai că cei de la „biserica ungurească, nu ședeau cu mâinile în sân, ci își adunau dovezi în favoarea lor. Chiar a doua zi după „jaloba gerahului”, deci la 10 iunie 1777, niște mahalagii sunt puși să mărturisească: „Adică noi, aceștie carii mai gios ne-am iscălit numile și ne-am pus degitile, făcut-am adevărată și încredințată scrisoare noastră la mîna sfinții sale părintelui prefect
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
că îmi cauți pricină, da’n-am să mă las și am să-ți spun că Măricuța, fata lui Ionașco Prăvălie, a avut ceva necazuri când a scos la vânzare un loc învecinat cu al sulgerului Apostol. Acesta a făcut „jalobă” către Vasile Lupu vodă, care la 21 ianuarie 1652 (7160) hotărăște: „Domniia mea i-am giudecat după legea țerăi cum altul nu poate să cumpere acel loc fără de Apostol sulger pentru căci iaste el cumpărătoriu mai bătrîn”. Cu toată hotărârea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
văr al său...scriindu într-acel zapis de danie și de cumpărătură cum i-au vândut și i-au dăruit și au fostu arătat acel zapis”. Apostol însă - îndreptățit să cumpere - „De iznoavă au ieșit la Divan și au arătat jalobă mare pre Măricuța...pentru acel zapis mincinos...iar ea a tăgăduit și au arătat altu zapis numai de danie. Deci domniia mea o am aflat că au fost îmblîndu cu...cuvinte mincinoase...Și deacă am vădzut...acel zapis o am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
prisacă, șase fălci de vie și pe deasupra scutește 12 poslușnici de toate dările. Da’ ia ascultă tu cum spune chiar vodă: „Au venit înaintea noastră ... părinții și rugătorii noștri... de la sfânta mănăstire Hlincea, și ni s-au plâns cu mare jalobă... mărturisind într-acest chip: cum că dresurile ce le-au avut această... mănăstire Hlincea, ...de la alți domni... pe a sale drepte ocine,... s-au pierdut... în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazacii zaporojeni... asupra lui Ștefan (Tomșa) voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstire vândut-au și satul acesta” - Căpotești din ținutul Vasluiului „Danie de la ctitorul ei,... Miron Barnovsche vodă”. Acel sat a fost cumpărat de către Apostolache ce au fost paharnic mare „Cu vecini cu tot”. Și spune vodă, „Deci domnie mea vădzând jaloba lor (călugărilor), am socotit... cum nu să cade călugării să vândă ocenele mănăstirii danie ctitorilor și am dat satul Căpotești să hie iarăși a sfintei mănăstiri a Bârnovii cu vecini cu tot și cu tot venitul. Iar boierul nostru, Apostolache
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și cu cinci căzi gata”. Mi-am adus aminte de porunca lui Costandin Mihail Cehan Racoviță, dată la 5 decembrie 1751 (7260), vornicului de poartă Tănasă Meleghe și uricarului Simion Cheșco, în care spune: „Vă facem știre că... au datu jalobă rugătoarele noastri... di la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul de Cetățuia... dzicând... că egumenul di Cetățuia trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apucă di dijmuiești di pe locul Socolii în tărie lui... Au mai adus hotarnici și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]