88 matches
-
rol important ]n ]n'elegerea edenului este creștinismul lui Eliot cu valoarea unei mitologii compozite,în care se interferează elementele biblice cu amintirea elină și cu succesiunea civilizațiilor.Edenul la acest poet este istoria cu acel ascentism modern de sorginte jansenistă,așa cum subliniază Clonde Viger.Melancolia timpului,a anilor care iau/ Cu ei,departe,viori și flaute, care poartă falduri albi de lumină,pentru Eliot face parte din indisolubilul tablou ce ne amintește de paradisul visat. Umberto Saba, propus pentru Premiul
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european.html [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
rol important ]n ]n'elegerea edenului este creștinismul lui Eliot cu valoarea unei mitologii compozite,în care se interferează elementele biblice cu amintirea elină și cu succesiunea civilizațiilor.Edenul la acest poet este istoria cu acel ascentism modern de sorginte jansenistă,așa cum subliniază Clonde Viger.Melancolia timpului,a anilor care iau/ Cu ei,departe,viori și flaute, care poartă falduri albi de lumină,pentru Eliot face parte din indisolubilul tablou ce ne amintește de paradisul visat. Umberto Saba, propus pentru Premiul
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408249391.html [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
rol important ]n ]n'elegerea edenului este creștinismul lui Eliot cu valoarea unei mitologii compozite,în care se interferează elementele biblice cu amintirea elină și cu succesiunea civilizațiilor.Edenul la acest poet este istoria cu acel ascentism modern de sorginte jansenistă,așa cum subliniază Clonde Viger.Melancolia timpului,a anilor care iau/ Cu ei,departe,viori și flaute, care poartă falduri albi de lumină,pentru Eliot face parte din indisolubilul tablou ce ne amintește de paradisul visat. Umberto Saba, propus pentru Premiul
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_p_al_florin_tene_1367552775.html [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
rol important ]n ]n'elegerea edenului este creștinismul lui Eliot cu valoarea unei mitologii compozite,în care se interferează elementele biblice cu amintirea elină și cu succesiunea civilizațiilor.Edenul la acest poet este istoria cu acel ascentism modern de sorginte jansenistă,așa cum subliniază Clonde Viger.Melancolia timpului,a anilor care iau/ Cu ei,departe,viori și flaute, care poartă falduri albi de lumină,pentru Eliot face parte din indisolubilul tablou ce ne amintește de paradisul visat. Umberto Saba, propus pentru Premiul
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european_al_secolului_xx.html [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
în “Blaise Pascal, oeuvres, tome I-XIV, Paris 1904-1914 “, și mai ales existențialiștii, care concluzionează că fapta cea mai de seamă a lui Pascal este lupta cu Hipnos și Morfeu, zeii somnului și viselor. Retrăgându-se , în 1654, la mănăstirea jansenistă Port-Royal, renunță la cercetările științifice de fizică și matematică și se preocupă cu precădere de problemele moralei și ale filozofiei. Gândirea sa oscilează între raționalism și scepticism, între știință și religie, încercând să le împletească armonizându-le. În acest context
HYPNOS ŞI MORFEU ÎN LUPTĂ CU PASCAL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Hypnos_si_morfeu_in_lupta_cu_pascal.html [Corola-blog/BlogPost/351471_a_352800]
-
de Dieu..., în traducere Eseu despre minunile lui Dumnezeu, scris de un teolog reformat cu numele de Jean d`Espagne. Noua noțiune era cât se poate de potrivită pentru a arăta o atitudine modestă față de un material copleșitor. În 1671 jansenistul Pierre Nicole a publicat primul volum al lucrării sale Essais de morale. Apropierea de Montaigne este evidentă și în acest caz; dar de data aceasta ea se manifesta printr-o atitudine pronunțat polemică. Spre sfârșitul secolului 17 și începutul secolului
ESEUL-MIJLOC DE A LĂRGII ARIA DE EXPUNERE A IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Eseul_mijloc_de_a_largii_aria_al_florin_tene_1380352763.html [Corola-blog/BlogPost/365107_a_366436]
-
rol important ]n ]n’elegerea edenului este creștinismul lui Eliot cu valoarea unei mitologii compozite, în care se interferează elementele biblice cu amintirea elină și cu succesiunea civilizațiilor. Edenul la acest poet este istoria cu acel ascentism modern de sorginte jansenistă, așa cum subliniază Clonde Viger. Melancolia timpului, a anilor care iau/ Cu ei, departe, viori și flaute, care poartă falduri albi de lumină, pentru Eliot face parte din indisolubilul tablou ce ne amintește de paradisul visat. Umberto Saba, propus pentru Premiul
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1451804194.html [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
înțelegerea fenomenelor de viscozitate și de turbulență, care provoacă apariția forțelor de rezistență. D'Alembert a fost atras de filosofie încă din timpul studiilor sale de la „Colegiul celor patru națiuni” ("Le Collège des Quatre-Nations") din Paris, unde exista o influență jansenistă. El era, de asemenea, interesat de studiul limbilor antice și de teologie (printre altele, el a scris un comentariu la Epistola lui Pavel către romani. După terminarea studiilor de la acest colegiu, el lasă în urmă preocupările teologice și se dedică
Jean le Rond D'Alembert () [Corola-website/Science/308311_a_309640]
-
se interzicea credința protestantă. Se poate considera că jansenismul s-a ivit în anul 1640, o dată cu publicarea cărții "Augustinus "de Cornelius Jansen, la doi ani după moartea sa. Confesorii iezuiți ai lui Ludovic al XIV-lea îi spuseseră că influența janseniștilor crea dezbinare. "Jansenist" devenise un termen general desemnând un abuz, foarte asemănător termenului de "fascist" din vremurile noastre. Este surprinzător faptul că pe Ludovic nu îl impresionau standardele morale înalte ale janseniștilor, deși era conștient de "lipsurile" Bisericii franceze în
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
protestantă. Se poate considera că jansenismul s-a ivit în anul 1640, o dată cu publicarea cărții "Augustinus "de Cornelius Jansen, la doi ani după moartea sa. Confesorii iezuiți ai lui Ludovic al XIV-lea îi spuseseră că influența janseniștilor crea dezbinare. "Jansenist" devenise un termen general desemnând un abuz, foarte asemănător termenului de "fascist" din vremurile noastre. Este surprinzător faptul că pe Ludovic nu îl impresionau standardele morale înalte ale janseniștilor, deși era conștient de "lipsurile" Bisericii franceze în ansamblul ei. În
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
Ludovic al XIV-lea îi spuseseră că influența janseniștilor crea dezbinare. "Jansenist" devenise un termen general desemnând un abuz, foarte asemănător termenului de "fascist" din vremurile noastre. Este surprinzător faptul că pe Ludovic nu îl impresionau standardele morale înalte ale janseniștilor, deși era conștient de "lipsurile" Bisericii franceze în ansamblul ei. În 1661 el a impus la Port-Royal doctrinele iezuite și i-a alungat pe conducătorii janseniști bărbați. Cu toate acestea, jansenismul a continuat să fie o forță, chiar dacă Ludovic al
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
noastre. Este surprinzător faptul că pe Ludovic nu îl impresionau standardele morale înalte ale janseniștilor, deși era conștient de "lipsurile" Bisericii franceze în ansamblul ei. În 1661 el a impus la Port-Royal doctrinele iezuite și i-a alungat pe conducătorii janseniști bărbați. Cu toate acestea, jansenismul a continuat să fie o forță, chiar dacă Ludovic al XIV-lea îi persecuta pe janseniști ori de câte ori se ivea ocazia. În ultimii ani ai domniei sale, Ludovic al XIV-lea și-a dat seama că pentru a
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
Bisericii franceze în ansamblul ei. În 1661 el a impus la Port-Royal doctrinele iezuite și i-a alungat pe conducătorii janseniști bărbați. Cu toate acestea, jansenismul a continuat să fie o forță, chiar dacă Ludovic al XIV-lea îi persecuta pe janseniști ori de câte ori se ivea ocazia. În ultimii ani ai domniei sale, Ludovic al XIV-lea și-a dat seama că pentru a distruge jansenismul trebuia să-și refacă relația cu Roma. Prin urmare, în 1693, el a renunțat la "Articolele galicane". Presiunea
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
dat seama că pentru a distruge jansenismul trebuia să-și refacă relația cu Roma. Prin urmare, în 1693, el a renunțat la "Articolele galicane". Presiunea franceză de la Roma a condus la bula "Vineam Domini", care nu le mai dădea dreptul janseniștilor la "tăcerea respectuoasă" cu ajutorul căreia, începând din 1668, ei fuseseră în stare să "susțină" probleme teologice delicate. Cu ajutor papal, Ludovic a trimis soldați spre a alunga maicile rămase la Port-Royal. În 1711 el a dat ordin să fie complet
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
căreia, începând din 1668, ei fuseseră în stare să "susțină" probleme teologice delicate. Cu ajutor papal, Ludovic a trimis soldați spre a alunga maicile rămase la Port-Royal. În 1711 el a dat ordin să fie complet dărâmate clădirile, iar osemintele janseniștilor morți să fie reînhumate într-o groapă comună. Apogeul războiului lui Ludovic împotriva janseniștilor a fost atins o dată cu bula papală "Unigenitus" din septembrie 1713, care condamna 101 propoziții eretice din literatura jansenistă. Politica externă a lui Ludovic al XIV-lea
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
ajutor papal, Ludovic a trimis soldați spre a alunga maicile rămase la Port-Royal. În 1711 el a dat ordin să fie complet dărâmate clădirile, iar osemintele janseniștilor morți să fie reînhumate într-o groapă comună. Apogeul războiului lui Ludovic împotriva janseniștilor a fost atins o dată cu bula papală "Unigenitus" din septembrie 1713, care condamna 101 propoziții eretice din literatura jansenistă. Politica externă a lui Ludovic al XIV-lea a reprezentat întotdeauna o problemă discutabilă. Criticii săi l-au comparat cu Hitler: avea
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
ordin să fie complet dărâmate clădirile, iar osemintele janseniștilor morți să fie reînhumate într-o groapă comună. Apogeul războiului lui Ludovic împotriva janseniștilor a fost atins o dată cu bula papală "Unigenitus" din septembrie 1713, care condamna 101 propoziții eretice din literatura jansenistă. Politica externă a lui Ludovic al XIV-lea a reprezentat întotdeauna o problemă discutabilă. Criticii săi l-au comparat cu Hitler: avea aceleași ambiții nemăsurate, aceeași disponibilitate de a risca declanșarea unui război, aceeași indiferență față de suferința umană. Apărătorii săi
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
mai aspru, cu atât mai numeroase au devenit vocațiile! Deși fuseseră făcute multe fundații, numărul călugărilor la Orval depășise suta la moartea lui Bentzeradt. În același timp cu impunerea strictă a unei austerități foarte aspre Bentzeradt a permis unei gândiri janseniste să se introducă în comunitate. Acest lucru a consus la cea mai mare criză cunoscută de abație. A acceptat janseniști militanți în calitate de călugări în abația sa. Sub aparențe de smerenie și de abnegație în cele mai umile munci, aceștia au
Abația Orval () [Corola-website/Science/298509_a_299838]
-
la moartea lui Bentzeradt. În același timp cu impunerea strictă a unei austerități foarte aspre Bentzeradt a permis unei gândiri janseniste să se introducă în comunitate. Acest lucru a consus la cea mai mare criză cunoscută de abație. A acceptat janseniști militanți în calitate de călugări în abația sa. Sub aparențe de smerenie și de abnegație în cele mai umile munci, aceștia au transformat abația într-un cămin jansenist. Sub abațiatul său abația a devenit un centru de propagare jansenistă. Orval era în
Abația Orval () [Corola-website/Science/298509_a_299838]
-
Acest lucru a consus la cea mai mare criză cunoscută de abație. A acceptat janseniști militanți în calitate de călugări în abația sa. Sub aparențe de smerenie și de abnegație în cele mai umile munci, aceștia au transformat abația într-un cămin jansenist. Sub abațiatul său abația a devenit un centru de propagare jansenistă. Orval era în raporturi strânse cu "Abația Port-Royal". Pierre Nicole s-a refugiat câtva timp la Orval. Militantismul său a devenit stânjenitor. Din prudență, Bentzeradt i-a cerut să
Abația Orval () [Corola-website/Science/298509_a_299838]
-
abație. A acceptat janseniști militanți în calitate de călugări în abația sa. Sub aparențe de smerenie și de abnegație în cele mai umile munci, aceștia au transformat abația într-un cămin jansenist. Sub abațiatul său abația a devenit un centru de propagare jansenistă. Orval era în raporturi strânse cu "Abația Port-Royal". Pierre Nicole s-a refugiat câtva timp la Orval. Militantismul său a devenit stânjenitor. Din prudență, Bentzeradt i-a cerut să părăsească abația. Criza a izbucnit la lumina zilei când, prin bula
Abația Orval () [Corola-website/Science/298509_a_299838]
-
provocat o vizită canonică a mănăstirii, hotărâtă de papa Benedict al XIII-lea. Jean-Mathieu Mommerts era abate. Abia a început vizita canonică și, în septembrie 1735, vreo cincisprezece călugări "și-au luat picioarele la spinare", noaptea, refugiindu-se la episcopul jansenist de Utrecht, unde au format o comunitate "orvalistă". S-a descoperit că erau în coresondență cu Pasquier Quesnel și Duguet și păstrau în chiliile lor relicve și obiecte aparținând familiei Arnauld. Plecarea lor a adus deznodământul crizei. Abatele Albert de
Abația Orval () [Corola-website/Science/298509_a_299838]
-
S-a descoperit că erau în coresondență cu Pasquier Quesnel și Duguet și păstrau în chiliile lor relicve și obiecte aparținând familiei Arnauld. Plecarea lor a adus deznodământul crizei. Abatele Albert de Meuldre, sucesor al lui Mommerts (1741), cam simpatizant jansenist, a trebuit să demisioneze în 1757. Cel care i-a succedat, Dom Pinart, chiar strict și rigid, a readus pacea printre călugări. În secolul al XVIII-lea Orval, fiind situat pe curs de apă, în inima unei păduri vaste, și-
Abația Orval () [Corola-website/Science/298509_a_299838]
-
Orléans s-a întâlnit și a făcut promisiuni diferitor aristocrați, clerici și membri ai Parlamentului din Paris pentru a se asigura de sprijinul lor. El a promis aristocraților locuri în noul guvern pe care intenționa să-l formeze; a asigurat janseniștii că va fi îngăduitor în ceea ce privește "Unigenitus"; și a promis Parlamentului că va restabili dreptul de protest (dreptul de a critica și întârzia edicte regale), care a fost luat Parlamentului de către Ludovic al XIV-lea în 1673. La 2 septembrie, a
Ludovic al XV-lea al Franței () [Corola-website/Science/302105_a_303434]
-
1643, el a fost crescut de bunicii săi acasă până la moartea bunicului său în 1649. Cu bunica sa s-a mutat la mănăstirea din Port Royal. Această serie de întâmplări nefericite i-a permis însă să primească o educație aleasă jansenistă (curent moral al secolului al XVII-lea care a culminat la sfârșitul secolului, și care consta în relația dintre liberul arbitru al omului și grația eficace promovată de biserica Calvinistă. Apare și în opera Fedra: "Creștin care a încălcat grația
Jean Racine () [Corola-website/Science/304261_a_305590]