21 matches
-
protejate, în mod obligatoriu, de zone tampon. 2. Zone de regim de protecție integrală 2.1. Roșca - Buhaiova (9.625 ha) a) Delimitare ... Zona Rosca-Buhaiova este situată în nordul depresiunii Matita-Merhei și este constituită dintr-un complex de lacuri, girle, japșe, delimitat la nord de brațul Cernovca între confluenta cu canalul ocolitor al amenajării piscicole Chilia și confluenta cu canalul Sulimanca; la est, de canalul Sulimanca între brațul Cernovca și intrarea în lacul Merhei; la sud, de limita nordică a lacurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
sub aspectul lumii vegetale, în ciuda aparentei de monotonie conferită de specia dominantă: stuful. Bazinele acvatice stagnante sunt invadate de specii de nufăr (alb și galben), piciorul cocosului, Hydrocharis, Limnanthemum, Trapa natans, Stratiotes raloides. În apele sărace în nitrați, din unele japșe sau ochiuri de apă dintre plauri, apar plantele carnivore Utricularia și Aldrovanda. Floră submersa este alcătuită din majoritatea speciilor cunoscute și din alte ape continentale. În stufărișurile compacte se concentrează aproape toată floră europeană de plante amfibii, reprezentative fiind, printre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
Vatafu-Lungulet (1.625 ha) a) Delimitare ... Zona este situată în complexul lacustru Roșu-Puiu cuprinzând bazine acvatice naturale, lacurile Porcu, Porculeț etc. Este delimitata, la nord, de canalul Vatafu-Imputita, la est și sud-est, de prelungirea grindului Puiu iar la vest, de japșa Vatafu, de la canalul Vatafu-Imputita la lacul Lumină. b) Caracterizare ecologică ... Zona a fost selecționată pe considerentul că aceasta cuprinde forme diverse de relief: grinduri, japșe, depresiuni, formațiuni de plauri plutitori și fixați, pajiști halofile și este caracterizată, în principal, prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
de canalul Vatafu-Imputita, la est și sud-est, de prelungirea grindului Puiu iar la vest, de japșa Vatafu, de la canalul Vatafu-Imputita la lacul Lumină. b) Caracterizare ecologică ... Zona a fost selecționată pe considerentul că aceasta cuprinde forme diverse de relief: grinduri, japșe, depresiuni, formațiuni de plauri plutitori și fixați, pajiști halofile și este caracterizată, în principal, prin existența biocenozelor adaptate la condițiile de viață eurihaline. Complexul de lacuri și grinduri fluvio-marine reprezintă, de asemenea, prin formațiunile de plauri, floră și fauna specifice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri). În prezent, delta se prezintă sub forma unei suprafețe plane cu o pantă de 0,006 ‰, străbătută de un păienjeniș de ape: brațe de fluviu, canale și gârle, punctată de lacuri și japșe. Diferențele de altitudine, față de nivelul mării, sunt de 8-10 m în zona grindurilor și -2 - -4 m în zona depresiunile lacustre. (Coteț P., 1973; Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996) Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
apei ("Sagitaria sagitifolia"), pipirig ("Juncus gerardii"), rogoz ("Carex ligerica") sau pir de mare ("Elymus sabulosus"). Delta Dunării conține mai mult de 360 de specii de păsări și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul. Fauna deltei este una bogată și variată în specii de
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
și depuse pe un teren instabil din punct de vedere geologic, la care s-a adăugat acțiunea mării, a vântului și a vegetației. Brațele Dunării, răsfirate în drumul lor spre mare, cuprind un labirint de lacuri mari și mici (ghioluri, japșe), legate între ele sau legate de brațele fluviului, prin gârle și canele. Rețeaua de ape este mărginită de porțiuni de uscat, numite grinduri. are aspecte variate ocupând diferite medii: ape curgătoare, ape stătătoare, (lacurile, mlaștinile), terenurile inundabile, grindurile, dunele, plajele
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
o întâlnim de regulă în apele bălților. De-a lungul unor gârle și canale străjuiesc coloane de sălcii. O fitocenoză specifică Deltei este stufărișul, ce acoperă suprafețe întinse până la linia orizontului, oprindu-se ca un perete verde în jurul ghiolurilor, al japșelor, pe marginile gârlelor și canalelor. În apele cu adâncime mică, rizomul stufului se găsește în nămolul de pe fund. În apele mai adânci masivele de stuf formează plaurul, o pătură plutitoare de stuf, ce se formează din împletirea rizomilor, a rădăcinilor
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
insule plutitoare mișcate de vânt. Pe plaur, stuful este în asociație cu numeroase alte plant care se înfășoară pe tulpina sa: cupa vacii (Calystegia sepium) și lăsniciorul (Solanum dulcamara). Grindurile inundabile sunt favorabile zăvoaielor, formate din sălcii, răchite și plopi. Japșele sunt bălți puțin adânci, mai mici ca suprafață, cu durată limitată, cu formă și poziție schimbătoare după fiecare inundație. Izolate și liniștite, japșele sunt elemente pitorești, având multe plante cu flori și covoare de nuferi. Între brațele Chilia și Sulina
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
Calystegia sepium) și lăsniciorul (Solanum dulcamara). Grindurile inundabile sunt favorabile zăvoaielor, formate din sălcii, răchite și plopi. Japșele sunt bălți puțin adânci, mai mici ca suprafață, cu durată limitată, cu formă și poziție schimbătoare după fiecare inundație. Izolate și liniștite, japșele sunt elemente pitorești, având multe plante cu flori și covoare de nuferi. Între brațele Chilia și Sulina, se găsește pădurea Letea, monument al naturii, declarată rezervație naturală a biosferei, datorită caracterului deosebit al vegetației sale și nu numai. Situată în
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
al râului Ialomița, aproape de vărsarea acestuia în Dunăre. în stepa de răsărit a țării, în imediata apropiere a fostelor bălți ale Dunării, care astăzi sunt indicate de fostele albii ale Jepcilor și lacurilor Porcul, Căținul lui Pun, Căținul cu cruce, Japșa lui Geoglovan, Râzea etc, care nu mai acumulează apa în urma irigațiilor făcute cu concursul locuitorilor din întreg raionul în anul 1949. Prin comună trece șoseaua județeană DJ212, care o leagă spre sud de Mihail Kogălniceanu (unde se termină în DN2A
Comuna Gura Ialomiței, Ialomița () [Corola-website/Science/301241_a_302570]
-
când ieșiți, nu vă alergați, nu spargeți geamuri, nu trageți fetele de țâțe, iar voi, caprelor, nu-i Întărâtați. Spre casă mergeți numai pe lângă gard și dați bună ziua la toată lumea. Continuăm data viitoare. * * * Ca să mergi la pescuit cu plasa În japșele dintre Dunăre și Dig, nu era nevoie să te trezești cu noaptea În cap. Altceva Îi măcina pe cei doi băieți: nu le dăduseră voie părinții și fuseseră nevoiți să facă pregătirile pe ascuns. Cu o seară Înainte, pitiți În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
umfla și-și aducea apele până la Dig. Între albia obișnuită a fluviului și Dig erau câteva sute bune de metri unde era plin de plopi și de sălcii. Când apele dădeau Înapoi și intrau În matcă, rămâneau o grămadă de jăpși prin lăsături. Bălțile astea se umpleau de crapi și de carași, care veniseră aici, În locuri domoale și ferite, să-și lase icrele. Apele Dunării, trăgându-se pe neașteptate În albia lor, lăsau o grămadă de pești Închiși În bălțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Scoteau grămezi de pește, Îl curățau și-l sărau pe loc, ca să nu se strice. Tot satul mirosea a crap fript și a borș. Cei trei băieți mergeau cu plasa În nădejdea că oamenii nu luaseră chiar tot de prin jăpși și ar fi putut prinde câțiva carași sau, dacă ar fi avut noroc, chiar și vreun crap de zece-douăsprezece kile, Îngropat adânc În nămol și scăpat ca prin minune de zecile de plase și de hodoroabe care Îl căutaseră. Roua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aia, mai ales că șerpii colcăiau În voie și-n odaie și-mprejurul ei. Când auzi de Canton, Blondul puse piciorul În pământ și descălecă bicicleta. Era palid și-și mușca buzele. Văru-său: „Ho, mă, fricosule, că nu intrăm! Mergem În jăpșile dinspre Canton, ce să căutăm Înăuntru? Vrei să prinzi carași zburători sau ce?”. Blondul, fricos și prostănac, nu zise nimic și se luă după ceilalți. Îi era frică de orice: lupi, lipitori, albine, viespi, Întuneric, cucuvele, șerpi, gândaci, dihori, ape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
după ce-l rugau Îndelung, ce de păr negru și cârlionțat avea el dincolo de prohab. Blondul râse și el și-i pofti pe ceilalți să-l pupe drept În curul cel alb, dacă-i stârnește așa de tare. Merseră către altă japșă, dar fără vreun folos. În cea de-a treia găsiră un șarpe care Înghițise un ou și-l omorâră cu un băț. Blondul se ținea departe. Lică și Scurtul dibuiră, tupilat printre mustățile unei sălcii, un cuib gol. Mai apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lui erau gurile uriașe ale unor țevi prin care Stația pompa apă din Dunăre și o Împingea În canalele de irigație. Gropanul era legat de Dunăre printr-un canal lung, Îngust și adânc. Apa lui nu semăna cu a din jăpși: era limpede, rece și verzuie și ascundea În nemișcarea ei taina adâncurilor de nimeni văzute. Clătiră plasa În apa cea limpede și o Întinseră la uscat pe iarbă. Se apucară de foc. Lică meșteșugise o Întreagă clădire de uscături și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
-mă să te las, cheflii și neisprăviți. Paradisul În care trăiau, poate, Încă de la Facerea lumii, s-a curmat brusc, În câteva amărâte de luni. Dunărea a fost Îndiguită pentru a i se ține apele În frâu, iar lacurile, lăcușoarele, jăpșile, mlaștinile au fost scurse, secate, nivelate; pe fundurile lor s-a arat cu niște pluguri mari, pentru desțelenire. Apa care se găsește acum În Baltă e numai În canale de drenaj și irigații, trasate cu rigla, geometric, și săpate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Cremenea cu un frumos peisaj natural - păduri de sălcii,canale, lacuri mici - care ar atrage mulți vizitatori. Aceste zone marginale, împreună cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite în scopuri turistice de agrement. De asemenea, zonele din jurul lacurilor Blasova și japșa Plopilor precum și privalul Filipoiu pot reprezenta atracții turistice pentru agrement și recreere. Câmpia Brăilei și Câmpia Călmățuiului, deși monotone la prima vedere,nu sunt lipsite de elemente peisagistice care să atragă atenția turiștilor.Lacurile sărate,salmastre și cele cu apă
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
71 "Active nefinanciare", articolul 71.01 "Active fixe". ... (2) Fondurile prevăzute la alin. (1) se utilizează pentru realizarea în regim de urgență a lucrărilor pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse de secetă și pentru asigurarea debitelor ecologice pe principalele canale, japșe și gârle pescărești din Delta Dunării, la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ... Articolul 2 Pentru asigurarea fondurilor necesare finanțării prevăzute la art. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264426_a_265755]
-
publice, Eugen Orlando Teodorovici Ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, Sevil Shhaideh București, 26 august 2015. Nr. 694. Anexă LISTA lucrărilor și cheltuielilor necesare pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale produse de secetă și pentru asigurarea debitelor ecologice pe principalele canale, japșe și gârle pescărești din Delta Dunării *Font 7* Nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264426_a_265755]