8 matches
-
localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Munteanu Alexandru și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 36088 Hunfeld, Bachstr. 16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Caransebeș, str. General Dragalina bl. 2A, sc. 1, ap. 16, județul Caraș-Severin. 23. Jarcalete Ecaterina, născută la 18 octombrie 1938 în localitatea Curt Bumar, Bulgaria, fiica lui Păun și Neacsa, cu domiciliul actual în Germania, 38446 Wolfsburg, Schreberstr. 1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Strugurilor nr. 16, județul Timiș. 24
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142278_a_143607]
-
a refugiat în munca de proiectare și construire a drumurilor care străbat Anzii Cordilieri. În această lume a viitorului comunicațiile personale se fac cu ajutorul omniobserverelor, iar membrii brigăzilor speciale de intervenție posedă echipamente avansate tehnologic, cum ar fi nava rațională Jarcalete a lui Donar, sau centura sa, supranumită "Iubitoarea Kali", capabilă să își protejeze posesorul în caz de pericol sau să îi ajute procesele de vindecare. Ultimul proiect al electronistului All Blight, mașina rațională cunoscută sub numele de Hidra, a fost
Paralela-enigmă () [Corola-website/Science/327160_a_328489]
-
dosul ușii de la intrare constituie un valoros izvor documentar. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă cu căruțele în Merișani, fost Călugărița sau Jarcaleți, din satul Vultureștii de Jos, zona Muscelului. Inscripția din dosul ușii de la intrare stă mărturie prețioasă asupra vechimii lăcașului. Inscripția se păstrează în întregime iar textul în română, scris cu chirilice, se poate citi astfel: "„ Anul 7317 luna martie ziua
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
spună să vin la unitate că era alarmă. Nu m-a mirat pentru că în drumul spre casă am văzut mai multă mișcare decât altădată. Abia am închis telefonul că acesta a sunat din nou, apelantul fiind centralistul de serviciu, caporalul Jarcalete. S.B.: Îl țin minte pe Jarcalete, era un tip mic de statură, un machedon hâtru din Constanța, care făcea trafic cu țigări Asoss și cu permisii. Se duceau soldații la el la centrală și-i dădeau șpagă să-i lase
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
era alarmă. Nu m-a mirat pentru că în drumul spre casă am văzut mai multă mișcare decât altădată. Abia am închis telefonul că acesta a sunat din nou, apelantul fiind centralistul de serviciu, caporalul Jarcalete. S.B.: Îl țin minte pe Jarcalete, era un tip mic de statură, un machedon hâtru din Constanța, care făcea trafic cu țigări Asoss și cu permisii. Se duceau soldații la el la centrală și-i dădeau șpagă să-i lase să dea telefon acasă. M.N.: El
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
și pe șeful Cercetării, adică pe mine. Ce-mi zice: "To'așu locotenent major, veniți repede la unitate că e șucăr mare!" L-am întrebat ce și cum și mi-a zis că era alarmă de război. S.B.: Avea dreptate Jarcalete, era șucăr mare! M.N.: L-am sunat pe șeful de la transmisiuni și i-am zis că mă duc la el. M-am îmbrăcat în uniformă și am ajuns la el în câteva minute. Și acum să luăm un taxi să
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
că forma Dragobete are o terminație în care se recunoaște sufixul -ete, tipic zonei în care a fost atestată cel mai mult sărbătoarea: Oltenia și vestul Munteniei. Sufixul regional și popular apare în substantive masculine comune - boblete, carcalete, copilete, dovlete, jarcalete, juvete („pește mărunt”; „epitet dat oltenilor”), oblete, puiete, purcelete, săculete, trupete, vrăbete (brabete), în nume de familie și porecle: Rogobete (probabil legat de Dragobete), Chelete, Juvete - și, desigur, Moromete... Sufixul are o anume afinitate cu termenii peiorativi - nătăflete, motoflete, tontolete
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
peste șoseaua Bolintini și ieșeam peste Dâmbovița la Ciurel, unde ne scăldam, și pe urmă o luam prin Crîngași și ne întorceam, pe partea cealaltă a Dâmboviței, pe la Malmaison, tocmai pe seară. Ne jucăm tot în sus, pe Rahovei, prin Jarcaleți și prin Tutunari, sau și mai jos, spre Veselie, unde erau tot vii, și furam toamna struguri. În fundul curții am avut grajd pentru cai, că tata avea trăsură, dar noi luam caii și mergeam călare, ocolind Bucureștii prin vii, până la
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]