113 matches
-
tacte". A demonstrat-o și în recentul concert aniversar de la Radiodifuziune când omagiat, printre alți, de Răzvan Theodorescu, Dan Buciu sau Grigore Constantinescu, a adus omagiul său, prin cânt alături de Preludiu, muzicii corale, de la Morley și Monteverdi, până la Pașcanu și Jarda. Am aflat atunci că Voicu Enăchescu este omul cu o sută de prieteni... Plus unul.
Fraternitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13802_a_15127]
-
texte semnate tot de personalități care, la rândul lor, sunt scriitori, medici, oameni de știință și cultură, artiști etc, așa cum subliniază prefațatorul acestei interesante și instructive lucrări. Descoperim în cele peste 200 de pagini, articole, amintiri, memorii, despre compozitorul Tudor Jarda, Bartolomeu Anania,poetul Victor Felea, istoricul Constantin Daicoviciu, medicul Crișan Mircioiu, dr.Victor Papilian, prof.univ.dr.Ioan Radu, poetul Ion Moldoveanu, despre familia de scriitori Titina Nica Țene și Al.Florin Țene, poeta Ana Blandiana, lingvistul Dumitru Macrea, scriitorul Constantin Mustață
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93903_a_95195]
-
în bani primite de la terțe persoane nu sunt venituri impozabile și nu se impozitează potrivit prevederilor art. 5 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 7/2001 și Hotărârea Guvernului nr. 54/2003 privind impozitul pe venit. ( D. B.) ÎNTREABĂ: Dl ALEXANDRU JARDA, Timișoara. În cazul în care o femeie naște gemeni, indemnizația acordată în timpul concediului de maternitate și apoi cea din timpul concediului pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani depind de numărul copiilor sau nu? În cazul menționat, cei doi
Agenda2004-2-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/281918_a_283247]
-
face din oficiu, în principiu nefiind nevoie de o cerere în acest sens din partea pensionarului în cauză sau de alte acte doveditoare (în afara cazului în care actele depuse în dosarul pentru deschiderea dreptului la pensie de invaliditate nu sunt valabile). Jarda Alexandru, Timișoara. După cum vi s-a răspuns pe larg în rubrica „Cititorii întreabă“ din nr. 2/2004, cuantumul indemnizației pentru maternitate și, respectiv, al indemnizației pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani (în cazul copilului cu handicap, până la
Agenda2004-21-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282443_a_283772]
-
polițiștilor și a reușit să pună pe picioare o asociație de prietenie româno-germană, care sprijină relațiile de colaborare între poliția germană și cea românească. Asociația a ajutat însă mai multe instituții din județul Bistrița-Năsăud. În 2013, Liceul de Muzică „Tudor Jarda” din Bistrița primea de la asociație instrumente muzicale noi în valoare de 10.000 de euro, iar anul acesta, asociația a sprijinit Spitalul Județean de Urgență Bistrița și un azil de bătrâni cu 50 de cărucioare și dispozitive pentru persoanele cu
Un român a fost ales primar în Germania [Corola-blog/BlogPost/94200_a_95492]
-
căruia ne manifestăm serioase îndoieli, celelalte patru - fapt nu lipsit de semnificație - s-au concentrat în areal transilvan. Astfel, la 19 aprilie s-a derulat „Concursul debutanților în jazz” ediția a XX-a găzduită de Școala populară de Arte „Tudor Jarda” din Cluj, după câte știu singura școală medie din țară - cu excepția Liceului „George Enescu” din București - în care și jazz-ul este promovat. Aceasta grație deschiderii spre diversitate disciplinară și modernitate a formelor de învățământ evidențiate de doi extrem de
Emulații în jazz - ul transilvan (I) by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/83966_a_85291]
-
si studenți. Implicându-se cu trup și suflet în nobila sa menire de instruire întru jazz, dirijorul funcționează la nevoie și ca pianist acompaniator ori baterist. Din juriul de specialitate al Concursului Debutanților, desfășurat la Școala populară de Arte „Tudor Jarda” , a făcut parte, între alții, Virgil Mihaiu , profesor universitar doctor de Estetica Jazz-ului de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, admirat poet și eseist de jazz. Iată palmaresul evaluării tinerilor competitori: Marele Premiu al concursului a fost
Emulații în jazz - ul transilvan (I) by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/83966_a_85291]
-
alcătuire vocală urbană românească, a fost preluată de Remus Tașcău (7 noiembrie 1944, Margina, jud. Timiș), licențiat al Conservatorului de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (1967), unde a avut ca profesori mari personalități ale componisticii și artei dirijorale românești: Tudor Jarda, Dorin Pop, Dan Voiculescu, Romeo Ghircoiașu ș.a. După o perioadă de tranziție, care a culminat prin abordarea unui repertoriu vocal- simfonic (Orfeu și Euridice de Chr. W. Gluck, în 1978, în compania Orchestrei Filarmonicii „George Enescu” din București, sub bagheta
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
reprezentativ pentru marile epoci și arii stilistice, de la muzica renascentistă la muzica psaltică bizantină, de la capodoperele muzicii clasice și romantice la limbajul modal și neomodal al creației corale moderne și contemporane (D. G. Kiriac, Sigismund Toduță, Alexandru Pașcanu, Tudor Jarda, Adrian Pop, Valentin Timaru, Doru Popovici, Dan Voiculescu, Gheorghe Firca, Francis Poulenc, Paul Hindemith ș.a.), de la creațiile de inspirație folclorică la muzica de avangardă promovată de György Kurtág (maestrul a inițiat, în urmă cu câțiva ani, compunerea unui opus pe
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
de neacceptarea la plată a unor facturi pentru participarea formațiilor Casei de cultură la diverse evenimente culturale de ținută în afara municipiului. - Despre Tabăra de creație din localitatea Ciucea, județul Cluj, ce ne puteți spune? - Anual, Școala Populară de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca organizează tabere de creație în diverse zone ale județului. Elevi de la secțiile de pictură, grafică și sculptură realizează o serie de lucrări, expuse ulterior în Cluj-Napoca, la Ciucea sau în țară. Anul acesta, am fost invitat și eu
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ȘINCARI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Articol de Florin Nicolae Șincari Tudor Jarda , sufletul cântecului românesc În galeria marilor oameni de
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
Acasa > Literatura > Evaluari > TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ȘINCARI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Articol de Florin Nicolae Șincari Tudor Jarda , sufletul cântecului românesc În galeria marilor oameni de cultură care și-au dedicat toată viața unui ideal se numără și profesorul univ. Tudor Jarda. Este unul dintre compozitorii români care s-a impus cu strălucire în viața muzicală românească, fiind
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Articol de Florin Nicolae Șincari Tudor Jarda , sufletul cântecului românesc În galeria marilor oameni de cultură care și-au dedicat toată viața unui ideal se numără și profesorul univ. Tudor Jarda. Este unul dintre compozitorii români care s-a impus cu strălucire în viața muzicală românească, fiind profesor, dirijor, etnomuzicolog, compozitor, care și-a desfășurat activitatea în orașul Cluj-Napoca. S-a născut în orașul de pe Someș, la 11 februarie 1922, într-
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
a desfășurat activitatea în orașul Cluj-Napoca. S-a născut în orașul de pe Someș, la 11 februarie 1922, într-o familie care își are originea în ținutul năsăudean. Bunicul său a fost din Sângeorz-Băi, iar mama din Năsăud. Tatăl maestrului , Ștefan Jarda, a fost avocat, iar mama lui, Zoie era fiica lui Grigore Pletosu, profesor de religie la Liceul,, George Coșbuc'' din Năsăud, unde l-a avut ca elev pe viitorul poet George Coșbuc. În casa bunicului său Grigore, de la Bistrița, a
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
la Conservatorul din Cluj, unde a predat teorie și solfegii. În 1955, împreună cu un grup din Buurești care dorea să refacă traseul efectuat de Constantin Brăiloiu, în 1939, când s-a realizat o mare culegere de Folclor din Năsăud, Tudor Jarda i-a ajutat pe acești culegători de folclor să găsească interpreți din Ilva Mică, Nepos, Leșu și Șanț, iar în 1952 a fost la Leșu împreună cu Sigismund Toduță și Dariu Pop și au realizat prima culegere de folclor muzical. Acolo
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
folclor muzical. Acolo au auzit-o pe Maria Precup, o talentată interpretă, cunoscută și sub numele de ,, privighetoarea din Leșu'', dar și cântecele interpretate de localnici la fluiere și trișcă. Simțindu-se legat de aceste locuri, între anii 1953-1956, Tudor Jarda a stăruit să înființeze un cor mixt, pe care l-a alcătuit din 56 de persoane, femei și bărbați , având și acompaniament de fluiere. În comună exista o formație de trișcași renumită în întreaga zonă. Cu acest cor a obținut
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
ansamblul celor patru voci , să realizeze, diferite combinații și anume : sopran singur, sopran-alt, sopran-alt-tenor, sopran-alt tenor-bas și bașii singuri, folosind și un solist sau anumite versuri cântate la unison de întreg corul, acolo unde era necesar. Pentru fiecare cântec , Tudor Jarda găsea modalitatea cea mai potrivită pentru a -i da culoare și frumusețe muzicală. De pildă, pentru ,, Cântecul găinii''a ținut seama de strigătură, care nu este simplă și a căutat să-i găsească o intonație melodică.. Pentru a îmbogăți coloritul
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
Foaie verde busuioc/ Faceți-mi o țâr de loc,/ Că io vin cu ceteraș,/ Cu găina la nănaș''. După alte două strofe alternează corul și solista care începe lăudarea bucatelor, la care participă întreg corul. Prin armonizarea făută de Tudor Jarda, cele 15 strofe sunt prezentate sub 10 aspecte diferite de ansamblu, varietatea bucății fiind îmbogățită și de trișcă. Aceasta interludează cele trei părți, cântecul ilustrând perfect obiceiul local la nunțile țărănești. Efecte remarcabile le obține etnomuzicologul și la cântecul satiric
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
de lume''. În acest cântec, fiecare vers este cântat de solist și reluat de cor, deoarece linia melodică se păstrează în formă de canon la cvintă. În cadrul celor patru voci, acest canon este folosit între sopran și bas. Pe Tudor Jarda îl leagă de comuna Leșu și o relație de înrudire. Fiul său Pavel Jarda, un maestru al artei plastice, s-a căsătorit cu Delia Pralea, nepoată de frate a Mariei Precup. Am putea spune că muzicologul are o legătură specială
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
cor, deoarece linia melodică se păstrează în formă de canon la cvintă. În cadrul celor patru voci, acest canon este folosit între sopran și bas. Pe Tudor Jarda îl leagă de comuna Leșu și o relație de înrudire. Fiul său Pavel Jarda, un maestru al artei plastice, s-a căsătorit cu Delia Pralea, nepoată de frate a Mariei Precup. Am putea spune că muzicologul are o legătură specială cu această localitate, că aici a găsit o adevărată comoară a cântecului nostru popular
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
legătură specială cu această localitate, că aici a găsit o adevărată comoară a cântecului nostru popular pe care l-a pus în tiparele unui aranjament muzical cum puțini au făcut-o până la el. Preocupat mereu de cercetarea folclorului muzical, Tudor Jarda își continuă anchetele și pe Valea Bârgăului de unde a cules motivele din,, Nunta Țărănească'', iar din folclorul năsăudean a preluat piese corale culminând cu suita I năsăudeană, poem coral cu orchestră Prin renumitele sale creații a fost supranumit de către specialiști
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
de ani și a fost înmormântat în Cimititul Central din Cluj-Napoca, rămânând în conștiința celor care l-au cunoscut ca unul dintre acei oameni care au făcut legătura dintre generația de vârf a culturii românești moderne și generația contemporană. Pavel Jarda spune că singura modalitate de a păstra printre noi amintirea tatălui său, este de a-i cânta și asculta operele. În semn de respect și de o aleasă apreciere pentru tot ceea ce a făcut în domeniul larg al activității sale
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
său. La 90 de ani de la nașterea sa, la Bistrița și la Cluj-Napoca, dar și din întreaga țară, au fost organizate activități omagiale care au evocat personalitatea acestui mare om de cultură. În anul 2012 a fost lansat Proiectul ,, Tudor Jarda -90 de ani'', care cuprinde o serie de activități dedicate personalității omului care a iubit folclorul și l-a transpus în operele sale, a dat lumii o comoară a sufletului romănesc. Prof. Florin Nicolae Șincari Referință Bibliografică: Tudor Jarda, sufletul
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
Tudor Jarda -90 de ani'', care cuprinde o serie de activități dedicate personalității omului care a iubit folclorul și l-a transpus în operele sale, a dat lumii o comoară a sufletului romănesc. Prof. Florin Nicolae Șincari Referință Bibliografică: Tudor Jarda, sufletul cântecului românesc, articol de Prof. Nicolae Florin Șincari / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 914, Anul III, 02 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
texte semnate tot de personalități care, la rândul lor, sunt scriitori, medici, oameni de știință și cultură, artiști etc, așa cum subliniază prefațatorul acestei interesante și instructive lucrări. Descoperim în cele peste 200 de pagini, articole, amintiri, memorii, despre compozitorul Tudor Jarda, Bartolomeu Anania,poetul Victor Felea, istoricul Constantin Daicoviciu, medicul Crișan Mircioiu, dr.Victor Papilian, prof.univ.dr.Ioan Radu, poetul Ion Moldoveanu, despre familia de scriitori Titina Nica Țene și Al.Florin Țene, poeta Ana Blandiana, lingvistul Dumitru Macrea, scriitorul Constantin Mustață
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363460_a_364789]