KorAP: Find »[drukola/base=jardă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

113 matches

Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660

CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Modele > AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA Autor: Veronica Oșorheian Publicat în: Ediția nr. 143 din 23 mai 2011 Toate Articolele Autorului Lector univ. dr. RAMONA PREJA a prezentat, într-un recent număr al Revistei AGERO - Stuttgart, un documentat studiu„Tudor Jarda - Medalion aniversar.MOMENT ANIVERSAR AL

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
Cultural > Modele > AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA Autor: Veronica Oșorheian Publicat în: Ediția nr. 143 din 23 mai 2011 Toate Articolele Autorului Lector univ. dr. RAMONA PREJA a prezentat, într-un recent număr al Revistei AGERO - Stuttgart, un documentat studiu„Tudor Jarda - Medalion aniversar.MOMENT ANIVERSAR AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI”. Printre locurile din care compozitorul Tudor Jarda adunase folclor, este amintită, în medalionul menționat, și localitatea Leșu, județul Bistrița-Năsăud. Sunt stabilită în Alba Iulia, dar sunt născută în localitatea Leșu, B.N. În anul

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
din 23 mai 2011 Toate Articolele Autorului Lector univ. dr. RAMONA PREJA a prezentat, într-un recent număr al Revistei AGERO - Stuttgart, un documentat studiu„Tudor Jarda - Medalion aniversar.MOMENT ANIVERSAR AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI”. Printre locurile din care compozitorul Tudor Jarda adunase folclor, este amintită, în medalionul menționat, și localitatea Leșu, județul Bistrița-Năsăud. Sunt stabilită în Alba Iulia, dar sunt născută în localitatea Leșu, B.N. În anul 2003, când s-au sărbătorit 400 de ani de atestare documentară a acestei localități

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
menționat, și localitatea Leșu, județul Bistrița-Năsăud. Sunt stabilită în Alba Iulia, dar sunt născută în localitatea Leșu, B.N. În anul 2003, când s-au sărbătorit 400 de ani de atestare documentară a acestei localități, l-am cunoscut pe compozitorul Tudor Jarda. Am stat de vorbă, l-am însoțit la masa festivă și, chiar dacă era împovărat de ani și de o dramă (unul dintre băieți i-a fost ucis, la mare), am descoperit un om echilibrat, deschis, cu o memorie de invidiat

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
fost rostită bărbătește. În eventualitatea că veți găsi interesant materialul pe care vi-l trimit și veți găsi și spațiul necesar în revista a cărui redactor șef sunteți, ne-am bucura să facem cunoscută o „poveste” spusă de compozitorul Tudor Jarda. Cu localitatea Leșu, profesorul avusese o legătură specială. Pe lângă activitatea desfășurată pe plan profesional, compozitorul mergea la Leșu și dintr-un motiv sentimental. Emil Pralea 1 (cuscrul compozitorului) era originar din Leșu și era frate cu Maria Precup - privighetoarea din

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj. Pe alți apropiați îi descoperim din povestea aceea înregistrată, dar, în cele din urmă, satul întreg îi aparținea, prin conferirea titlului de CETĂȚEAN DE ONOARE. Așezăm aici povestea spusă chiar de artistul emerit Tudor Jarda, într-o emisiune intitulată „Portrete folclorice”2 realizată, cândva, de Gelu Furdui. Precizăm și pauzele muzicale înregistrate. Nu cunoaștem data exactă a realizării, dar emisiunile Domniei sale erau îndrăgite de ardeleni. Pe un fond muzical doinit (să mergă la sufletul omului

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
meleaguri și-au păstrat și vorba, și portul, și cântecul, și jocul, și obiceiurile - așa cum le-au moștenit de la părinții și moșii lor. Despre aceste tradiții, despre cei ce au slujit folclorul acestor locuri, ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda - artist emerit. Prezentarea datează din anul 1974 și se referă la o mândră comună din județul Bistrița Năsăud, Leșu”. (Fragment muzical - doină la fluier). Apoi, rostirea profesorului Tudor Jarda, într-o dulce limbă țărănească): „De câte ori mi-e dat să povestesc

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
au slujit folclorul acestor locuri, ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda - artist emerit. Prezentarea datează din anul 1974 și se referă la o mândră comună din județul Bistrița Năsăud, Leșu”. (Fragment muzical - doină la fluier). Apoi, rostirea profesorului Tudor Jarda, într-o dulce limbă țărănească): „De câte ori mi-e dat să povestesc despre creația artistică a celor de pe Valea Someșului Mare, din ținuturile Năsăudului și a Bistriței, fie că e vorba de cei din Leșu sau din Sângeorz, din Ilva Mică

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
tocmai ele nu-i deosebesc, ci-i apropie de toți acei ce iubesc cântecul. Și cântecul e iubit peste tot în țara noastră.” (Fragment muzical - Maria Precup): „Sus la vârful muntelui/ La fântâna Corbului/ Hai, dui, dui, haiduc, haiduc...”. T. Jarda: Nopțile de vară își au, cu siguranță, frumusețea lor oriunde. Dar se deosebesc, desigur, după locul care le deosebește. Nu am luat seama prea bine cum ar fi prin alte părți. În comuna Leșu sânt pline de povești și de

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
Ei, mândră floare-i norocu’/ Mândră floare-i norocu măi/ Nu răsare-n tăt locu’/ Nu răsare-n tăt locu’ măi/ Ei, nișe-l are tăt omu’ măi/ Că șî eu mni-am sămănat/ Că șî eu mni-am sămănat măi...” T. Jarda: Un cântec vechi în care fetele își plângeau, uneori, ne-mplinirea. La lelea Mărie totul e doinit. Fie că e doină sau cântec, rândurile măsurate se prelungesc la nesfîrșit. Strofa își pierde dimensiunile. Totul se aseamănă, mai degrabă, scurgerii necontenite

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
Cucule cu pană sură/ Cucule cu pană sură/ Ți-am plătit să-mi cânți o lună/ N-ai cântat nici de-o pițulă/ Cucule de ce nu cânți/ Cucule de ce nu cânți/ Până ce-s fagii-nfrunziți/ Și iarbă pe sub molizi”. T. Jarda: „Lasă-mă doruț mai lin” are-o construcție asemănătoare. Cântată însă într-un ritm măsurat, lent. Ca o tropotă din bătrâni. (Fragment muzical - Mărioara Precup): „Lasă-mă doruț mai lin/ Până ce-s în sat vecin/ Dacă-oi mere-n satul

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
tău/ Hai liu, liu, liu,liu,/ Hai liu, liu, liu, liu./ Du-te dor la ce mai stai/ Loc la mine nu mai ai/ Bați degeaba, dorule,/ Văile, potecile/ Hai liu, liu, liu,liu,/ Hai liu, liu, liu, liu.” T. Jarda: Cântăreții și cântecele leșenilor nu au rămas risipite pe crestele munților sau prin ascunzișurile văilor. Căminul Cultural i-a adunat pe toți într-o frumoasă familie de îndrăgostiți ai cântecului. Cântăreți vocali sau din fluiere. Corul și formația de fluierași

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
sau din fluiere. Corul și formația de fluierași constituie pentru ei o adevărată modalitate de comunicare a felului lor de a gîndi lumea, viața. Modalitate realizată prin mijloace artistice ale folclorului nostru. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T.Jarda: Aici participă și lelea Mărie și George Mihăiese și Larion și Grațian Marica și ceilalți. Care, împreună, alcătuiesc azi formațiuni artistice ale Căminului cultural. Aici s-au format: Emil Pralea, Nelu Ciupa și alții care au devenit instructori

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
fluiere. Corul și formația de fluierași constituie pentru ei o adevărată modalitate de comunicare a felului lor de a gîndi lumea, viața. Modalitate realizată prin mijloace artistice ale folclorului nostru. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T.Jarda: Aici participă și lelea Mărie și George Mihăiese și Larion și Grațian Marica și ceilalți. Care, împreună, alcătuiesc azi formațiuni artistice ale Căminului cultural. Aici s-au format: Emil Pralea, Nelu Ciupa și alții care au devenit instructori ai formațiilor

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
ai formațiilor și altor cămine culturale. Aici a crescut și s-a format profesorul Larion Todica. Cunoscut solist din caval și taragot, atât în țară cât și în numeroase turnee peste hotare. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T. Jarda: Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
și altor cămine culturale. Aici a crescut și s-a format profesorul Larion Todica. Cunoscut solist din caval și taragot, atât în țară cât și în numeroase turnee peste hotare. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T. Jarda: Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din fluier. (Fragment muzical - „Horea oilor” - la fluier Larion Marica). T. Jarda: Badea George Mihăiese. Interpret din trișcă, caval, cântă șî-n trâmbiță, o cântat șâ-n cor, o jucat șâ-n piesele de teatru. Strâgăuș mare, la petreșere. Inimos ca-ntotdeauna, are să ne cânte ce-i cade dumnisale mai la-ndemână. Singur și

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
lăsam trâmbdița. Mă puném apăi și cântam apăi din trișcă, să mă audă păsările șî cucu. Apăi luam doinile de capăt una șî alta, care-m’ plășé mnie. (Fragment muzical - doină interpretată de George Mihăiese la caval).” Așa povestea Tudor Jarda. Așa-i stârnea pe alții să povestească și să se povestească. Să-i fie țărâna ușoară, să nu-l uităm și să spunem, la rându-ne, și altora povestea unui însemnat om de cultură românească. 1 Dirijorul formației de trișcari

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
și meșter de triște. 2 CD-ul cu înregistrarea document l-am primit de la înv. Elena Lupșan din Leșu 3 Să precizăm că năsăudenii și bistrițenii pronunță “Năsăud” cu accent pe al doilea “ă”. 4 Cam prin 1953, prof. Tudor Jarda din Cluj trimite lui Toma T. Artene din Leșu o scrisoare (nedatată). Merită publicată. „Domnule Drag, În săptămâna viitoare să nu programați nimic (adică în 29) pentru că nu pot merge. Dar de mîine în două săptămâni voi veni la Leșu

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
urgent lu Emil [Pralea din Hodac] să trimită și vreo 8 triști de a II-a și vreo 6 de a III-a. Trebuie la “Cîntecul țapinarului”. Noroc și rezolvați cum se poate mai bine.” Referință Bibliografică: AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA / Veronica Oșorheian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 143, Anul I, 23 mai 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Veronica Oșorheian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007

descătușarea tracului debutului are loc eliberarea frumuseții și harului spre rampa muzicii ușoare românești, la Conservatorul „Gheorghe Dima”din Cluj, secția Pedagogie, unde, în perioada 1967-1972 a studiat cu Romeo Ghircoiașu (istoria muzicii), Ioan Husti și Constantin Râpa (teorie-solfegiu), Tudor Jarda (armonie), Dorin Pop (dirijor coral). În perioada studenției a fost solistă în Corul de Cameră al Conservatorului, dirijat de Dorin Pop. Vorbind despre anii cristalizării preferințelor pentru viitor, niciuna în asincronie cu fascinația muzicii, Stela Enache mărturisea pentru „Formula AS

STELA ENACHE. VOCEA, CA O LIRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Stela_enache_vocea_ca_o_lir_aurel_v_zgheran_1389104743.html [Corola-blog/BlogPost/363678_a_365007]
Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298

Acasa > Literatura > Evaluari > TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ȘINCARI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Articol de Florin Nicolae Șincari Tudor Jarda , sufletul cântecului românesc În galeria marilor oameni de

TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
Acasa > Literatura > Evaluari > TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ȘINCARI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Articol de Florin Nicolae Șincari Tudor Jarda , sufletul cântecului românesc În galeria marilor oameni de cultură care și-au dedicat toată viața unui ideal se numără și profesorul univ. Tudor Jarda. Este unul dintre compozitorii români care s-a impus cu strălucire în viața muzicală românească, fiind

TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Articol de Florin Nicolae Șincari Tudor Jarda , sufletul cântecului românesc În galeria marilor oameni de cultură care și-au dedicat toată viața unui ideal se numără și profesorul univ. Tudor Jarda. Este unul dintre compozitorii români care s-a impus cu strălucire în viața muzicală românească, fiind profesor, dirijor, etnomuzicolog, compozitor, care și-a desfășurat activitatea în orașul Cluj-Napoca. S-a născut în orașul de pe Someș, la 11 februarie 1922, într-

TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
a desfășurat activitatea în orașul Cluj-Napoca. S-a născut în orașul de pe Someș, la 11 februarie 1922, într-o familie care își are originea în ținutul năsăudean. Bunicul său a fost din Sângeorz-Băi, iar mama din Năsăud. Tatăl maestrului , Ștefan Jarda, a fost avocat, iar mama lui, Zoie era fiica lui Grigore Pletosu, profesor de religie la Liceul,, George Coșbuc'' din Năsăud, unde l-a avut ca elev pe viitorul poet George Coșbuc. În casa bunicului său Grigore, de la Bistrița, a

TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]