119 matches
-
și o școală mixtă. Aceeași componență și apartenență este consemnată și de Anuarul Socec din 1925, comuna Jariștea având 2409 locuitori, iar comuna Vărsătura 1760. În 1931, comuna Vărsătura a devenit comună suburbană a comunei urbane Odobești. În 1950, comuna Jariștea a fost arondată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați, iar la un moment dat comuna Vărsătura a dispărut, fiind inclusă în comuna Jariștea. Din 1968, comuna Jariștea face
Comuna Jariștea, Vrancea () [Corola-website/Science/299234_a_300563]
-
urbane Odobești. În 1950, comuna Jariștea a fost arondată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați, iar la un moment dat comuna Vărsătura a dispărut, fiind inclusă în comuna Jariștea. Din 1968, comuna Jariștea face parte din județul Vrancea. Două obiective din comuna Jariștea sint incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la „Pițigoi” din satul Pădureni, unde s-au
Comuna Jariștea, Vrancea () [Corola-website/Science/299234_a_300563]
-
comuna Jariștea a fost arondată raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați, iar la un moment dat comuna Vărsătura a dispărut, fiind inclusă în comuna Jariștea. Din 1968, comuna Jariștea face parte din județul Vrancea. Două obiective din comuna Jariștea sint incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la „Pițigoi” din satul Pădureni, unde s-au descoperit urmele unei așezări
Comuna Jariștea, Vrancea () [Corola-website/Science/299234_a_300563]
-
apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați, iar la un moment dat comuna Vărsătura a dispărut, fiind inclusă în comuna Jariștea. Din 1968, comuna Jariștea face parte din județul Vrancea. Două obiective din comuna Jariștea sint incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la „Pițigoi” din satul Pădureni, unde s-au descoperit urmele unei așezări din perioada Latène III, cultura geto-dacică; iar celălalt, clasificat ca
Comuna Jariștea, Vrancea () [Corola-website/Science/299234_a_300563]
-
Între 1958 și 1961 frecventează cursurile Liceului din Vidra, supranumit pe atunci, și "Universitatea Vrancei”. După absolvirea liceului de la Vidra, și-a satisfăcut stagiul militar (1961-1963), pentru ca, un timp, să fie și el profesor suplinitor pe meleaguri vrâncene: Păulești, Negrilești, Jariștea, Pădureni-Jariștea, Liceul Odobești și Școala nr. 4 din Focșani. Între 1964 și 1970 a urmat Facultatea de Filologie a Universității din București, cursuri fără frecvență. În data de 1969 devine redactor la Ziarul "Milcovul” din Focșani. Între 1976 și 1979
Dumitru Pricop () [Corola-website/Science/326020_a_327349]
-
genericul de final producătorii mulțumesc următoarelor companii și instituții pentru sprijinul acordat la realizarea filmului: Romanel International, Complex Herăstrău, Liceul Miguel de Cervantes, Supreme Gourmet, Editura Humanitas, Club Bassam's Why Not, Romovi Com, Ambiance, Domino '94, Autohouse Carrom, Panipat, Jariștea, Casa Oamenilor de Știință și RER-RWE Ecologic Service. Filmul publicitar Domident prezentat în film a fost regizat de Ovidiu Bose-Paștină și filmat de Constantin Chelba. Muzica a fost compusă de Marius Mihalache, fiind adăugate piese muzicale complementare ale lui Radu
Filantropica () [Corola-website/Science/327379_a_328708]
-
condiția emiterii unei ordonanțe privind scutirea de TVA după venirea acestuia la putere. Serviciile secrete îl urmăresc însă pe Dându și afla de intențiile acestuia. Prin intermediul unui senator de la partidul aflat în opoziție (Tomi Cristin), Dându se întâlnește la restaurantul Jariștea cu generalul Dorobanțu (Răzvan Vasilescu), comandantul Gărzii Financiare și viitor candidat la președinția României din partea acelei formațiuni politice. Cei trei pun la cale declanșarea unui scandal care să scoată la iveală corupția de la conducerea țării și să declanșeze o serie
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
cu un milion de dolari cu ajutorul căruia fondase partidul. Discheta cu înregistrarea este trimisă apoi prim-ministrului României, Pompi (Horațiu Mălăele), pentru a afla și el de comportamentul duplicitar al lui Dându. Didi Sfiosu se întâlnește cu Dându la restaurantul Jariștea și îl amenință voalat pe acesta că va suferi consecințe negative dacă vă trădă partidul. Omul de afaceri i se plânge că nu mai are răbdare să aștepte promulgarea legii importurilor, el contribuind cu sume mari de bani la partid
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
Post-procesarea video și audio a fost realizată în studioul MDV Audio Studio. Realizarea filmului a beneficiat de sprijinul posturilor de televiziune Antenă 1, B1TV și OTV, precum și a Parlamentului României, Primăriei sectorului 2, Primăriei Popești Leordeni, Poliției Popești Leordeni, Restaurantului Jariștea și al lui Cristian Țânțăreanu, Florentin Marinescu, Joly Kerestely și Cătălin Botezatu. Filmul "Ticăloșii" a avut premiera la 16 martie 2007 și a fost vizionat de 9.159 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situatie a numărului
Ticăloșii (film din 2007) () [Corola-website/Science/328626_a_329955]
-
Budești, Bujoreni, Bunești, Câineni, Costești, Dăești, Frâncești, Golești, Goranu, Lungești, Mateești, Măldărești, Mihăești, Perișani, Pietrari, Racovița, Runcu, Sălătrucel, Slătioara, Stoenești, Ștefănești, Tomșani, Vaideeni, Vlădești, Voicești. VRANCEA Municipii Focșani Orașe Mărășești, Odobești, Panciu Comune Bârsești, Bolotești, Broșteni, Câmpineanca, Cârligele, Cotești, Dumbrăveni, Jariștea, Mera, Ruginești, Țifești, Urechești, Valea Sării. MUNICIPIUL Municipii București. BUCUREȘTI NOTĂ: - Unitățile administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național din prezenta anexă cuprind fie o complexitate de valori culturale, fie monumente istorice izolate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
ca primii tătari să atingă malul stâng al Prutului, o săgeată vâjâi scurt și se Înfipse În scutul unuia din Apărătorii care aveau misiunea de a aștepta mesajele. Căpitanul deschise răvașul și citi: Dușmanul pe Valea Siretului. Lupte grele la Jariștea și Vidra, cu voievodul În prima linie. Ne retragem spre trecătorile Cașinului. Pietro. Copitele primilor cai se auziră intrând În apa Prutului. Oană ridică mâna. Valul de săgeți avea să pornească În treizeci de secunde. Până atunci, zorile unei zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Toporul-bardă, caracteristic tipului III, este reprezentat prin exemplarele de la Bălteni și Găiceana; au corpul ușor curbat, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare și dotate cu câte un tăiș dreptunghiular. Analogii la Bârlălești, Fedești - Vaslui, Siliștea Nouă - Suceava, Dragosloveni, Jariștea și Răstoaca - Vrancea. Celelalte unelte din metal (cuțitele, secerile, cosoarele) prezintă similarități cu obiectele găsite la Epureni, Șuletea, Bârlălești-Epureni, Murgeni - Vaslui, Coșna - Suceava, Jariștea, Dragosloveni și Câmpineanca - Vrancea. Prezența armelor (vârfuri de săgeți și unul de lance) este dublată și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și dotate cu câte un tăiș dreptunghiular. Analogii la Bârlălești, Fedești - Vaslui, Siliștea Nouă - Suceava, Dragosloveni, Jariștea și Răstoaca - Vrancea. Celelalte unelte din metal (cuțitele, secerile, cosoarele) prezintă similarități cu obiectele găsite la Epureni, Șuletea, Bârlălești-Epureni, Murgeni - Vaslui, Coșna - Suceava, Jariștea, Dragosloveni și Câmpineanca - Vrancea. Prezența armelor (vârfuri de săgeți și unul de lance) este dublată și de câteva obiecte de harnașament (o zăbală dintr-o singură tijă la Simila-Zorleni și un pinten din fier la Dodești), elemente ce susțin trecerea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
împrumutat din slavă sub forma gradiște, devenit în romînă grădiște a putut forma toponimele, destul de numeroase, ori cel puțin o parte dintre ele care astfel, au putut fi create de romîni, cu apelative luate de la slavi (alte exemple cunoscute sunt Jariștea, Predeal, Pociovaliște, Prislop, Slatina, Săliște, Tîrgoviște etc.). Interesant este că apelativul romînesc grădiște a dobîndit în timp și un sens creat prin metonimie, de „movilă naturală rămasă în urma eroziunii, în lunca unui rîu sau în mijlocul unei bălți“, presupus, de altfel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
bat, deci se împerechează peștii“), Boliște („locul în care a fost o epidemie“), Braniște („loc în pădure oprit pentru tăiere sau vînătoare), Buciște (< srb. bučije, „pădure de fagi“ + iște), Cîlniște (< kalen, „noroios, mocirlos“ + -iște), Horodiște (variantă ucraineană a lui Grădiște), Jariște (< sl. Șariște, „locul unde a fost arsă pădurea sau vegetația“), Loviște (< sl. loviște, „loc de vînătoare și/sau pescuit“), Măieriște (< magh. mogyoró, „alună“ sau germ. Meierei, „fermă“ + iște), Pociovaliște (< sl. počivaliște, „loc de odihnă“, probabil pentru animale, sinonim cu rom
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și al lui Ion Pricop, țărani. Face școala primară în satul natal, școala generală la Bârsești (1950-1957) și liceul la Vidra. Urmează apoi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1964-1970). Va fi profesor la Păulești și Jariștea, județul Vrancea, redactor la ziarul „Milcovul” (1969), director al Casei de Cultură din Odobești (1971-1972), instructor cultural al Inspectoratului Județean pentru Cultură Vrancea (1973-1978), profesor la Liceul Agricol din Focșani (din 1978). Debutează cu un grupaj de poezii în Caietul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289018_a_290347]
-
Grivița și Nămoloasa Galați 13. Covurlui - Băleni Galați, Scânteiești Galați, Pechea Galați și Smârdan 1 centru distinct Răcăciuni 14. Zeletin Zeletin Bacău, Dealul Morii Bacău, Parincea, Tănăsoaia, Gohor Galați 15. Panciu Panciu Vrancea, Tifești și Păunești 16. Odobești Odobești Vrancea, Jariștea Vrancea și Bolotești Vrancea 17. Cotești Cotești, Tâmboiești Vrancea, Cârligele Vrancea, VârteșcoiuVrancea Regiunea este specializată în producerea vinurilor albe și roșii de masă, a vinurilor albe și roșii de calitate, dulci naturale și a vinurilor spumante. Soiurile mai cultivate aici
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
aspecte ale reliefului: munte, deal, șes, câmp, râu, pârâu, bahnă, poiană, vale, prislop, runc, chiceră, pădure, drum, zăpodii, rupturi, zarea dealului, muchea dealului, care puteau conduce la identificarea punctelor din teren. La aceștia se mai pot adăuga și alții ca: jariște, muncel, obcină, plai, podină, podirei, prelucă, prihod, rediu, scursură, topliță, zamcă, și altele <footnote Ibidem footnote>. O bună parte din numele topice se referă la termeni care definesc acțiunea de defrișare: arșiță, ciungu, curături, jariște, odaie, pârjolita, pârlitura, tăietura ; activități
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
pot adăuga și alții ca: jariște, muncel, obcină, plai, podină, podirei, prelucă, prihod, rediu, scursură, topliță, zamcă, și altele <footnote Ibidem footnote>. O bună parte din numele topice se referă la termeni care definesc acțiunea de defrișare: arșiță, ciungu, curături, jariște, odaie, pârjolita, pârlitura, tăietura ; activități tehnice țărănești: mori, prisăci ; ocupații mai puțin onorabile: Peștera Hoților (Tâlharilor) <footnote După mărturia locuitorului Lucuțar Adrian (n. 1913). Peștera Hoților se mai cheamă și Beciul Haiducilor și se află în Poiana Strigoaia. footnote>, care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în 1893 și la 18,8% în 1970), pentru ca în prezent să nu depășească 17% (P.Poghirc). Prezența pădurii în viața populației de aici este atestată și de numeroasele toponime precum Pădureni, Lesa (slv.les=pădure), Rediu, Runcu, Lazu, Laza, Jariște, Poiana, Poieni, Poienari, Poienești, Curătura, Arșița, Braniște, Dumbrava, Plopu, Plopana, Făghieni, Corni, Salcia, Răchitoasa, Rugăria ș.a. Harta așezărilor omenești din Colinele Tutovei (după Condica Liuzilor de la 1803) Răspândirea pădurilor în Colinele Tutovei, reconstituire după harta ridicată la 1828-1832 (după P.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Liegel. Mai rezistente sunt: Luise bone d'Avranches, Contesa de Paris, Favorita lui Clapp și Untoasă Clergeau. Soiurile de gutui, de asemenea, se comportă diferit. Astfel sunt mai atacate: Berecky, De Ploiești, Sălbatice.Sunt mai rezistente: De Moșna, Mălăiețe, De Jariștea, Constantinopol, Pufoase, Văratice, De Portugalia. După cercetările efectuate de către Il. Vonica și col., (1971) rezultă că se obțin rezultate bune prin stropiri cu Zeamă bordoleză-0,5 % sau Metoben 70 PU-0,07 %; Topsin M 70 WP-0,07 (t.p. 18 z
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
făcea apoi cîțiva pași în fugă spre cei trei spectatori. Apoi se oprea brusc, ca să arunce pămînt în sus. Se culca, se scula și iar făcea năzbîtii. Ăla care o scăpat de la Socola, atunci demult, l-a omorît pe doctorul Jariște? Și pe soția lui. L-au luat, săracii, în docar, mergeau spre Crasnaleuca! Eram copil pe-atunci, a fost mare jale... Dar cum i-a omorît? Cu un cuțit cît un iatagan! Le-a tăiat gîtița ca la porci, Doamne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sfinți părinți ce au fost la Nichea cetate și să aibă pârâți înaintea înfricoșatului județ pre arhiereul și de minuni făcătorul Nicolai și să aibă parte ca Iuda și ca procleatul Arie în veci... Anița logofeteasa, Solomon Bârlădeanu, Roșca visternicul. Jariște. Casele Prăjescului. Toderașcu nepotul Iorgăi. Drosoaia. Cârstina cluceroaia lui Statie. Gorovei, logofăt de visterie Iordache Spătarul. Iorga Stolnicul. Miron Bucioc, stolnic și jupâneasa sa Tudosca. Anghelina, nepoata lui Filip. Irina. Ileana. Ursu, fecioru lui Buhuz. Popa Matei. Avram Mezehănescu. Gavril
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
merse, merse, până ce ieșiră la pustietate, de acolo mai merse oleacă pănî ce dete de o prăpastie, unde se și pierdu dâra”. Două variante ale colindei cu motivul șarpelui, consemnate de C. Mohanu în colecția Fântâna dorului se intitulează Din jariștea șarpelui și Din staroștea șarpelui, aspect care ne îndeamnă să vedem o semantică înrudită a lexemelor, șarpele aflându-și sălașul într-un loc pustiit de foc, ca însemn al forței sale distructive asociate neantului. Reptilei îi este asociată și puterea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este unul complet inaccesibil pentru ceilalți oameni, așa cum e domeniul din stăpânirea leului sau a cerbului, ci unul intermediar, ca o „stare de întuneric și indistincție care desparte doi cicli consecutivi”: „la marginea drumului”, „colo jos în prundurele” sau în ,jariște”. Cea de a treia etapă a traseului inițiatic o reprezintă ieșirea din corpul fiarei prin spintecarea ei de către ajutorul sosit ex machina. În colinde, motivul călătorului ce salvează flăcăul și este el însuși inițiat astfel s-a „atrofiat”: „Câț drumari
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]