15 matches
-
dau la cai și oameni. Nu așa, îmi spun copiii, Iubitorii hergheliei, Diligențele-n pustiu Atacate de Jack Knew, Dincolo, hai dincolo De nisipuri, Rigolo, El era șef peste toate, Cartofori și prostituate, Îți trimite post-restant, Un CD cu mult jazzband. p.3. Tangențial paingul trece, Sufletul e un paing, Cu ce-i inima mai rece? Pe atât , Doamne, te-ating. Simt cum duhul se pogoară, Remanență-n infinit, Poate-i prima noastră scară, Foc de gheață, alb, candid. Poate astfel
FĂRĂ SUFLARE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Fara_suflare_boris_mehr_1394343889.html [Corola-blog/BlogPost/353677_a_355006]
-
și jazz. Geta Burlacu este câștigătorea a numeroase premii la festivaluri naționale și internaționale (Moldova, România, Franța, Germania, Spania, Danemarca, Ucraina, Belarus) în domeniu muzicii jazz, pop și folk. Din 1998 și până în 2011 a activat că solista într-un jazzband vocal «UniVox». În prerioada anilor 2005 - 2007, a fost profesor de jazz vocal la facultalea de canto, a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Moldova. În 2006 ea a obținut o bursă la Fundația Soros, secțiunea "Music". În 2007
Geta Burlacu () [Corola-website/Science/312703_a_314032]
-
muzică"" din Tiraspol, unde studiază saxofonul și pe care o absolvește în 1973. Este înrolat în armata sovietică în orașul Zaporojie, RSS Ucraineană; aici, tânărul artist devine artilerist. L-a salvat de manevrele militare un general ucrainean, mare amator de jazzband care, într-o zi, a ascultat întâmplător, la radio, în cadrul emisiunii pentru ostași, cântecul „Crede-mă, iubire”, intepretat de Sofia Rotaru și semnat de tânărul compozitor Ion Aldea-Teodorovici. Din 1975 și până în 1981, când devine student la "Facultatea de compoziție
Ion Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/305865_a_307194]
-
registru ușor retoric, ori cea de factură simbolistă (Acorduri de toamnă, Largo, Tăcerea). În poeziile inspirate de experiența frontului, apelează și la versul alb. Cu timpul, tentația modernității se accentuează și B. recurge la un imagism oarecum insolit pentru epocă (Jazzband, Flirt naiv, Clownul) ori cochetează cu antipoeticul. În fond, el este un introvertit și un senzitiv și cele mai multe strofe din Iubire albă, ca și cele scrise ulterior, sunt elegii erotice sau peisaje sufletești, când exultând de vitalitate, când pline de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285630_a_286959]
-
citadine, se face simțit în măsură mai mare modernismul. Avangardismul e sesizabil pe mici porțiuni și e bine temperat. Aproape singurele elemente prin care Vinea se atașează avangardei poetice sînt, dincolo, desigur, de tematică și decor (orașul, automobilele, reclamele luminoase, jazzbandul etc.), stilul sincopat, telegrafic, și neprevăzutul unor comparații. Ș. Cioculescu le-a "descifrat" pe unele cam în felul în care o va face și cu "obscuritățile" argheziene. Nu e nimic totuși hermetic în Lamento, considerată cap de serie pentru poezia
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
subteran și fantasticul râu vertical de spermă și lumină din centrul marii caverne. Mica negresă martirizată, popoarele de estropiați, fluturii. Apoi Bucureștiul (iar între cele două orașe - noapte, perete plin, inexistență, cecitate corticală: la București fusese Cedric, saxofonistul și bateristul jazzbandurilor din micile localuri, fără să știe cum ajunsese acolo, având în țeastă, în loc de creier, doar orbitorul New Orleans al tinereții lui), tandrețea și langoarea nopților de vară, mireasma de tei înfloriți, plimbările cu trăsura la șosea, Vasilica, Maria. Urma o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
urbanizează, telefonul începe să transmită oftaturile îndrăgostiților moderni, comisionarii duc buchete de flori, poșta poartă până pe pârtiile din Tirol gândurile lui Sandu, pe calea undelor radio vocea cestuia poate străbate distanțele europene care îl despart de Dania, la restaurante cântă jazzbanduri, femeia conduce un automobil și îi dă întâlnire iubitului în Cișmigiu sau Grădina Botanică, ei merg împreună la concert la Ateneu sau la un film american la cinematograf. Rivalul lui Sandu e afișul lui Charles Bozer jucând alături de Danielle Darieux
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
producă muzică, infinit de tristă. Ora zece i-a găsit fără un sfanț. Cinaseră copios cu ultimii unsprezece cenți și, cântând, se preumblaseră printre cazinourile și arcadele luminate Înșirate de-a lungul promenadei de scânduri, oprindu-se ca să asculte aprobator jazzband-urile care se produceau. Kerry șterpelise de undeva o chetă pentru Orfanii de Război Francezi, care Însuma un dolar și douăzeci de cenți, cu care-și cumpăraseră niște brandy, În caz că ar fi răcit În noaptea ce Începuse. Își terminaseră seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
prin imagine artistică; se urmărește sesizarea specificului operei de artă (literară și muzicală) în ceea ce privește conținutul și forma ei, înțelese ca părți ale unui întreg indestructibil și se identifică, în epoca modernă, tendința de a apropia limbajul literar de limbajul muzicii (jazzbandul frazelor, muzicalitate interiorizată etc.). Producerea operei de artă centrează interesul asupra procesului creator, antrenând descoperirea fazelor procesului creator și specificului personalității artistice. Este una dintre părțile esențiale în înțelegerea artei ca produs spiritual al unei inteligențe artistice și ca mod
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Iulia Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1360]
-
de la teatru la restaurant unde, într-un cabinet particular, și-au muiat rumenele lor buze într-o cupă de Mumm frapată.“ Iată singura deosebire: pe când astăzi lumea revelionează în sălile mari ale restaurantelor, într-un general amestec și în sunetele jazzbandului, pe vremea anului 1883 se reveliona discret, în cabinete particulare. Iarna fiind geroasă, lacul Cișmigiului începe să aibă clientelă; pe gheața lucie înalta societate își dă plăcerea de a aluneca în toate zilele. înalta societate acaparează lacul și-i dă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
avut încurajarea d-tale pe-atunci, tot ciclu balcanic. Linia liricei mele o faci să treacă prin provincia Expresionism. Nu vrei să vezi mai degrabă în această a treia fază o incursiune în sfânta rază a Alexandriei? Tema transcendentă din Jazzband pentru nunțile necesare: sensul feminin al Luceafărului, inițierea intelectuală, disociativă, a cercului Mercur, deopotrivă în dominația triumfală a Soarelui, este de un elenism de decadență. Un element modern însă care i se adaogă este tonul gros și buf în care
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de invitați și în care se pierdea puțin cuvîntul de introducere rostit de d. Eugen Filotti fu deodată sfîșiat de un uruit de tobă. Luminile care se aprinseră în același timp lămuriră pe estradă, la spatele conferențiarului, o orchestră de jazzband din care nu lipsea muzicantul negru. La sunetul coardelor, al sirenei și al tobelor, mulțimea invitaților reușea cu greu să se orienteze. Conducătorii expoziției premeditaseră această primă impresie generală, amestecul aiuritor de tonuri ca într-o uriașă colecțiune de fluturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1915 cu dinamismul unui temperament în artă exploziv. Dintre futuriștii ruși a fost cel mai însemnat. Agitațiile lui ca orator, instigator și bard entuziasmau și spărgeau geamurile de mansardă ale academiilor vîscoase. A murit sinucigîndu-se. Un cîntec de lebădă în jazzband îi poate fi epitaf”. Revista în cauză publicase în traducerea lui Mihail Dan două poeme de Maiakovski („Al 13-lea apostol“, în nr. 42, și „Apusul lui Burliuck“ în nr. 44), prezentate ulterior — prin intermediul lui Sașa Pană — ca fiind „primele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ironică. Astfel, referindu-se, în jurnalul său, la o întîlnire între cîțiva poeți prahoveni, la Cîmpina, Simion Stolnicu, un pasionat de opera scriitorului băcăuan, nota pe jumătate serios, pe jumătate amuzat: „Primirea s-a făcut ca deobicei pe terasa cu jazzband din centru, seara în micul decor miliardar al orașului - cum ar zice Bacovia”.5) în fața clădirilor cu coloane și lei, a vitrinelor splendid ornate, a saloanelor cu candelabre și oglinzi, vorba acestuia se dovedește a fi cea mai sugestivă caracterizare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poetul se desolidarizează de literatura de pitoresc și de pastișul folcloric, care făceau legea în literatura noastră la acel moment. Perioada expresionistă enumerată de Aderca, poetul o vede mai degrabă o incursiune în sfînta rază a Alexandriei: "Tema transcendentă din Jazzband pentru nunțile necesare (în ciclul Uvedenrode din Joc secund își va schimba titlul în Ritmuri pentru nunțile necesare, n.a.): sensul feminin al Luceafărului, inițierea intelectuală, disociativă, a cercului Mercur, deopotrivă în dominația triumfală a Soarelui, este de un elinism de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]