86 matches
-
jam session-urilor care au loc în fiecare seară pe tot parcursul festivalului. Prin aceaste acțiuni adiacente competiției propriu-zise, se dorește „predarea ștafetei“ de la o generație de muzicieni la alta, lucru pe care organizatorii îl consideră foarte important în susținerea mișcării jazzistice la nivel național. Reporter: În ce măsură conceptul Sibiu SMART este integrat în proiectele culturale pe care le organizați în acest an? Liliana Popescu: Conceptul “Sibiu Smart” este parte integrantă a proiectelor organizate de Casa de Cultură a Studenților Sibiu, care promovează
Concursul Sibiu Jazz Festival- «predarea ştafetei de la o generaţie de muzicieni la alta by http://www.zilesinopti.ro/articole/5215/concursul-sibiu-jazz-festival-predarea-stafetei-de-la-o-generatie-de-muzicieni-la-alta [Corola-blog/BlogPost/98195_a_99487]
-
Eugen Petri Sibiu Jazz Festival însemna 47 de ani de tradiție a jazzului în România. Cel mai longeviv eveniment de profil din țara noastră, festivalul care are loc în inima Transilvaniei încă din anii ’70 a pus Sibiul pe harta jazzistica a lumii și a promovat de-a lungul anilor cele mai sonore nume ale jazzului românesc.
SIBIU JAZZ FESTIVAL by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105510_a_106802]
-
club sau de festival, succesul de public și de presă. Frenezia și plăcerea cu care cântă, armoniile și ritmurile complexe, originalitatea abordării pieselor și arderea intensă în procesul interpretativ-creator, îl transformă pe Puiu Păscu într-un artist - unicat în pesiajul jazzistic românesc. CIPRIAN PARGHEL Absolvent al secției de jazz în cadrul Conservatorului Regal din Bruxelles, Ciprian Parghel a concertat pe numeroase scene de festival și de club, atât în România, cât și în străinătate. A colaborat cu artiști de reputație internațională, printre
Eveniment special pentru 8 martie: poezie și muzică. Intrare liberă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101350_a_102642]
-
cu claritate etapele procesului achiziționării mijloacelor necesare desfășurării actului improvizatoric în bune condiții, adică la modul profesionist și onest.” Dan Dediu, Rector al Universității Naționale de Muzică din București „...Combină noțiunile de bază ale teoriei improvizației cu elemente de pianistică jazzistică. Paginile referitoare la pianistica de jazz reprezintă o contribuție valoroasă în domeniul pedagogiei de specialitate de la noi, fiind primul material de acest fel redactat în limba română. O altă realizare demnă de a fi menționată este înființarea la insistențele și
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]
-
menționată este înființarea la insistențele și sub îndrumarea lui Florin Răducanu a primei secții de jazz (la Colegiul ” G. Enescu”) în cadrul învățământului preuniversitar din România”. Mircea Tiberian „...Sunt prezentate succint, cu claritate și exemple bine alese, ipostaze ale limbajului muzical jazzistic, trăsături tehnico-stilistice vizând notația, armonia melosul, ritmul, structurile intonaționale. Este conceput de un subtil profesionist, de un pedagog cu har și un creator-interpret de elită, ce propune celor interesați un scurt Îndreptar pentru studiul improvizației muzicale, atât în stilul jazz
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]
-
la ora 21:30, veți putea asculta Karnas Formulă. Grzegorz Karnas s-a născut în Silezia Superioară, în Polonia, într-o familie fără tradiție muzicală. A colaborat cu legende ale jazzului din Polonia, precum și cu artiști de top ai scenei jazzistice europene. În 2006 și 2007, a câștigat Marele Premiu la concursurile de jazz vocal de la Bruxelles și Crest, Franța. Faptul că a fost remarcat de juriile concursurilor, de jurnaliști și de public a deschis drumul turneelor pe care le-a
La Festivalul Internațional de Jazz de la Sibiu vor evolua nume celebre ale genului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105539_a_106831]
-
iar recitalurile sale live de la Budapesta au fost incluse în albumele de mare succes Audio Beads (2012) și Vanga (2014), lansate de casă de discuri maghiară BMC Records. Aceste albume l-au transformat pe Karnas într-un reper al scenei jazzistice europene. Trupele în care a activat Karnas, cu componente diferite, nu au nimic în comun cu paradigmă clasică. Ele ne propun teme melodice simple, care se inspiră din hipnotismul ostinatourilor și abstracțiunea interpretării modale. Dacă ar fi sa descriem în
La Festivalul Internațional de Jazz de la Sibiu vor evolua nume celebre ale genului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105539_a_106831]
-
remarc pe discipolii percuționistului Mario Florescu. Pentru data de miercuri 9 mai 2012 sunt programate trei recitaluri, semnalizând pronunțatul caracter cosmopolit al Festivalului sibian: foarte tânărul grup de fuziune Jazzpospolita ne va aduce la zi în privința celei mai productive scene jazzistice din Europa central-orientală: Polonia; flautista și compozitoarea Hadar Noiberg, crescută în spirit clasic la Academia de Muzică din Tel Aviv, dar afirmată ca parte integrantă a actualei mișcări improvizatorice newyorkeze, vine cu un proiect purtând incitantul titlul Persian Love Song
Avanpremieră Sibiu Jazz Festival 2012 by http://www.zilesinopti.ro/articole/2352/avanpremiera-sibiu-jazz-festival-2012 [Corola-blog/BlogPost/97196_a_98488]
-
titlul Persian Love Song; din spațiul germanofon ni se propune un cvartet austriacogermano-helvet, condus de Ulrich Drechsler. Acest maestru al fascinantului clarinet-bas (dar care se manifestă, cu egală dezinvoltură, pe mult mai frecventatul saxofon tenor), nu ezită să combine filonul jazzistic cu referințe stilistice dintre cele mai eclectice: hip-hop, rhythm&blues, drum’n’bass, funk & soul, blues, bossa nova, world music... Pe o similară estetică a surprizei mizează, din câte putem anticipa, ambele formații programate pentru seara de 10 mai: Dream
Avanpremieră Sibiu Jazz Festival 2012 by http://www.zilesinopti.ro/articole/2352/avanpremiera-sibiu-jazz-festival-2012 [Corola-blog/BlogPost/97196_a_98488]
-
festival care, din fericire, continuă să ne incante cu asemenea cadouri. Dar asta nu e totul. În deschiderea ultimei gale festivaliere (12 mai a.c.) va evolua grupul trompetistului și compozitorului german Joo Kraus, specializatîn ultimii ani - pe reluarea din unghi jazzistic a unor cunoscute hit-uri din domeniul jazz-rock și chiar pop: Birdland-ul lui Joe Zawinul, Thriller sau Billie Jean ale lui Michael Jackson, Venus As a Boy de Bjork etc. Colaborările lui Kraus includ parteneri de talia unor Omar Sosa
Avanpremieră Sibiu Jazz Festival 2012 by http://www.zilesinopti.ro/articole/2352/avanpremiera-sibiu-jazz-festival-2012 [Corola-blog/BlogPost/97196_a_98488]
-
ritmică a folosit în toată creația lui? Dacă nu știi care a fost piesa cea mai simplă cu ritmul cel mai simplu, sau dacă nu știi că în Simfonia a IX-a a folosit într-un scurt pasaj o inflexiune jazzistică, sau că a fost primul compozitor clasic care a utilizat corul în vestita „Odă a bucuriei”? Cum să știi să-l cânți pe Hans-Werner Henze sau pe Benjamin Britten dacă nu le-ai ascutat toate lucrările, sau nu ai citit
INTERVIU CU MUZICIANA CORINA UNGUREANU-KISS de LOREDANA BALTAZAR în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Loredana_baltazar_interviu_c_loredana_baltazar_1359628170_osu89.html [Corola-blog/BlogPost/348913_a_350242]
-
keyboards, Michał Jaros - contrabass, Sebastian Frankiewicz - tobe) Grzegorz Karnas Grzegorz Karnas s-a născut în Silezia Superioară, în Polonia, într-o familie fără tradiție muzicală. A colaborat cu legende ale jazzului din Polonia, precum și cu artiști de top ai scenei jazzistice europene. În 2006 și 2007 a câștigat Marele Premiu la concursurile de jazz vocal de la Bruxelles și Crest (Franța). Faptul că a fost remarcat de juriile concursurilor, de jurnaliști și de public a deschis drumul turneelor pe care le-a
4 zile în ritmul “nu mă mai satur de Jazz” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105615_a_106907]
-
iar recitalurile sale live de la Budapesta au fost incluse în albumele de mare succes Audio Beads (2012) și Vanga (2014) lansate de casă de discuri maghiară BMC Records. Aceste albume l-au transformat pe Karnas într-un reper al scenei jazzistice europene. Trupele în care a activat Karnas, cu componente diferite, nu au nimic în comun cu paradigmă clasică. Ele ne propun teme melodice simple, care se inspiră din hipnotismul ostinato-urilor și abstracțiunea interpretării modale. Dacă ar fi sa descriem
4 zile în ritmul “nu mă mai satur de Jazz” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105615_a_106907]
-
Sub genericul “Classic meets jazz”, cel mai important pianist de jazz al momentului - Sorin Zlat, singurul muzician din afara SUA care a câștigat vreodată "The Great American Jazz Piano Competition", împreună cu invitații săi, va propune o inedită învesmântare jazzistica a unor foarte cunoscute teme din muzică clasică. Recitalul în care Sorin Zlat îi va avea alături pe clarinetistul Sorin Zlat Sr. și pe soprana Mihaela Alexa, va fi urmat de prezentarea albumului “Endurance”, care cuprinde mai multe compoziții ale
Clasicul întâlnește jazzul la Mogoșoaia ClasicFest by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105606_a_106898]
-
ECE 036, alături de "Dansurile simfonice" ale lui Theodor Rogalski). Lucrarea a fost reeditată în 2004-2006 de către fiica muzicianului, Corina Chiriac (Electrecord EDC 579-580, dublu CD). Pentru eveniment s-au compus și înregistrat numeroase cântece de muzică ușoară, orchestrate în manieră jazzistică sau folclorică. Multe dintre compoziții au însoțit spectacole de teatru sau filme realizate pentru același prilej. Cu ocazia aniversării, Teatrul de revistă „Constantin Tănase” montează concertul-spectacol "București 500", care se bucură de succes atât în capitală, cât și în turneul
Cea de-a 500-a aniversare a atestării documentare a Bucureștiului () [Corola-website/Science/317232_a_318561]
-
școală medie (gimnazială) din oraș. A activat în a doua jumătate a anilor 1960, interpretând piese ale compozitorilor Henry Mălineanu, Temistocle Popa, Radu Șerban, Ramon Tavernier, Nicolae Kirculescu, George Grigoriu ș.a. S-a făcut remarcată printr-un repertoriu de inspirație jazzistică, adoptând apoi și sonoritatea rock 'n' roll. Poseda o voce caldă de mezzo-soprană, cântând cu un timbru clar, curățat de artificii; în interpretarea de jazz, avea swing (expresivitate ritmică). Participă în 1966 la a patra ediție a Festivalului de la Mamaia
Anca Agemolu () [Corola-website/Science/317453_a_318782]
-
se numește ethno jazz. În acest sens, pianistul a explicat că, de-a lungul carierei sale, „"70-75% m-am bazat pe folclorul românesc pentru muzica de jazz"”. Tot el este cel care introduce subgenul free în România. Realizează un aranjament jazzistic la "Rapsodia română nr. 1" a compozitorului conațional George Enescu și numeroase alte prelucrări. Formează în țară ansamblul de jazz Jancsi Kőrössy Trio (Kőrössy - pian, Johnny Răducanu - contrabas, Bob Iosifescu - baterie). De-a lungul anilor 1960, s-a bucurat de
János Kőrössy () [Corola-website/Science/315231_a_316560]
-
relatat muzicianul Kamocsa Béla, liderul BBB; „La București am stat la Casa Maghiară, unde am susținut un recital bine primit de publicul foarte educat, care a avut free access la eveniment. Apoi am cântat în toate... punctele obligatorii ale hartei jazzistice bucureștene“. În concertul dedicat lui Jimi Hendrix și susținut împreună cu orchestra Filarmonicii „Banatul“, sub conducerea muzicală a dirijorului Traian Ichim, Bega Blues Band îi are invitați pe violoncelista Alexandra Guțu, soprana Mirela Zafiri, chitaristul Mircea Bunea, saxofonistul Nagy Lucian, violistul
Agenda2005-08-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283402_a_284731]
-
flașnetă portativă, dând uneori impresia unui "moog synthesizer" medieval) și, respectiv, tenora (un fel de taragot cu ancie dublă și corpul dintr-un lemn de culoarea fagotului). Depășind pura excentricitate timbrală, grupul catalan prelucrează vechi melodii autohtone cu maxim fler jazzistic. Institutul Polonez din București i-a prezentat la Chișinău pe remarcabilii Jacek Namyslowski/trombon, Lukasz Poprawski/sax, Michal Jaros/bas și Sebastian Frankiewicz/baterie. După festivalul sibian de anul trecut îi elogiasem ca "formație reprezentativă" a noii generații a jazzului
Culoare cosmopolită and discernămâCuloare cosmopolită and discernământ esteticnt estetic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7980_a_9305]
-
asezonată cu doze masive de humor. Cei patru juni - Ferdinand Doumerc, Florian Demonsant, Frederic Cavallin și Jean-Marc Serpin - preferă să-și subordoneze personalitățile (altminteri clar conturate) unui efort colectiv, situat la intersecția exprimărilor muzicale cu spectru larg de acțiune: improvizație jazzistică, teatru instrumental, bal musette, pseudo-balcanisme, grand guignol, Frank Zappa redivivus etc. Principalele revelații ale acestei ediții festivaliere au provenit din Elveția și Basarabia. Grupul Ronin, condus de pianistul Nik Bärtsch, se înscrie, aparent, pe linia cunoscutelor (dar adeseori sterilelor) experimente
Culoare cosmopolită and discernămâCuloare cosmopolită and discernământ esteticnt estetic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7980_a_9305]
-
1952)/ festival (1953) [...] suprapopulație (1976)/ dar nu le-am uitat/ niciodată pe celelalte” (Lexic). Temele predilecte - adolescența, călătoria, iubirea, cuvântul - străbat toate poemele, în suite de variațiuni și improvizații atent supravegheate, care trimit și la tehnicile creativității muzicale, în special jazzistice. De altfel, M. este și autorul unor culegeri de eseuri despre jazz, singulare în peisajul românesc al genului: Cutia de rezonanță (1985), Jazzorelief (1993) ș.a. Deschis spre modernitate, pasionat de ea, autorul vizează o aventură spectaculoasă a spiritului, axată pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
corect proporționate sînt bizare. Nu cred că Eastwood e un neoclasic, ci un artist mult mai excentric și mai jucăuș decît consideră admiratorii, ca să nu mai vorbim de detractorii lui. Cred că filmele lui trebuie puse în legătură cu solida sa cultură jazzistică. Ca să vă distrați la ce face aici, trebuie să-l vedeți ca pe un jazzman care pornește de la o temă principală sau clasică (povestea cu Angelina vs Sistemul) și de la un punct încolo se lansează în improvizații. Nu vreau să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
continuă cu Finlanda iubește jazzul este acela că după întoarcerea din Finlanda are foarte multe informații de împărtășit iubitorilor de jazz, dar și organizatorilor de acest gen de evenimente. Susține că "ar fi păcat să nu învățăm câte ceva din experiența jazzistică a acestei țări, ca populație un sfert cât a noastră, dar ca evenimente de jazz de zece ori mai bogată 444". Prin intermediul acestui articol, încearcă într-o oarecare măsură să promoveze revista finlandeză de jazz "Jazzrytmit - The Jazz Magazine in
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
jazz-ul”, respectiv „Jazz Side Stories”. Evaluând cota valorică, atractivitatea manifestării după reacțiile foarte bune ale publicului (nu numai tulcean) care a demonstrat o binevenită receptivitate în urmărirea prestațiilor artistice, pe care le-a recompensat prin entuziaste aplauze, acest week-end jazzistic a legitimat definirea sa metaforică „Un festival pentru pescarii de sunete alese”, de către co-prezentatorul Paul Tutungiu. Având în vedere faptul notabil că a fost susținut, nota bene, și de Primăria municipiului, „DOBROJAZZ” merită să devină, anual, un veritabil brand pentru
DOBROJAZZ 2014 by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/84115_a_85440]
-
vital al creației. În cadrul aceluiași concert, "Siciliana blues" de Cornel Țăranu - o lucrare cu pian concertant, stabilește o posibilă relație între poziția savantă, privilegiată, a autorului și nevoia sa de comunicare într-un spațiu extins. Este spațiul în care sonurile jazzistice fac deliciul unui public mai larg pe care pianistul Mihai Ungureanu știe a-l antrena cu bun-gust, cu stimulatoare adresare. Referindu-mă de această dată la recentul concert al Orchestrei de Cameră, nu poți să nu observi râvna, consecvența cu
Cu Horia Andreescu și Mihaela Ursuleasa ..."a new look" al clasicismului vienez by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8682_a_10007]