86 matches
-
patru veritabili campioni ai instrumentelor respective - David Murray/s.tenor, clarinet-bas, Oliver Lake/s.alto, Jorge Sylvester/s.alto & sopran, Hamiet Bluiett/ s.bariton - au adus un tumultuos omagiu lui Jimi Hendrix. Deși un element cheie al reformulării din unghi jazzistic a muzicii legendarului ghitarist/vocalist a absentat de la Sibiu (mă refer la trombonistul Craig Harris), ceilalți doi companioni adăugați cvartetului au dat o necesară deschidere solicitantului demers muzical: Jamaaladeen Tacuma, cu a sa locvacitate funky-expresionistă pe ghitara-bas și incansabilul baterist
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
patronul P&B și-a ales susținători eficienți: Emilian Tantana, afirmat ca adjunct al regretatului Nicolae Ionescu, directorul festivalurilor sibiene din sumbra „iepocă ceaușistă”; Harald Albrecht și Emanuel Wenger, din anturajul revistei austriece JazzLive, cu o deschidere specială spre fenomenul jazzistic din Est; Nicolas Simion - probabil cel mai bine cotat jazzman român din diaspora și, totodată, un abil consilier artistic. În fiecare dintre cele șapte seri, Christoph Huber a mulțumit public Ministerului Culturii de la București și ambasadorului României la Viena, domnului
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
a momentului, Vienna Art Orchestra, condusă de Mathias Rüegg, cu un program intitulat All that Strauss - adică, un fel de variantă-jazz a tradiționalelor concerte de Anul Nou ale Filarmonicii vieneze. Dificila misiune de a-i familiariza pe vienezi cu ambianța jazzistică românească i-a revenit lui Harry Tavitian. Versatului pianist constănțean nu i-au trebuit decât câteva minute spre a-i captiva pe auditori. Imersiunile sale spre zonele ancestralității muzicale furnizează combustibilul necesar unor noi sinteze melodico-armonico-ritmice, filtrate prin spiritul blues
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
știe să-și atragă companionii spre România, Nicolas Simion reușește să le inducă alor săi pasiunea pentru muzica noastră, indiferent de meridianele pe unde îi împrăștie soarta. Astfel, programul cvintetului intitulat Transylvanian Grooves constituie una dintre cele mai remarcabile ipostazieri jazzistice ale ethosului românesc din anii noștri. Desigur, Simion strălucește în prim-plan ca rafinat virtuoz al saxofoanelor tenor, sopran și al clarinetului-bas, dar și structura pieselor poartă amprenta concepțiilor sale muzicale pluraliste. Iar în alegerea muzicienilor, liderul manifestă un gust
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
citare directă. Simfonia nr. 1 a lui Schnittke (scrisă între anii 1969-1972) nu debordează de citate precum Sinfonia lui Berio. Începând cu imaginea haosului primordial din care se „nasc” citate din muzica lui Beethoven, din muzică barocă amestecată cu idiomuri jazzistice (free jazz), din Concertul pentru pian și orchestră în si-bemol minor de Ceaikovski și din valsul Dunărea albastră de Johann Strauss, segmente muzicale organizate în stil serial, sau marșul funebru din Sonata nr. 2, op. 35, partea a doua
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a mărturisit directorul artistic Kamocsa Béla, inițiator al evenimentului, alături de primarul jimbolian Kaba Gábor. „Chiar dacă vom avea un invitat-surpriză din Germania, am căutat să păstrăm caracteristicile festivalului: euroregional, happy și de calitate. Cred, cu consecvență, că merită să difuzăm fenomenul jazzistic în jurul Timișoarei, iar la Jimbolia am găsit un loc propice, cu autorități entuziaste și public cunoscător, așa încât Jimbo-Blues are toate șansele să crească frumos“, ne-a declarat Kamo. La ediția a doua vor cânta Blue Family din Iugoslavia, János Sramka
Agenda2004-17-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282335_a_283664]
-
Vestului. Pentru prima dată în istoria jazz-ului românesc, soarele n-a mai răsărit la București, căci, în chiar inima Capitalei, i s-a dat Cezarului ce-i al Cezarului, iar Timișoarei reverența pe care statutul său de (epi)centru jazzistic viu o merită. E-adevărat că această performanță și necesară reparație culturală a fost posibilă și datorită lobby-ului de care evenimentele și artiștii timișoreni s-au bucurat în ultima vreme în înaltele cercuri muzicale bucureștene, iar unul dintre cei
Agenda2004-9-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282114_a_283443]
-
importante din țară, a avut turnee consistente în Europa. Mișcarea jazz din Banat îi datorează enorm trioului BBB și liderului său. Kamo se numără printre fondatorii Festivalului de la Gărâna. Este autorul Galei Blues Jazz de la Timișoara, „festival care exploatează resursele jazzistice din Euroregiunea DKMT, într-o vreme când toate festivalurile din România sunt dominate și controlate de bucureșteni, oriunde s-ar petrece“. Un mare muzician și micul sopranino Dacă s-ar vota, printre cunoscători, cel mai bun saxofonist de jazz născut
Agenda2004-9-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282114_a_283443]
-
relatat muzicianul Kamocsa Béla, liderul BBB; „La București am stat la Casa Maghiară, unde am susținut un recital bine primit de publicul foarte educat, care a avut free access la eveniment. Apoi am cântat în toate... punctele obligatorii ale hartei jazzistice bucureștene“. În concertul dedicat lui Jimi Hendrix și susținut împreună cu orchestra Filarmonicii „Banatul“, sub conducerea muzicală a dirijorului Traian Ichim, Bega Blues Band îi are invitați pe violoncelista Alexandra Guțu, soprana Mirela Zafiri, chitaristul Mircea Bunea, saxofonistul Nagy Lucian, violistul
Agenda2005-08-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283402_a_284731]
-
personalitățile sărbătorite în acești ani în lumea muzicii inclusiv pe meridianul muzical al Aradului cu prilejul centenarului nașterii lor. Talent muzical uriaș, George Gershwin este cel care, în deceniile de început ale secolului, stabilește relația de cultură profesională între fenomenul jazzistic specific american, drept folclor al lumii celei noi, pe de-o parte, și pe de alta, muzica de tradiție academică, între fenomenul improvizației spontane - sufletul însuși al jazz-ului, și formele, genurile muzicii culte. Este un hibrid căruia Gershwin îi
"Marele Jazz" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17252_a_18577]
-
putut să distingem în realizarea Concertului în fă, de George Gershwin; Orchestră Națională Radio s-a întrecut pe sine în compania pianistului Mihai Ungureanu, a dirijorului Ovidiu Bălan, iar muzică a dispus de swing, de culoare, de un cultivat farmec jazzistic bine structurat pe parcursul evoluției simfonic concertante. Fapt rar întâmplat în viața noastră de concert, la distanță de doar câteva luni, pianistul Csiky Boldizsàr jr. reia Concertul în fă diez minor de Alexandr Scriabin, mai întâi la Radio, apoi la Filarmonica
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
de jazz susținut la Sala Radio cu sprijinul Consiliului Britanic an cadrul amplului program "British Days". Saxofonistul John Surman și colegul său, pianistul John Taylor configurează un univers cameral an care pasiunea adresării se ăntâlneste cu virtuozitatea ponderat ăncadrată improvizației jazzistice. Pasionat dar dovedind o puternică ăncărcătură spirituală, rafinat an căutarea timbrelor, a sonorităților abia șoptite, a subtilităților de ton ale pianului abordat an integralitatea să, acest minunat cuplu de muzicieni definesc portretul interior al cantului jazzistic britanic. Poate mai puțin
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
virtuozitatea ponderat ăncadrată improvizației jazzistice. Pasionat dar dovedind o puternică ăncărcătură spirituală, rafinat an căutarea timbrelor, a sonorităților abia șoptite, a subtilităților de ton ale pianului abordat an integralitatea să, acest minunat cuplu de muzicieni definesc portretul interior al cantului jazzistic britanic. Poate mai puțin expansiv dar atât de consistent an spiritul ănsusi al comunicării. an adevăr, Consiliul Britanic a făcut un mare cadou publicului bucureștean, ăn majoritate tânăr. Este doar un ănceput de stagiune, dar bucuriile noastre au avut temei
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
mă voi limita la câteva repere, sper, semnificative. Tony Whyton, director al Salford Music Research Centre și profesor la Universitatea Salford/Anglia, și-a ales ca temă Re-citirea jazzului: ștergerea frontierei dintre ficțiune și non-ficțiune. Cercetătorul britanic consideră că discursul jazzistic e influențat de cuvânt la toate nivelurile, de la dezbaterile referitoare la definițiile și originea termenului jazz, până la proliferarea anecdotelor, sau de la strategiile retorice care îi transformă pe jazzmeni în deschizători de drumuri, până la jazz-poetry și slang. Cu referiri la propriul
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
un notabil baterist!), F. T. Marinetti, Hermann Hesse, Paul van Ostaijen, dar și mai puțin cunoscuții Karel Fiala (Cehoslovacia), Robert Storm Peterson (Danemarca), Felix Dörmann (Austria). La rândul său, Nicholas Gebhardt, de la Birmingham City University, a abordat relația dintre improvizația jazzistică și filosofia „limbajului obișnuit” a lui J.L. Austin, Ludwig Wittgenstein și Stanley Cavell. În răspăr cu cei trei filosofi, Gebhardt argumentează că improvizația jazzistică poate fi înțeleasă cel mai bine ca făcând parte dintre activitățile banale, trăite spontan, prin care
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
Dörmann (Austria). La rândul său, Nicholas Gebhardt, de la Birmingham City University, a abordat relația dintre improvizația jazzistică și filosofia „limbajului obișnuit” a lui J.L. Austin, Ludwig Wittgenstein și Stanley Cavell. În răspăr cu cei trei filosofi, Gebhardt argumentează că improvizația jazzistică poate fi înțeleasă cel mai bine ca făcând parte dintre activitățile banale, trăite spontan, prin care oamenii se orientează în lume și devin astfel conștienți de ei înșiși prin discuții și socializare. Ca material ilustrativ s-au utilizat două versiuni
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
sa personală și discuri de jazz, a căror audiere pare a fi influențat textul în speță. Acesta din urmă etalează o scriitură mult mai puțin formalizată decât a prozelor ce-l consacraseră pe autor. O asemenea dezordine narativă, de sorginte jazzistică, i-a oferit lui Mann libertatea de a descrie istoria și actualitatea într-un mod mai direct decât în Muntele vrăjit. Pascale Cohen-Avenel, profesoară la Université Paris Ouest, ne-a prezentat o documentată cercetare despre Primele scrieri de popularizare științifică
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
Conferinței). Incomensurabila producție jazzistico-poetică exprimată în alte limbi decât engleza (începând de la apariția bossa novei braziliene, la finele anilor 1950, și până azi) e quasi-imposibil de sistematizat. Totuși, am încercat să ofer o clasificare orientativă, pe trei categorii: 1. Expresie jazzistică de tip consacrat, însă articulată poetic conform ethos-ului diverselor limbi (e.g. Predrag Pavlovic Quartet în sârbo-croată, Ewa Bem în polonă, Aura Urziceanu în română, Eliza Mustafazade în azeră, Datevik Hovanesian în armeană, Henri Salvador și Claude Nougaro în franceză
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
aproape 20 de ani revista semestrială de jazz și literatură Brilliant Corners (titulatură preluată de la una dintre capodoperele pianistului și compozitorului Thelonious Monk). Ocazie de a-i reaminti că, în urmă cu câțiva ani, îmi publicase acolo versuri de coloratură jazzistică în traducerea lui Adam J. Sorkin. Mi-am îmbogățit astfel sufletul cu încă o experiență profund umană, facilitată de muzicatuturor- posibilităților numită jazz.
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
cei doi tineri soliști au reușit să impună ascultătorilor splendoarea timbrala proiectată de Leopold Mozart în prim-planul Serenadei sale. Și nu cred că greșesc atunci cand detectez într-un asemenea giuvaer orchestral surse din care se nutrește, de pildă, performanța jazzistica atinsă astăzi de un ansamblu, precum Vienna Art Orchestră, sub conducerea lui Matthias Ruegg. Punctul culminant al Festivalului Mozart, ediția decembrie 1998, l-a constituit premieră operei Idomeneo, Re di Cretă, realizată de corul și orchestră Academiei de Muzică "G.
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
a face cu un talent, cu un anume tip de muzicalitate ce se exteriorizează cu necesitate, indiferent de genul de muzică abordat, muzica barocă, cea clasică, genurile divertismentului de bună calitate. Le-au fost alături vocalista Teodora Enache, un talent jazzistic de mare perspectivă, de asemenea profesioniști împătimiți ai genului precum clarinetistul Alin Constanțiu, basistul Pedro Negrescu, tânărul percuționist Vlad Popescu, un talent a cărui sensibilitate, a cărui eficiență, împlinesc susținerea ansamblului. Au existat organisme de susținere, anume Fundațiile "Athenaeum", "Sound
Între tradiție și originalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17043_a_18368]
-
românesc (altminteri, presa noastră culturală își menține inapetența față de manifestări artistice de maximă creativitate și "sincronism" cu evoluțiile la vârf pe plan mondial: jazzul și coregrafia). Dacă libertatea câștigată după 1989 n-a ameliorat, din păcate, soarta micii noastre comunități jazzistice (afectată de trista hemoragie a talentelor spre țări mai prospere), în schimb atitudinea sărbătoritului de acum a rămas consecventă: la bine, ca și la rău, el a preferat să-i încânte în primul rând pe cei între care s-a
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
vii dintre o epocă a jazzului-ca-metaforă-a-libertății și timpul nostru frustrat de iluzii. Recentul concert aniversar de la Sala Radio din București l-a readus în postura de catalizator a ceea ce avem mai valoros în domeniu. De ziua lui Johnny, parcă suflarea jazzistică a țării și-ar fi revenit la viață. Să fie de bun augur! Virgil Mihaiu O mie și una de povești Johnny Răducanu mi se pare a fi definiția însăși, vie, palpabilă și ambulantă a PRIETENIEI. Deși popular cum pare
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
artă a jazz-ului; aici am putut cunoaște ultimele tendințe ale jazz-ului occidental, aici am fost părtași ai primelor tendințe privind constituirea unei identități în cadrul acestei arte, la noi. Căci Iancsi Körössy a fost primul cel care, în cadrul improvizației jazzistice, a introdus elemente ritmico-melodice preluate din folclorul nostru; ethno-jazzul a debutat la noi cu Körössy, la mijlocul anilor '60, în emisiunile de radio, cele de la tv, prin intermediul primelor imprimări discografice realizate în domeniul genului, la noi. Fiecare apariție a sa în
Iancsi Körössy la București by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15701_a_17026]
-
a hawaianului ukulele) a reprezentat o premieră mult-aplaudată pe scenele noastre. Când asiști la asemenea performanțe artistice, e foarte plăcut să simți că faci parte din Ginta Latină! Ultimele două seri ne-au oferit întâlniri cu alte ipostaze ale diversității jazzistice europene. Istvan Gyárfas Quartet din Ungaria a evoluat cu predilecție într-o tonalitate lirică. Paradoxal însă, momentele de "decolare" din tramele armonice oarecum previzibile erau tocmai cele swingate. Spectacol dominat de chitaristul lider al grupului, ca și de pianistul Gábor
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]