4 matches
-
sine, dar se simte împresurat de demoni; chinuit, așteaptă grația divină, tinde spre puritate și redempțiune, crede în mizericordie și în apostolul Pavel, însă conștiința izbăvirii întârzie. Accente înălțătoare sunt dedicate Mariei-Fecioara. Un ciclu, Către discipoli, se deschide la modul jelitor patetic: "Cine vrea mă scuipă, / scuipă cine vrea, / eu mereu tot urcu, / urc pe Golgota..." Pe ultima pagină a ciclului, izbucnește într-un fortissimo deznădăjduit conștiința tragică; existența e singurătate și neputință: Ca o icoană veche suferindă și ca obrazul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
doar o formulă / spre dezlegarea formulelor (...) / Printr-un foc nesfârșit, de a cărui natură tratez în Opuscul, / socot că se poate obține cristal de cuvinte, / Res intensissima, Forma formarum / și care e totuși numai formulă, / spre dezlegarea formulelor". Concluzie entropică, jelitoare; însinguratul din "mahalaua Țicău" scrie dezabuzat în "limba melancolică" accesibilă numai celor "care pricep de la sine această limbă". Din "cetatea Mâhnire" elegiacul transmite mesaje parodic-solemne de genul: "Noi, Padișahul / întregii Melancolii / Împărat al Singurătății de sus și de mijloc (...) / dăm
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
șoaptă despre tragedia care le lovise, În timp ce pregăteau tăvile cu ashure ce urmau să fie servite. — Biata mama e distrusă. Cine s-ar fi gândit că tot ashure pe care l-a gătit pentru Mustafa avea să le fie servit jelitorilor lui? a spus mătușa Cevriye stând lângă plită. — Mda, mireasa americancă e și ea distrusă, a remarcat mătușa Feride, fără să ridice privirea de la o pată misterioasă de pe podea. Biata de ea. Vine la Istanbul pentru prima dată În viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
prin devierea lor de la grila coordonatelor spațiale, se comportă precum grinzile ce zăbrelesc o clădire. Opunându-se dihotomiei vertical - orizontal și mediind între cele două dimensiuni, ele întăresc stabilitatea pătratului. Sprijinit de forma de V a celor doi susținători, grupul jelitorilor devine un eșafod solid mai degrabă decât o scenă pasageră. Încă o dată simetria centrică a formatului indică o microtemă simbolică în centru. De această dată este vorba de tema susținerii realizată în două versiuni, mâna mortului ridicată ușor de jos
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]