61 matches
-
ea e fără culoare și el o ascultă cu multă și vizibilă liniște, nu pare deloc emoționat și trimete din când în când publicului o privire în care se citește o perfectă indiferență. Glasul unei nenorocite ar trebui să fie jeluitor și duios, ar trebui să răsfrângă în mii de chipuri suferința care o apasă și o consumă. Glasul d-rei Popescu este din contra și nu zice nimic prin el însuși, și ea acopere acest mare defect scoțând mereu batista și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se judeca Ilie Abagerul din Iași cu Maranda (Zmaranda), fiica fostului sărdar Ștefan Milescu și a Maricăi, care venind din țara căzăcească la Iași Împreună cu ginerele său Toader Șliahta și un fiu Frangole, În valoare de 250 de lei de la jeluitor. Marica , și l-a vândut vel spătarului Ion Palade. Maranda (Zmaranda), fiica lui Ștefan Milescu, s-a plâns divanului și a . După căsătorie postelnicul Bucium a stăpânit satul Frenciuci . Prin cartea de judecată din 28 noiembrie 1718 marii boieri hotărăsc
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
De ziua morților, când se face pomană". În alte situații, se manifestă interlocutori răstiți ori concesivi, o lume frământată cu miturile și filozofia ei practică motive de minuțioasă evocare veristă. Până și clipele de duioșie par aspre. Față de taciturnii sadovenieni, jeluitori și misterioși, ruralii lui Sorescu, volubili, de o mobilitate fără tihnă, se agită neîmpăcați ca Moromeții lui Marin Preda. "Nouă, muntenilor observa prozatorul -, ne place să stăm de vorbă până ne dor fălcile"! Totodată, la dunărenii aceștia cu nerv regăsim
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de faptul că arhiva judiciară reprezintă un risc pentru cercetătorul neavizat, fiindcă ea este pro dusul instanței care a creat-o: cancelaria mitropolitană. Se poate spune că nucleul acesteia îl reprezintă scandalul, că lo gofătul a transcris și reformulat discursul jeluitorului, că petenții mint și construiesc scenarii, în fine, că „realul“ a fost deformat. Dar poate cineva defini „realul“? Miile de cărți scrise nu re prezintă oare interpretarea autorilor asupra surselor păstrate? Pe de altă parte, faptele prezentate fac parte din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
activita tea în casele boierilor care le conduc și uneori alegerea de judecători este condiționată de deținerea unei case cu o poziție centrală. Cum nu există termene de judecată dinainte stabilite, curtea Mitropoliei este mai tot timpul anului plină de jeluitori și pârâți. Cel mai adesea săraci, țăranii nu-și permit să plătească o cameră la un han sau să închirieze o chilie la vreo mănăstire, așa că dorm alături de animale în curte sub cerul liber, fie vară, fie iarnă. Procesul durează
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
În schimb, episcopii pot să instrumenteze procesul și chiar să propună o sentință, dar nu să decidă. Este cazul episcopului de Râmnic, Parthenie, care la 4 iunie 1767 refuză să-și dea acordul într-un proces pentru desfacerea logodnei, deși jeluitoarea îi este prietenă. El nu poate decât să facă o anchetă asupra cazului, după care să trimită cercetarea Prea Sfinției Sale părintelui mitropolit, singurul în măsură să decidă. În actul dat de mitropolit, 12 zile mai târziu, se amintește cercetarea făcută
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
adevărul. țăranii, servitorii sau micii slujbași se află mai totdea una sub protecția unui boier. La acesta aleargă în momente de restriște sau atunci când au nevoie să le descâlcească vreo problemă cu justiția. Numele lui este invocat în jalbă de către jeluitor, dar și de către acuzat atunci când consideră că influența acestuia îi „acoperă“ dreptatea. Nume ca Brâncoveanu, Văcărescu, Filipescu sau Pârșcoveanu revin adesea pe buzele împricinaților ca un fel de pavăză, sperându-se că ar putea dacă nu să-i sperie pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cuplurile fac deseori bilanțul vieții lor de până atunci, încercând singure să descopere de ce traiul în doi nu a mers, de ce relația s-a rupt atât de brutal, analiză cu un dublu scop: personală și justificativă. Totodată, pentru a convinge, jeluitorul sau jeluitoarea pun în lumină și alte aspecte mai puțin cunoscute ale vieții de cuplu sau ale vieții din comunitate și care altfel ne-ar fi străine. Plângerea, sau jalba, deschide procedura de judecată. Ea poate fi orală sau scrisă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
deseori bilanțul vieții lor de până atunci, încercând singure să descopere de ce traiul în doi nu a mers, de ce relația s-a rupt atât de brutal, analiză cu un dublu scop: personală și justificativă. Totodată, pentru a convinge, jeluitorul sau jeluitoarea pun în lumină și alte aspecte mai puțin cunoscute ale vieții de cuplu sau ale vieții din comunitate și care altfel ne-ar fi străine. Plângerea, sau jalba, deschide procedura de judecată. Ea poate fi orală sau scrisă, deosebire marcată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Franța nu prea există. Și totuși, toți acești preoți sau logofeți pot fi socotiți „scrii tori publici“, mediatori între clasa populară și boierime, între modul de exprimare „vulgar“ și modul de exprimare „îngrijit“. Dacă nu are această plângere, un potențial jeluitor poate face apel la logofeții Mitropoliei însărcinați special cu această problemă. Mitropolia oferă hârtia gratuit, asta se întâmplă mai ales în vremea mitropolitului Grigore (1760-1787) care reorganizează cancelaria, dar reclamantul plătește osteneala slujbașului. Pentru o jalbă, logofătul ar trebui să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nou taxată și, în fine, logofătul cere pentru osteneala sa la alcătuirea cărții de judecată o altă sumă de bani. Câțiva dintre logofeții cancelariei din vremea mitropolitului Grigore apar frecvent ca autori ai diverselor acte întocmite în numele soborului sau al jeluitorilor. Logofătul Neacșu, de pildă, se ocupă mai ales cu transcrierea mărturiilor. La 28 iunie 1779, mitropolitul poruncește unui împricinat venit cu martorii la tribunal să meargă la „Neacșu logofătul Mitropoliei ca să-i ia în scris“. Dar acesta, ca și logofătul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
robul măriei tale Răducan Titean postelnic de la Titu, județul Dâmbovița“, „roaba mării tale Ruxandra de aici, fiica răposatului Negoiță logofăt al treilea“. Întrecele două se află declarația orală transpusă în scris și stilizată ici și colo de către scrib. În ce măsură cuvintele jeluitorului trec în jalba scrisă? În ce măsură limbajul popular rămâne ? Unde începe și unde se oprește intervenția diacului ? Fidelitatea între declarația orală și transcrierea acesteia este greu de controlat. Înjurăturile sunt deseori eliminate și înlocuite cu termenii „cuvinte netrebnice“, „vorbe nerușinate și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cuvinte netrebnice“, „vorbe nerușinate și proaste“, descrierea unui comportament este redusă la „umblete și fapte diavolești sau netrebnice“. Și totuși oralitatea are câștig de cauză în fața stilului sofisticat și pretențios. Lectura unei jalbe te poartă prin toate stările și emoțiile jeluitorilor și dă posibilitatea cititorului să-și imagineze scenele descrise. Oralitatea se remarcă mai ales în mărturiile culese în parohie. Aici, preoții sau logofeții nu se mai ostenesc să stilizeze forma mărturiei sau să excludă expresiile obscene, ci redau pur și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este prima încercare de împăcare, rudele și vecinii au mediat și ei conflictul. Dacă pricina își urmează cursul, preotul culege mărturiile celordin jur care prezintă o parte din fapte. Martorii n-au fost nici ceruți de judecători, nici propuși de jeluitor, dar pentru o mai bună judecată as cultarea vecinilor este o necesitate. Astfel, în neînțelegerile dintre Luxandra și Iordache, preotul Constandin alcătuieș te un raport de cercetare în care trece opiniile celordin jur. Cine sunt martorii în acest caz? Toți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ei chemați să povestească ceea ce au auzit sau să depene zvonurile care circulă pe ulițele satului sau ale mahalalei cu privire la cutare sau cutare personaj implicat în dispută. Chiar în cărțile de blestem, mitropolitul cere detalii asupra zvonurilor care circulă pe seama jeluitorilor. Mărturia indirectă prezintă mai multe nuanțe și se plasează între două extreme: cunoașterea indirectă a subiectului aflat în dispută și simpla preluare a bârfei din uliță, din „auzirea oamenilor“, cum spune un oarecare. Unii subiecți nu cunosc faptele, n-au
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
având sens aici de mare pericol și trimițând mai puțin la realitatea sensului de bază. Mărturie și solidaritate La începutul secolului al XIX-lea, un proces de divorț angrenează în sistemul juridic toți locuitorii celor două sate din care provin jeluitorii, solidarizându-i în funcție de interesele imediate ale consăteanului lor și nu de realitatea fapte lor. Primul care dă jalbă este soțul, Ispas, cizmar din Potlogi, județul Dâmbovița. Dar nici nu se trimite bine ordinul de anchetaă că la Mitropolie sosește și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trimisului mitropolitului, martor la buna celebrare a ritualului și cel care ia în scris rezultatul final al acestei probe. Alte ori procedura urmată devine mult mai sofisticată. Martorii aduși de văduva Mihalcea sunt supuși unui întreg ritual pe care nici jeluitoarea, nici martorii nu-l mai recunosc și chiar cer lămuriri cu privire la semnificația acestuia. Astfel, martorii au fost introduși în biserica mitropolitană, un preot îm umbrăcat cu sfinte le odăjdii „le-au dat mar tu ri lor făclii aprinse în mâini
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ile, lacrimile și trupul îi ajută să-și pună în valoare talentele actoricești. Acu za ți i le făcute „numai cu gura“ și fără susținerea de probe nu se iau în seamă, ba chiar, ele pot atrage după sine pedepsirea jeluitorului pentru „pâri mincinoase“. Ade vă rul trebuie întotdeauna dovedit și, pentru aceasta, judecătorii au nevoie de cele două părți: acuzatorul pentru a-și susține acuzațiile, acuzatul pentru a da socoteală de pricinile care i se aduc și, bineînțeles, pentru a
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ce mai încolo și-ncoace, nunta trebuie să se facă, de oare ce șer tă rea sa cheltui se o grămadă de timp și de bani cu pregătirile. Apoi Ef timie nu este chiar așa cum a fost de scris de jeluitori, ci băiat din București, cu frați și surori, cu rude, nu „un om fără căpătâi“. Și totuși mitropolitul nu se poate abține să nu-i ceară aces tu ia să se mulțumească numai cu ceea ce prin foaie a obținut și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
proces de desfacere a logodnei. La acestea s-ar putea adăuga cele 210 cazuri de seducție, în care fetele susțin că au schimbat, cu băieții, promisiuni de căsătorie înainte de a accepta o relație sexuală. Deși reclamă promisiunile de căsătorie, nici jeluitoarele, nici acuzații nu vorbesc de logodnă și nici nu folosesc termenii de logodnică sau logodnic pentru a se de numi și a da astfel o altă valoare statutului lor civil. La rândul ei, biserica, atunci când judecă acest tip de pricini
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
știm în ce măsură aceste recomandări ale mitropolitului au fost preluate de către preoții, cert este că partenerii se îndreaptă din ce în ce mai des către Biserică ca instituție de legitimare a legăturii lor, prezență regăsită în numărul din ce în ce mai mare al documentelor. În procesele de divorț, jeluitori și jeluitoare își declină starea civilă, marcând întotdeauna caracterul căsătoriei, adică „după lege și pravilă“ sau „după legea bisericească și pravilă“. Unirea s a făcut cu respectarea canoanelor bisericești prin citirea cununiei religioase de către un preot. De-a lungul secolului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aceste recomandări ale mitropolitului au fost preluate de către preoții, cert este că partenerii se îndreaptă din ce în ce mai des către Biserică ca instituție de legitimare a legăturii lor, prezență regăsită în numărul din ce în ce mai mare al documentelor. În procesele de divorț, jeluitori și jeluitoare își declină starea civilă, marcând întotdeauna caracterul căsătoriei, adică „după lege și pravilă“ sau „după legea bisericească și pravilă“. Unirea s a făcut cu respectarea canoanelor bisericești prin citirea cununiei religioase de către un preot. De-a lungul secolului o serie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
numai o dată în viață, văduvia ne dându-i dreptul să se re căsătorească. Pe de altă parte, di vor țul unui preot nu este acceptat și dacă totuși apare el antrenează ca te ri si rea. În procesele de divorț, jeluitori și jeluitoare își declină starea civilă, marcând în totdeauna caracterul căsătoriei lor, adică „după lege și pravilă“ sau „după legea bisericească și pravilă“. Unirea s-a făcut cu respectarea canoanelor bisericești prin ci ti rea cununiei religioase de către un preot
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în viață, văduvia ne dându-i dreptul să se re căsătorească. Pe de altă parte, di vor țul unui preot nu este acceptat și dacă totuși apare el antrenează ca te ri si rea. În procesele de divorț, jeluitori și jeluitoare își declină starea civilă, marcând în totdeauna caracterul căsătoriei lor, adică „după lege și pravilă“ sau „după legea bisericească și pravilă“. Unirea s-a făcut cu respectarea canoanelor bisericești prin ci ti rea cununiei religioase de către un preot. Momentul cununiei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
le pentru boală se prezintă drept cele mai ușoare cazuri, întrucât soții s-au pus deja de acord asupra separării, iar cel bolnav dorește uneori să-și petreacă restul vieții la mănăstire. Și totuși, soborul nu-i crede întotdeauna pe jeluitori și invocă prezența persoanei bolnave în fața in stanței, pentru că are nevoie să constate cu pro priii ochi, pentru că vrea să facă propria experiză. Costandin din satul Tătărani, județul Dâmbovița, își aduce soția „cu carul în orașul Târgoviște“ pentru a avea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]