96 matches
-
tu pe la jeni îmi spune soră-mea care o vizitează a treia oară săptămâna aceasta o spală o hrănește îi pune pansamente cum n-a făcut pentru nimeni niciodată degeaba moartea s-a ascuns bine de bisturiu duhnește scurmă în jeni cum ar căuta după viață nici ea nu mai găsește decât un licăr jeni e frumoasă are părul lung blond așa ca lanul copt din spatele casei ei la anul nu va mai fi aici să-l picteze jeni pictează frumos
DOUĂ VIEȚI ȘI DOUĂ MORȚI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/violeta_deminescu_1468873214.html [Corola-blog/BlogPost/373594_a_374923]
-
singure sap în grădină straturile de ceapă mă mint că de-aia am fost o singură dată la ea de când s-a întors de la operație n-o pot vedea așa durerea se prelinge în mine ca o felină prin frunziș jeni se prelinge din viață în suferințe cumplite dar zâmbește moartea e sindromul cu care te naști mi-a spus osârdia soră-mii îmi flutură prin fața ochilor un soi de vinovăție lumina începe să crească în jurul ei ca niciodată poate a
DOUĂ VIEȚI ȘI DOUĂ MORȚI de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/violeta_deminescu_1468873214.html [Corola-blog/BlogPost/373594_a_374923]
-
Reșița, Rusca Montană, Sacu, Sasca Montană, Sichevița, Slatina-Timiș, Socol, Șopotu Nou, Târnova, Teregova, Ticvaniu Mare, Topleț, Turnu Ruieni, Văliug, Vărădia, Vermeș, Vrani, Zăvoi, Zorlențu Mare Județul Hunedoara - localitățile: Aninoasa, Băcia, Baia de Criș, Băița, Balșa, Bănița, Baru, Bătrâna, Beriu, Bl��jeni, Boșorod, Brad, Branișca, Bretea Română, Buceș, Bucureșci, Bulzeștii de Sus, Bunila, Burjuc, Călan, Cârjiți, Cerbăl, Certeju de Sus, Crișcior, Densuș, Deva, Dobra, Geoagiu, Ghelari, Gurasada, Hărău, Hațeg, Hunedoara, Ilia, Lăpugiu de Jos, Lelese, Lunca Cernii de Jos, Luncoiu de Jos
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204236_a_205565]
-
și Schwarts Shira, născut la data de 1.08.2005. 163. Sela Judith, fiica lui Boot Iosif și Etel, născută la data de 17 iunie 1963 în localitatea Haifa, Israel, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Haifa, str. Taverski Jenia nr. 3/13. (7.118/2009) 164. Selagea Cornelia, fiica lui Ștef Timotei și Jenica, născută la data de 18 septembrie 1951 în localitatea Alba Iulia, județul Alba, România, cetățean american, cu domiciliul actual în S.U.A., Milwaukie OR 97222, 4735
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217328_a_218657]
-
teatru din provincie îi poartă numele: "Teatrul Proiect Câmpina Mircea Albulescu". Spectacole de absolvență în cadrul I. A. T. C.: Satin, "Azilul de noapte" de Maxim Gorki; Alexei, "Tragedia optimistă" de Vsevolod Vîșnevski; Tudor, " Furtună în munți" de Laszlo și Deszo Jenia, "Căsuța de la marginea orașului" de Alexei Arbuzov. Teatrul „Bulandra” din București: Teatrul de Comedie din București: Teatrul Național „I. L. Caragiale din București: Articole în revistele „Teatrul”, „Cinema”, „Contemporanul”; ziarele „România liberă”, „Libertatea” (rubrică permanentă: „Bilete de favoare”, 1991-1993),„Actualitatea” (rubrica
Mircea Albulescu () [Corola-website/Science/297523_a_298852]
-
cu grijă. Nu-i mare lucru ceea ce-i oferă tatăl socru, dar pentru el „2 boi de jug, 1 vacă cu vițelul după ia, 11 oi cu miei după ele, 1 porc și doa scro<a>fe“ și 22 stân jeni și jumătate de moșie înseamnă foarte mult. Alteori, socrul i se adre sea ză direct și numele îi este marcat alături de cel al viitoarei soții. Iată cum sună foaia de zestre a Voicăi din Bărbu leț, județul Dâmbovița: „Încredințăm cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
1825, Caracteruri. Mai întâi în prefață, apoi într-un poem și la urmă în glosarul cu Zicerile cele streine. Nu era încă sigur cum trebuie să îl scrie și de aceea de-a lungul textului grafia oscilează. Într-un loc jenie, în altul genie, apoi din nou jenie. Vocabularul de la sfârșitul cărții îl înregistrează la litera j, după jaluzie și înainte de jurnal. Evident, ar vrea să noteze cuvântul după ureche, așa cum îl pronunță francezii. Heliade Rădulescu povestește în singura biografie contemporană
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
într-un poem și la urmă în glosarul cu Zicerile cele streine. Nu era încă sigur cum trebuie să îl scrie și de aceea de-a lungul textului grafia oscilează. Într-un loc jenie, în altul genie, apoi din nou jenie. Vocabularul de la sfârșitul cărții îl înregistrează la litera j, după jaluzie și înainte de jurnal. Evident, ar vrea să noteze cuvântul după ureche, așa cum îl pronunță francezii. Heliade Rădulescu povestește în singura biografie contemporană că scriitorul a crescut și s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
străinii "de deosebite nații" au fost completate cu niște lecturi adecvate, poate că văzuse Diderot sau Condillac. Totuși, nu menționează niciun autor. Mai mult, folosește o sintagmă sudată: "Poeții, notează el, sunt cei mai vestiți și lăudați în veacuri pentru jenia și talantul lor"2. De-a lungul întregului secol, "geniul și talentul" va funcționa ca automatism de limbaj, ca stereotip, forma cea mai puțin reflectată a ideii. Împotriva tuturor eforturilor depuse de filosofii modernității de a disocia talentul de geniu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
XVIII-lea, aveau acces la "bibliografia" grea a genialității, la textele fundamentale în franceză, în germană sau în engleză. Dar nu ei aveau să importe ideea. În același an 1825, în care Mumuleanu era frământat de transcrierea cuvântului, oscilând între jenie sau genie, transilvănenii încheiau marele Lesicon românescu-latinescu-ungurescu-nemțescu11, tomul de 1000 de pagini rămas multă vreme cel mai complet dicționar al limbii române. Geniul era absent. Și aceasta e o stare de fapt caracteristică. Înainte de a fi obiectul unei descrieri informate
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
33). (h7b) El nu-mi făcuse încă neciodată invitarea ca să-l vizitez. În fine, într-o zi îmi făcu această nespusă onoare. M-am dus la el. Locuia într-o cameră naltă, spațioasă și goală. În colțurile tavanului, paia[n]jenii își esersau pacifica și tăcuta lor industrie, într-un colț al casei, la pământ, dormeau una peste alta vro câteva sute de cărți, visând fiecare din ele ceea ce coprindea, [...] și-nainte[a] patului o masă murdară, cu suprafața ilustrată de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
plăcea lui. El nu-mi făcuse încă neciodată invitarea ca să-l vizitez. în fine, într-o zi îmi făcu această nespusă onoare. M-am dus la el. Locuia într-o cameră naltă, spațioasă și goală. În colțurile tavanului paia [n]jenii își esersau pacifica și tăcuta lor industrie, într-un colț al casei, la pământ, dormeau una peste alta vro câteva sute de cărți, visând fiecare din ele ceea ce coprindea, în alt colț al casei un pat de lemn c-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Ștefan Dimitriu Ștefan Dimitriu- Draga Jenia, ultima oara ne-am văzut la Neptun, pe la jumătatea lunii iunie a anului 2007, când Uniunea Scriitorilor ți-a decernat prestigiosul premiu literar „Ovidius". Ce s-a mai întâmplat de-atunci în viața ta de scriitor? Evgheni Evtușenko - În principal
Evgheni Evtușenko „Eu însumi sunt o parte din Rusia“ by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Journalistic/6380_a_7705]
-
șuncile afumate... îmi închipuiam că aș putea locui acolo, singur, cu provizii din belșug, ani de zile... - De ce atunci când vorbiți despre primele ,,întrezăriri" ale anatomiei feminine vă referiți îndeosebi la Profira și nu la mamă, cum ar fi firesc? - Din cauza jenii! În manuscrise e altfel... - Înainte de a învăța - în studenția dvs. de medicinist - anatomia feminină, ce reprezentări fanteziste ale acesteia aveați? Le-ați transcris în poeziile dvs. (în care femeia pare a avea doar sâni, șolduri, fese, coapse, picioare și alte
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
zice azi nimic,/ Hop șa!, hop șa!,/ Căci anume-am scris așa./ Că-i mai kitsch/ și cu lipici/ Pe la ele,/ La buzéle/ Mari și moi/ Cum doar Stepanida/ Le avea stârnind obida/ Lui Evgheni/ Din Diavolul de Tolstoi,/ Din cauza jenii/ și-a lui Benedetto Croce.// Mulțumesc precoce!!" (Epigramă). Întorcându-ne de la aceste versuri kitsch și (oricât s-ar iluziona autorul) fără lipici, la paginile de poezie autentică ale volumului, e de remarcat raportul cu totul special pe care păcătosul protagonist
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
o rupea pe românește, mi-a dat o linguriță cu un praf negru și amar: coajă de pâine arsă și pisată. Era tot ce-mi putea da în acele condiții. Apoi m-a ținut câteva zile într-un dispensar improvizat“. Jenia și NKVD-ul După norma la descărcat de cărbune, deportații erau trimiși la încărcat bușteni. 10 fete dintre cele aflate în brigada Aureliei Condruț urmau să preia o muncă de Sisif. Nici chiar nacialnicilor nu le venea să creadă. Apoi
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
deportații erau trimiși la încărcat bușteni. 10 fete dintre cele aflate în brigada Aureliei Condruț urmau să preia o muncă de Sisif. Nici chiar nacialnicilor nu le venea să creadă. Apoi au început să înjure și să amenințe. Brigadiera, rusoaică, Jenia, le-a cerut să aducă o macara, dintre acelea care erau destule în lagăr. Dar reacția lor a fost violentă: răzmeriță și refuz de sarcină. Degrabă au înștiințat comandanții. Într-un târziu au venit doi ofițeri NKVD-iști. „Cine sunt
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
a cerut să aducă o macara, dintre acelea care erau destule în lagăr. Dar reacția lor a fost violentă: răzmeriță și refuz de sarcină. Degrabă au înștiințat comandanții. Într-un târziu au venit doi ofițeri NKVD-iști. „Cine sunt instigatorii? ” Jenia, rusoaica, făcu un pas înainte: „Asta nu-i muncă pentru femei! Rosti clar și răspicat: „Împușcați-mă! „Noi deportații urmăream muți de spaimă ce putea urma după cutezanța rusoaicei Jenia”, spune doamna Condruț. În cele din urmă NKVD-ul și-
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
târziu au venit doi ofițeri NKVD-iști. „Cine sunt instigatorii? ” Jenia, rusoaica, făcu un pas înainte: „Asta nu-i muncă pentru femei! Rosti clar și răspicat: „Împușcați-mă! „Noi deportații urmăream muți de spaimă ce putea urma după cutezanța rusoaicei Jenia”, spune doamna Condruț. În cele din urmă NKVD-ul și-a spus cuvântul. „Politrucii” o condamnară la carceră în curtea lagărului. „Ne-am strâns cu toții seara, într-o baracă”, îmi povestește doamna... „și am urmărit-o din priviri pe Jenia
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
Jenia”, spune doamna Condruț. În cele din urmă NKVD-ul și-a spus cuvântul. „Politrucii” o condamnară la carceră în curtea lagărului. „Ne-am strâns cu toții seara, într-o baracă”, îmi povestește doamna... „și am urmărit-o din priviri pe Jenia, cum o escortau doi soldați înarmați, până la carcera care de fapt nu era decât o groapă adâncă săpată în pământ. N-avea scară, decât un acoperiș sprijinit de patru bârne și fără nici un perete. Au îmbrâncit-o de sus. Unul
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
pământ. N-avea scară, decât un acoperiș sprijinit de patru bârne și fără nici un perete. Au îmbrâncit-o de sus. Unul dintre soldați i-a luat pufoai-ca, după care «condamnata» dispăru în groapă. A doua zi au eliberat-o pe Jenia din carce- ră, dar n-a mai văzut-o nimeni după aceea. N-am s-o uit niciodată pe rusoaica aceea curajoasă”, spune doamna Aurelia... Calvarul luă sfârșit în 1949. Mulți dintre cei care cu 5 ani în urmă luaseră
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
pot fi toate, fetițe sau femei mature, mame onorabile sau prostituate. Ciudat însă, din fiecare poveste scornită iese la iveală și o viață cât se poate de reală, care-ți rupe inima și te face s-o îndrăgești pe mincinoasă. Jenia, femeia care migrează de la o minciună la alta legând poveștile, nu știe să mintă, dar învață arta de a se lăsa mințită, pe care femeile o folosesc îndeobște cu bărbații. Pentru cititorii României literare una dintre aceste povestiri. Minciunile femeilor
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
e oprit în loc, așa cum patinează roata nimerită într-o groapă. Și în cap se învârtesc încăpățânate cele două versuri: ,Spre-amiaza vieții ajuns, fără de veste mă pomenii într-o pădure deasă..." Beznă deasă de tot și nici o geană de lumină. Rușine, Jenia, să-ți fie rușine!... În cămăruța mică dorm cei doi băieți, Sașka și Grișka. Fiii tăi. Uite masa, pe ea se află o lucrare. Stai și scrii cu stiloul. Uite oglinda, în ea vezi o femeie de treizeci și cinci de ani
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
mai frumoase locuri din Moscova, pe strada Povarskaia, într-o curte, fereastra semicirculară dă spre grădinița din fața casei. Cu siguranță că o să-i mute în cele din urmă, dar atunci, la mijlocul anilor optzeci, mai trăiau ca oamenii încă... Și familia Jeniei e respectabilă. Familie numeroasă, cu mătuși, cu unchi, cu veri primari și veri de-al doilea, foarte bine instruiți cu toții, toți oameni onorabili: dacă-i medic, e medic bun, dacă-i savant, promite mult, dacă-i artist, e un om
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
eșarfă cu floricele micuțe, micuțe, aproape ca niște virgule, așa-s de micuțe. Ba nu-s nici floricele, nici virgulițe, mai degrabă castraveciori mici. Dar unii mititei, micuți de tot... I-a căzut Lialiei cu tronc. Trece Lialia pe la mătușa Jenia, om în toată firea, care numai de nepoata de-a doua n-are chef taman acum în decembrie, pe o vreme ca asta, Dar Jenia ce să facă, e vară cu pictorul. Vară primară. Și Lialia își mărturisește iubirea. Și
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]