191 matches
-
altundeva: „Când afli deci pace neschimbată în calea ta, teme-te, pentru că ești departe de cărarea pe care pășesc picioarele obosite ale sfinților“. Simbolul suferinței este semnul prin excelență care definește pe omul iertător, omul răbdător, omul iubirii depline, omul jertfelnic. Un astfel de om era Părintele Paisie Olaru de la Sihla, care în ultimii cinci ani din viață a primit suferința orbirii, adică el care susținea faptul că omul nu poate ajunge la viața veșnică, decât prin suferință. A primit această
NU EXISTĂ DESĂVÂRŞIRE, FĂRĂ SUFERINŢĂ! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1465917209.html [Corola-blog/BlogPost/378859_a_380188]
-
și semnul lui Mircea Vulcănescu pentru că el este figura emblematică a intelectualului român al secolului XX. Mircea Vulcănescu reprezintă la superlativ tipul intelectualului angajat și implicat în viața cetății și a poporului său, reprezintă de asemenea la superlativ tipul creștinului jertfelnic în luptă cu demonia veacului. Credem că Mircea Vulcănescu este omul exemplar al culturii române a veacului XX, alții au opere mai închegate, opere încheiate, în schimb, el lasă moștenire această gândire mereu vie, fragmentară, centrată pe problemele cruciale, și
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei by http://www.zilesinopti.ro/articole/938/cornova-ca-revelator-al-satului-romanesc-si-al-monografiei [Corola-blog/BlogPost/99878_a_101170]
-
DOAMNE, ȘI ADU-MI-I SĂNĂTOȘI ACASĂ!" (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOȘTENITE) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 548 din 01 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Prolog Generațiile născute după cel de-al Doilea Război Mondial, scutite norocos de obolul jertfelnic adus Patriei, ne-am detașat complet de ceea ce înseamnă tragediile umane de tipul războiului. Datorăm părinților, bunicilor, străbunicilor care au trăit asemenea accidente ale istoriei măcar acel elementar demers civic conceptualizat în sintagma „recurs la memorie”. Despre calvarul din prizonierat
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
ADU-MI-I SĂNĂTOȘI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1580 din 29 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Prolog Noi, generațiile născute după cel de-al Doilea Război Mondial, scutite norocos de obolul jertfelnic adus Patriei, ne-am detașat complet de ceea ce înseamnă tragediile umane de tipul războiului. Datorăm părinților, bunicilor, străbunicilor care au trăit asemenea accidente ale istoriei măcar acel elementar demers civic conceptualizat în sintagma „recurs la memorie”. Pentru că site-ul Negru
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
dacă acționează necondiționat. Ea este tema fundamentală în jurul căreia grefează: „Zeița... cu noaptea prinsă-n plete”,„Visul visat”, „Eternitatea Clipei”, „Pielea veacului”, „Potirul Învierii”, „Celestul Sonet”, „Poetul-Mag”, „Despotul Timp”, „Statică tăcerea”,„Izvoarele iubirii”, „Povara închisorii”,„Calvarul dragostei apuse”, „Moartea... trează”, „Jertfelnic heruvim”, „Cuvintele-albine”... Astfel, harul, sinceritatea, bogăția și puritatea sentimentelor din sonetele rostite întru slujirea Poesiei, în care se îmbină rafinamentul și erudiția, precum și desăvârșirea artistică a formei poetice, îl singularizează pe Theodor Răpan, impunându-l ca pe o voce lirică
FIIND 365 + 1 ICONOSONETE, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Fiind_365_1_iconosonete_de_nicoleta_milea_1392311260.html [Corola-blog/BlogPost/364104_a_365433]
-
și cântă Primăvara, în Nația în care a înflorit prima oară Dorul, în Vatra Carpatină în care s-a aprins și arde Soarele, ca-n Pâinea aburindă a împărtășirii, în Patria în care mustește rodul harului deplin, ca-n Strugurele jertfelnic al Viței alese, în Seminția ca leagăn al dumnezeirii, în Hotarul cu Cetăți al omeniei sfinte, în Ținutul sacru în care se preumblă surâzând binecuvântarea, în privirile Zărilor zalmoxiene în care se răsfață de-a pururi lumina, în cugetul Sibilelor
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
Ai noștri strămoși Rugându-și pământul Frământat între degete Sângerându-și eroii în doine Au simțit permanent galopându-și părinții Din cuarț către iarbă Și-n barbă crescură rebel Au jurat peste prunci și porunci Să-și sporească recolta bogată jertfelnic Din cete străine dând-o țăranii. Și-aun rămas în briză timpului Aceeași trestie ce se pleacă sub vânt Dar nu-și frânge nicicând visele.
PREMIUL III LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1473756433.html [Corola-blog/BlogPost/373943_a_375272]
-
cel Mare și Sfânt. (Marian MALCIU) „Volumul lui Emilian Marcu este cu adevărat unul de atlet moldav, care își propune o călătorie inițiatică, euharistică, tămăduitor-eliberatoare (catharsică în fond) către Hristosul emblematic izvorâtor de lumină pură (lumină din lumină), de spirit jertfelnic și justițiar. Personajul-cheie de cinstire cu devoțiune și închinare ritualică este Ștefan cel Mare care: „La Putna în pridvor, spre împăcare/ Lucrare sfântă-n fiecare clipă ctitorește”. Poetul ieșean construiește și o coloană sonoră, în care slovele sunt curate, luminate
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Atlet_moldav_selectiune_au_marian_malciu_1381225556.html [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
Argumentul” autorului și Postfața „Din fericire pentru acest neam, nemiloasa detenție a umplut sinaxarele de Sfinți” semnată de Mircea Gălățean. După cum afirmă autorul însuși, tema cărții o constituie „istoria unui student care a ales calea grea și îngustă a răscumpărării jertfelnice a păcatelor și mântuirii neamului creștinesc de sub mareea întunericului și bolșevismului.” Un motto semnificativ îndeamnă la respectarea adevărului și la echilibru moral și religios: „Păziți neschimbat adevărul, dar să ocoliți fanatismul. Nebunia credinței este putere dumnezeiască, dat tocmai prin aceasta
LANSARE DE CARTE „VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1466955851.html [Corola-blog/BlogPost/368533_a_369862]
-
citirea numelor înscrise pe pomelnic se adresează lui Dumnezeu, și în nici un caz credincioșilor adunați la rugăciune în lăcașul bisericii. Citirea în taină a pomelnicului înaintea Sfintei Mese face ca numele din pomelnicele noastre să fie auzite și primite "în jertfelnicul cel mai presus de ceruri". Astfel, Cel care trebuie să audă cu adevărat numele din pomelnicele noastre este Dumnezeu. Aceasta înseamnă însă că preotul trebuie să fie responsabil atunci când citește pomelnicele, pomenind fiecare nume cu mare băgare de seamă, luând
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435658559.html [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
rugăciunea credincioșilor să ajungă la tronul slavei lui Dumnezeu. La sfârșitul pomenirilor făcute în taină în Sfântul Altar, preotul poate adăuga în cadrul cererilor ecteniei întreite și o cerere specială "pentru cei pe care i-am pomenit în taină la Dumnezeiescul Jertfelnic și pentru toți cei pe care nu i-am pomenit din neștiință sau din uitare sau din pricina mulțimii numelor", rugând pe Dumnezeu să-i pomenească El, fiind "Cel ce știe numele, vârsta și trebuința fiecăruia". Credincioșii vor avea astfel siguranța
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435658559.html [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
și mucenicului este acela al mărturisirii lui Iisus Hristos în inima sa și în fața lumii dezlănțuite asupra lui, mărturisire ce este lucrare a Duhului Sfânt în adâncurile sufletului său, preaplin de Dumnezeu. Este cunoscută, în acest sens, intensitatea iubi¬rii jertfelnice a martirului și mucenicului, manifestată prin râvna și cuvintele pronunțate înaintea persecutorilor. Acestea fac proba unei experiențe intime în co¬muniune de iubire cu Dumnezeu și cu oamenii. Sfântul Ignatie Teoforul, înaintea supliciului său, cerea ca nimeni să nu-l
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Jertfa_sfintilor_martiri_bra_stelian_gombos_1390219080.html [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
dor, crâmpeie de vis, praguri de lut, cărări de-mprumut, dorul ce mă doare ș.a. Dar acestea sunt rare și nesemnificative, în comparație cu frumusețea versurilor în stil clasic care, așezate într-un context ideatic, capătă altă aură. Poeta își recunoaște rolul jertfelnic în economia zidirii unei mânăstiri de cuvinte: „Am un rol / responsabil. Eu sunt Ana, tu Manole iar / inima ta, mânăstire...” Am un rol resposabil). De fapt, întreaga carte respiră istoria unei defuncte iubiri care izbucnește însă, din ruine, din tăciunii
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_auricai_is_cezarina_adamescu_1367701514.html [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
împletire cu misia lumească de bun cetățean în comunitatea care l-a adoptat. În acest context, e remarcabilă atașarea sa de faptele demne ale înaintașilor, cele ce au hrănit memoria urmașilor. A ridicat monument soldaților care au stropit cu sânge jertfelnic glia locului și a animat evenimente de aducere aminte chiar în locurile impregnate cu simbolistica faptelor vrednice ale strămoșilor. Îmi amintesc, între altele, un eveniment care a prilejuit părintelui repovestirea unei întâmplări demne de reactualizat. Dar iată contextul prielnic istorisirii
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
aproape sacră, exact ca și îngrijirea monumentelor și a mormintelor eroilor neamului. Un asemenea artist, care a adus cinste numelui localității și județului și țării, poate fi socotit, îndeobște, un erou al neamului, mai ales că a pictat în condiții jertfelnice și și-a vărsat sudoarea și lacrimile pentru arta sa. În străinătate, aceste lucruri sunt foarte prețuite. Artiștii sunt decorați post-mortem și onorați în locuri special amenajate și în case memoriale care pot fi vizitate de întreaga țară și lume
PLEDOARIE PENTRU ARTĂ. IONUŢ CĂTĂLIN FLOREA IERI, AZI ŞI DE-A PURURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 by http://confluente.ro/Pledoarie_pentru_arta_ionut_catalin_cezarina_adamescu_1337424177.html [Corola-blog/BlogPost/358692_a_360021]
-
divină, Să fim în lume fără de păcat. Suntem de vină: ăsta e răspunsul, Dar vina noastră a purtat-o El, Când brațele întinse sus pe cruce Ne-au luat povara prin Emanuel ALTARUL MEU Altarul meu, înfipt în palma nopții, Jertfelnicul țesut cu fir de vers, Ți-am închinat cuvintele ofrandă Și viața mea, un tainic univers. Eu te-am zidit în trup ca și Manole, Ești bogăția sufletului me ! Revarsă-te în mine precum zorii, Coboară-n mine muritor și
TOAMNA DIN SUFLET (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1451088032.html [Corola-blog/BlogPost/370125_a_371454]
-
obiectelor de cult: a. Rânduiala la punerea temeliei bisericii și la înfigerea crucii, ca și cea de târnosire a bisericii; b. Rânduielile binecuvântării și sfințirii noului chivot în care se vor păstra dumnezeieștile Taine; a îmbrăcămintelor dumnezeiescului prestol și ale jertfelnicului; a vaselor de slujbă și a acoperămintelor acestora; a cădelniței, vasului pentru anafură, copiei și vaselor pentru vin și apă; a veșmintelor liturgice; a icoanelor; a clopotului; a crucii și a troiței celei noi, inclusiv a crucii ce se așază
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
care remarcăm: Prof. univ. dr. Mihai Jacotă, Prof. univ. dr. Gh. Scripcaru, Acad. Alexandru Zub, la care se adaugă Prof. univ. dr. Georges Kalinowski ș.a. În finalul acestei valoroase lucrări consacrate vieții și operei impresionante a unui promotor și slujitor jertfelnic al Drepturilor Omului, coordonatorii au inclus 27 de documente din vasta Arhivă personală a Profesorului Octavian Ionescu, de o valoare inestimabilă, care ne furnizează informații privind viața universitară din capitala Franței, în perioada interbelică, în comparație cu mediul academic românesc, și apoi
IN MEMORIAM OCTAVIAN IONESCU (1901-1990), PROFESOR DE DREPT CIVIL LA UNIVERSITATEA DIN IAȘI MEMBRU AL CONSILIULUI LEGISLATIV AL ROMÂNIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1414046393.html [Corola-blog/BlogPost/384133_a_385462]
-
asemănarea lui Dumnezeu”. În crearea omului liber, adică a ființei personale, Atotcreatorul a folosit puterea libertății dumnezeirii Sale la modul absolut, dar Și-a oprit o limită pentru a-i respecta omului limitele libertății. Harul Libertății absolute are sensul dăruirii jertfelnice totale. În crearea liberă a omului, Dumnezeu Și-a asumat de la început jertfa Crucii, căci crearea liberă a unor libertăți implică în mod indiscutabil riscul Crucii. În dumnezeiasca Sa libertate, Atotcreatorul își poate transcende și propria Sa transcendență, atingând infinitul
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338702304.html [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
robia păcatelor lumii, cu moartea în toată plenitudinea ei spirituală, ca chip al separării, al urii, al crimei, al suicidului, al absenței lui Dumnezeu, al constrângerii (legea lumii căzute), „ca plată a păcatului”, ca chip al iadului. În fibra Crucii jertfelnice răul se mistuie în picurii de sânge ai Iubirii Domnului. Devenind lăcaș al lui Hristos, lăcaș al Duhului, Obiectul iubirii devine subiect al dragostei: El în tu, în noi, noi în Unul în Trei. Creștinul trăiește în Dumnezeu, recăpătându-și
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338702304.html [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
Și, în sfârșit, moartea este o despărțire care nu este despărțire. Tradiția ortodoxă acordă cea mai mare importanță acestui punct. Și viii și morții formează o singură familie. Prăpastia morții nu este de netrecut pentru că ne putem întâlni cu toții în jurul jertfelnicului lui Dumnezeu. Scriitoarea rusă Iulia de Beausobre (1893-1977) spunea: „Biserica (...) este locul de întâlnire a celor morți cu cei vii și cu cei ce încă nu s-au născut, care, iubindu-se unii pe alții, se unesc în jurul Sfintei Mese
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]
-
Vintilă Horia, Ovidiu Papadima, Vasile Băncilă, ș.a. Poezia dospește poezie despicând în miezul ei lumina poetului. Poezia poeziei se toarce așadar, din firul ortodox al poetului creștin urzind frumosul în cerdacul Creației divine. Asumându-și misiunea creației sale de foc jertfelnic și ardere iubitoare își urmează ca vocație prototipul devenit veșnic: Mihail Eminescu și Arhetipul veșniciei: Hristos-Logosul, Cuvântul mântuitor, mărturisindu-l: Socotesc o binecuvântare că am venit pe lume în acest Neam, că n-am fost deviat în altă parte. Apartenența
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1410229746.html [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
elenismului acesta a fost transformat într-un loc păgân, legat de sărbători populare, de jertfe și tranzacții comerciale. Regele Irod l-a împrejmuit cu ziduri, în interiorul cărora a fost construit mai târziu de către Adrian un templu păgân și un altar - jertfelnic. În sec. al IV - lea, Sf. Elena, dărâmând toate construcțiile anterioare, a ridicat în locul lor „Biserica - Închinarea”, spre a uni sub aspect teologic și istoric Vechiul cu Noul Testament. În atriumul bazilicii este înfățișat izvorul descoperit de Avraam. După invazia arabă
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
e'n mine, Ca un copac cu frunze'n așteptare, Un turn vetust, cu mâinele'n ruine, Ori zori cerșind, un răsărit de soare. Eu nu sunt ei! Prezentul lor netrebnic, De liotă care-și fură existența Crucifică trecutul pe jertfelnic Și'n preacurvie-și cată penitența. Ce nouă arcă poate să-i adune În pântece, pe ei, din eu cu eu? De ce aș face încă o minune? S-a întrebat prea tristul Dumnezeu. Nu-i rai, nici iad pentru acest
(EI TOŢI SUNT EU) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1447136326.html [Corola-blog/BlogPost/369462_a_370791]
-
și plin de abnegație pentru activitatea social-obștească și culturală locală. A condus în calitate de dirijor corul Căminului cultural Rucăr. Rucărenii îi rețin statutul de integritate morală pe care îl impunea - când pricinile obștești riscau să se acutizeze - dar mai ales, spiritul jertfelnic suprem adus țării. Pentru a parafraza, dascălul și-a făcut datoria, dascălul nu s-a mai întors de pe front. S-a mulțumit cu un nume scrijelit pe o piatră, dar cu cât folos pilduitor pentru elevii și comunitatea pe care
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxiii_.html [Corola-blog/BlogPost/355157_a_356486]