24 matches
-
obligat să revină cu picioarele pe pământ. Douăzeci și patru de ore a stat în arestul miliției. -Mihai Gocz? Da, am auzit și eu. Altă dată s-a certat crunt cu directorul Institutului, Gy. Kovacs, pe motiv că el nu vrea teatru jidănesc... cât pe ce să fie exmatriculat, dar a scăpat ca prin minune, internându-se la psihiatrie. Acolo admira bolnavii, încurajați de el, cum se chinuiau în grup să stingă flacăra neonului. -Metodele acestea extreme vă atrag pe voi?! -Artistul trăiește
REFLECTOARELE CONŞTIINŢEI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Reflectoarele_constiintei.html [Corola-blog/BlogPost/341473_a_342802]
-
În primul rând, vreau să vă mulțumesc pentru interviul care ni-l acordați. Povestiți-ne câte ceva despre copilărie ! Unde v-ați născut? Valerică Iordache: - Da. Eu m-am născut în Târgu Cucului, acolo am avut casa, cu părinți, erau casele jidănești. Am stat foarte puțin acolo, după aia, m-am mutat în Tătărași, la „Doi băieți”. Acolo am stat vreo cinci ani, din '69 până în '74, iar de-acolo, ne-am mutat în „Alexandru cel Bun”, în '74, unde am stat
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
că ele se circumscriu unui climat național și european, pe care nici o minte rațională nu și l-ar dori repetat astăzi, așa Încât lucrări precum: Complot jidano-francmasonic Împotriva neamului românesc, 1924; Jidanii și alcoolismul, 1927; Desfrâul jidanilor, 1928 și Degenerarea rasei jidănești, 1928; ca și articolele publicate În Apărarea Națională, trebuie Încadrate acelei epoci zbuciumate. Însuși Paulescu declara cu convingere la 23 Martie 1924 În depoziția sa În fața Curții cu Jurați la procesul complotului studențesc Împotriva guvernului „În România nu există antisemitism
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
într-un dosar al fostei primării vasluiene, am aflat că la lucrările de realizare a „Străpungerii Gheorghe Asachi”, de fapt a unei stradele ce făcea și face, încă, legătura dintre străzile Donici și Călugăreni, a fost descoperit „...un vechi cimitir jidănesc”. Într-adevăr, câțiva orășeni supraviețuitori ai acelor timpuri au confirmat acest lucru. Tot din acel document am aflat că osemintele au fost mutate în „...cimitirul jidănesc cel nou”, adică în cel existent și astăzi, în prelungirea străzii Călugăreni, lângă sediul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
face, încă, legătura dintre străzile Donici și Călugăreni, a fost descoperit „...un vechi cimitir jidănesc”. Într-adevăr, câțiva orășeni supraviețuitori ai acelor timpuri au confirmat acest lucru. Tot din acel document am aflat că osemintele au fost mutate în „...cimitirul jidănesc cel nou”, adică în cel existent și astăzi, în prelungirea străzii Călugăreni, lângă sediul Jandarmeriei. Potrivit Legii 119/11 Iunie 1948, atât școala „Assey Tow” cât și Spitalul Israelit au fost supuse naționalizării (confiscării) de către statul comunist, fiind considerate bunuri
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
externe ca o „măsură nedreaptă, care leza treburile interne ale României și constituiau o lovire a autonomiei noastre” . Potrivit lui Kogălniceanu, spunea cenzorul, românii nu erau antisemiți, doar că atunci „s-au speriat de năvălirea bagabondagiului străin ce ne inundă, bagabondagiul jidănesc din Galiția și Podolia care a deznaționalizat Bucovina, a inundat orașele Moldovei” . Cenzorul era de acord până și cu opinia lui Kogălniceanu conform căreia „chestiunea evreiască nu este nici o problemă politică, nici religioasă, ci o problemă socială deosebit de acută, legată
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
negrilor și a evreilor” <endnote id="(387, p. 452)"/>. În fine, dintr-o perspectivă visceral iudeofobă, C.Z. Codreanu observa asemănarea la toate palierele a evreului est-european cu cel vest- european. Fiind prin 1922-1923 la Strasbourg (un „cuibar de infecție jidănească”), Codreanu a fost neplăcut surprins să Întâlnească tot „tipul cu nasul coroiat” al evreului, În locul unui iluzoriu evreu de „tip galic”. „Între jidanii din Târgu Cucului [Iași] și cei din Strasbourg - conchidea el - n-am găsit nici o deosebire. Aceeași figură
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dintre cele două războaie, chiar și țiganii preluaseră acest clișeu. Pe 2 februarie 1938 (În timpul guvernării Goga-Cuza), În cadrul unei adunări proguvernamentale a Asociației Romilor din Craiova s-a declarat de la tribună : „Trebuie să luptăm ca să curățăm cojocul românesc de păduchele jidănesc” <endnote id="(686, p. 243)"/>. „Nimic mai comic - scria H. Stahl În 1910 - decât reciprocul dispreț al evreului pentru țigan și al țiganului pentru celălalt” <endnote id="(843, p. 112)"/>. Chemarea la luptă de mai sus este destul de paradoxală pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și comerciale. Să luăm, de exemplu, chiar situația din „unul din târgușoarele din nordul Moldovei, În care evreii formau o parte importantă a comunității”, cum scria Gaster. Primarul Botoșaniului se plângea ministrului de Interne, În ianuarie 1941, că Înlăturarea „elementului jidănesc” din ramurile economice și comerciale „Întâmpină cele mai mari greutăți”, având „o repercusiune foarte mare, În rău, asupra vieții economice a acestui oraș și din care cauză suferă, În special, populația românească”. „Stricta aplicare a ordinelor În vigoare” privind „românizarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apud 517, I, p. 94)"/>. Tot În 1922, și tot În Apărarea Națională, A.C. Cuza lansează o cu totul altă teorie, chipurile antropologică („antropologia constată că jidanii sunt un amestec de rase diferind Între dânsele”), pentru a explica „sterilitatea nației jidănești În domeniul culturii”. „Știința antisemitismului - scrie el cu morgă academică - arată că această corcitură [= jidanul] nu poate servi cu nimic cultura celorlalte nații, pe care numai o falsifică, denaturând caracterul ei” <endnote id="(611, p. 162)"/>. Despre evrei, care ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la Începutul anului 1938 a fost numit prim- ministru. Tot În acea perioadă, ziarul de extremă dreapta Porunca Vremii (nr. 981, 1938) exulta, anunțând că „În toate județele din Moldova, Basarabia și Bucovina, prefecții [...], constatând că În mai toate cârciumile jidănești băuturile erau falsificate și că se Întrebuința pe scară Întinsă alcoolul metilic, au dispus Închiderea cârciumilor. Basamacul a fost În foarte multe părți interzis, autorizându-se numai consumarea vinului” <endnote id="(350, p. 29)"/>. Evident, legionarii preluaseră din mers acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pare că, În bună parte, satirele de acest gen - În care este persiflată spaima evreului de câini (lupi) sau de tâlhari (arme) - au pătruns În folclorul românesc de la slavii din nord și nord- est. În special satira În versuri Războiul jidănesc (În poloneză, Wojna żydowska) cunoaște foarte multe și vechi variante poloneze, ucrainene și bieloruse. În 1892-1893, cunoscutul poet și folclorist ucrainean Ivan Franko a publicat În limba polonă un important studiu pe marginea temei În discuție. Sub titlul Plecarea evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Diavolului”. Isus a Înlocuit cu Învățătura sa divină „dogma diabolică” a „jidanilor”, bazată pe „minciună și crimă” și, „evident, inspirată de Diavolul Însuși”. Acest tip de discurs nu putea să ducă decât la „soluția finală” : „singura soluție posibilă a problemei jidănești - conchidea A.C. Cuza - este eliminarea jidanilor” <endnote id="(188, pp. 190- 195)"/>. Așa cum a observat și Leon Volovici, doctorul și savantul Nicolae C. Paulescu - „un caz interesant de antisemitism visceral obsesiv” - l-a secondat pe A.C. Cuza În Întemeierea unor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu subvențiile acordate instituțiilor evreiești locale, începând cu anul 1931. Iată cum și-a conceput adresa Sbanțu: „... din exercițiul (financiar, n.n.) pe 1931 și până în prezent s’au acordat de către Primăria Huși din bugetul administrației generale următoarele sume pentru sinagogile jidănești (subl.ns.), mai jos specificate pe exerciții: lei 2000 pe exercițiul 1933 pentru repararea sinagogii jidănești a meseriașilor; lei 4000 pentru întreținerea baiei jidănești din Huși”. În total, pe parcursul a cinci exerciții financiare (1933-1937), comunitatea evreiască hușeană a beneficiat de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Sbanțu: „... din exercițiul (financiar, n.n.) pe 1931 și până în prezent s’au acordat de către Primăria Huși din bugetul administrației generale următoarele sume pentru sinagogile jidănești (subl.ns.), mai jos specificate pe exerciții: lei 2000 pe exercițiul 1933 pentru repararea sinagogii jidănești a meseriașilor; lei 4000 pentru întreținerea baiei jidănești din Huși”. În total, pe parcursul a cinci exerciții financiare (1933-1937), comunitatea evreiască hușeană a beneficiat de suma de 69.000 de lei. Această statistică mai este importantă prin faptul că ne dezvăluie
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
până în prezent s’au acordat de către Primăria Huși din bugetul administrației generale următoarele sume pentru sinagogile jidănești (subl.ns.), mai jos specificate pe exerciții: lei 2000 pe exercițiul 1933 pentru repararea sinagogii jidănești a meseriașilor; lei 4000 pentru întreținerea baiei jidănești din Huși”. În total, pe parcursul a cinci exerciții financiare (1933-1937), comunitatea evreiască hușeană a beneficiat de suma de 69.000 de lei. Această statistică mai este importantă prin faptul că ne dezvăluie numărul a cel puțin patru sinagogi existente în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
lopată, pe roabă acolo, parcă mai mult te încurca, iar ceilalți care-l cunoșteau mai dinainte parcă-l luau și puțin în râs, peste picior: hai, domnu' Nicu. Așa i se spunea atunci: domnu' Nicu. Steinhardt avea o rezonanță evreiască, jidănească. Am aflat după aceea că el e scriitor și că e evreu încreștinat. A fost deținut politic dar nu vorbea nimic despre asta, chiar și cei de la mănăstire care știau mai multe nu spuneau nimic. Atunci era periculos să vorbească
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
dinspre șofer vine un șuierat ca de frâne - iar Maimuța se repede furioasă la portiera din spate. — O să zic, o să fac și-o să port ce-am eu chef! Trăim într-o țară liberă, ’re-ai a’ dracu’ de sulă scorțoasă jidănească! Să fi văzut ce mutră a făcut la coborârea noastră din mașină domnul Manny Shapiro, șoferul. — Scârnăvii îmbuibate ce sunteți - urlă el. Târfă nazistă! După care demarează în trombă. De pe banca pe care stăm în parcul Carl Schurz vedem luminile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Schurz vedem luminile de la Vila Gracie; urmăresc sosirea celorlalți membri ai noii administrații în timp ce o mângâi pe braț, o sărut pe frunte, îi spun că n-are nici un rost să plângă, eu sunt vinovatul, da, da, sunt o sulă scorțoasă jidănească și-mi cer iertare, iertare, iertare. — ...mereu te iei de mine - până și-n felul cum te uiți la mine te iei de mine, Alex! Îți deschid ușa seara, mor de nerăbdare să te văd, toată ziua nu mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
drepturilor civile. 240 241 "Evreul imaginar", demonizat ca pretutindeni în Europa, a fost, decenii la rând, țapul ispășitor al tuturor frustrărilor poporului în mijlocul căruia trăia. Una dintre primele definiții de dicționar ale cuvântului "ghetou" în limba română este semnificativă: "Cartier jidănesc, în care Jidanii, nesiliți de nimeni, s-au grămădit pentru afacerile lor, iar pe urmă au scornit că acest cartier li s-a impus" (A. Scriban, Dicționarul limbii românești, Iași, 1939). Și totuși, în cea mai critică perioadă pentru evreii
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
asemenea temă chinuită. Și era foarte chinuită. Se duse Înapoi cu mintea la o declarație a Angelei Gruner, o bâlbă scoasă după câteva pahare când râdea, veselă, și evident se simțea liberă (până la brutalitate) În fața bătrânului unchi Sammler. „O minte jidănească, o sculă neagră, o frumusețe nordică“, spusese, „asta vrea femeia.“ Asamblând bărbatul ideal. Mda, dacă stăteai să te gândești, avea linii de credit la cele mai bune magazine din New York și acces la tot ce era mai bun pe lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
le spuneam noi, țăranii de pe acolo, acestei populații slinoase dar ahtiate după bani, care împânzea târgul Pungeștilor vorbind românește cu un accent ciudat. Când ieșeam de la școală, în drumul de peste trei kilometri spre casă, treceam de obicei chiar prin cimitirul jidănesc, cimitir care în acest târg era cam de patru ori mai mare decât cel creștin ortodox. Nu am avut niciodată vreun resentiment față de această etnie, care pe atunci încă ocupa în unele părți chiar localități întregi cum ar fi de
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
un vârtej orbitor care s-a desprins de pământ fără greutate și, după un zbor lin, s-a lipit de cer ca un ochi palid de argint. Ce chestie, zise tovarășul Capră de la Sistematizare, nădușit de transpirație, e primul ozene jidănesc pe care Îl văd! Poate fi și altceva, tov. Cain? Zâmbi fără să răspundă. Se temea să nu tulbure armonia cântecului ce răsuna domolitor În el și care Îi amintea că numai Dumnezeu poate ști “ Cine va trăi, cine va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
că ele se circumscriu unui climat național și european, pe care nici o minte rațională nu și l-ar dori repetat astăzi, așa încât lucrări precum: „Complot jidanofrancmasonic împotriva neamului românesc”, 124; „Jidanii și alcoolismul”, 127; „Desfrâul jidanilor”, 128 și „Degenerarea rasei jidănești’’, 128; ca și articolele publicate în Apărarea Națională, trebuie încadrate acelei epoci zbuciumate. Însuși Paulescu declara cu convingere la 23 Martie 124 în depoziția sa în fața Curții cu Jurați la procesul complotului studențesc împotriva guvernului „În România nu există antisemitism
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]