30 matches
-
Ilfov de pe malul Dunării mai zic la știuca mică (până la 30 cm) și "mârlița" sau "mârloae". Lipovenii și grecii din Dobrogea îi zic cu toții "știucă", turcii îi mai zic și "turna-balâc". I se mai zice "știucoviță", "cățea", "ciucă", "fâță", "fiță", "jidancă", "rață", "boaldă", "tâlharul bălților", "rechinul apelor". Dimensiunile la care poate ajunge știuca sunt foarte mari. Femelele sunt totdeauna mai mari ca masculii. Lungimea obișnuită a adulților este de 25-63 cm; lungimea medie a femelelor 55 cm, iar a masculilor 40
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
evreică. La examenul de admitere am fost foarte lăudată și, deși toată comisia era plină de profesori legionari, am primit 9, 66. Dar o Învățătoare, bineînțeles că În cămașă verde, mi-a spus: „Ai răspuns foarte bine. Păcat că ești jidancă - altfel primeai nota 10”. Să-i spui asta unui copil de 11 ani! Acesta a fost primul șoc (plânge), pe care până atunci, În ’41, nu l-am simțit. Pe urmă, din cauza legilor rasiale, am Învățat aproape 2 ani la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Profesorii s-au purtat bine, s-au temut... Nu vreau să spun că toți erau foarte buni, dar nu mi s-a spus niciodată ce mi s-a Întâmplat la 11 ani, că nu pot să iau 10 fiindcă-s jidancă - dar a trecut. În Cluj am fost foarte bine văzută, pentru că Învățam bine, fără să mă laud - știam multe limbi, că m-a Învățat domnișoara aceea, Și pe urmă, la facultate, pe toți i-a impresionat foarte mult faptul că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Însoțit pe fiecare În parte la noul domiciliu. Eu am fost ultima - Îmi clănțăneau dinții de frică, dar el mă liniștea spunându-mi că dacă vom Întâlni o patrulă, fie nemțească, fie de jandarmi, o să le spună că duce o jidancă la jandarmerie. Când am ajuns alături de ai mei și de ceilalți am izbucnit Într-un plâns isteric și mult timp nu m-am putut liniști. Ne-am culcat pe jos, foarte obosiți după atâtea spaime și tensiune nervoasă, dar nimeni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Semănatul. Plugul cel mare este un obicei specific satelor din Oncești și de aceea vom zăbovi mai mult asupra lui. Acest alai sau ceată care ajunge până la 15 persoane se compune din următoarele personaje: arnăut, turc, fată, babă, moșneag, jidan, jidancă, țigan, țigancă, băiat de țigan, fată de țigan, bulibașă, țiganca bulibașei și 2-3 lăutari. Astăzi se prezintă într-o stare redusă ca amploare și supus multor modificări. Întregul alai era condus de către arnăut și turc. Prezența acestora ne îndreptățește să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
treacă - precum eroul din basme <endnote id="(153, pp. 320-321)"/> - o tipică probă inițiatică, de identificare a fetei după Înfățișare : „Să ghicești care-i țiganca, care-i grecoaica, care-i ovreica...” <endnote id="(154, p. 452)"/>. Nu altfel este imaginată „«jidanca» afurisită” Estera Hirsch, ceva șefă „pe linie de UTM” În Bucureștiul anilor ’60, personaj din romanul Orbitor semnat de Mircea Cărtărescu. Cu „pielea albă ca smântâna, constelată până și pe fese, până și pe labii de pistrui”, frumoasa și focoasa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Duminică], să Închipuie ca jidaucă” <endnote id="(259, p. 222)"/>. Iată câteva fragmente de poezii populare culese În a doua jumătate a secolului al XIX-lea : Am zis zău și pre-a mea lege, Că de-acuma n-oi alege, Nici jidancă, nici armancă, Numai... prisne moldovancă <endnote id="(220, p. 207 ; cu o variantă apropiată la 221, p. 306)"/>. Am iubit și-o să iubesc Și româncă și armancă Și-ovreică nebotezată <endnote id="(3, p. 55)"/>. Aceleași opțiuni erotice are tânărul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asiatic”, „neobișnuit”, „straniu” și „enigmatic de nepătruns”, așa cum le-a prevăzut „sumbrul ei Dumnezeu” <endnote id="(830, p. 13)"/>. În romanul Gorila (1938) al lui Liviu Rebreanu, „ovreica” Babila este „fiica foarte frumoasă a bancherului Leopold Goldstein”. Ea este „o jidancă botezată”, dar aparține unei „rase cam lubrice”, cum se exprimă un personaj antisemit <endnote id="(211)"/>. În fine, În 1944, vizitând orașul spaniol Córdoba, Mircea Eliade vede o fată „uluitor de frumoasă”. În percepția istoricului religiilor, ea nu putea fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
această privință : „Nu cumva să fie [nevasta] de altă lege, că necinstește neamul și pânea fiilor o dau cânelui. Feciorul de român să ia țigancă, ferit-a Dumnezeu : țiganul nu-i privit de român ca om. [...] Ori să ia românul jidancă, unde s-a mai pomenit una ca asta, chiar de ar fi bătută În aur și În petre scumpe, așa știe românul...” <endnote id="(99, vol. I, p. 150)"/>. Similar gândeau și ucrainencele din Bucovina : „Eu sunt ruteancă, fată de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
188, pp. 357-359)"/>. S-ar părea că ștacheta stilistică nu putea fi coborâtă mai mult - și totuși, Îndemnurile publicate În anii 1939-1940 În reviste de tip Porunca Vremii sunau și mai populist : „De ești Român, de ce stai la braț cu jidanca ? Ai să plângi amar căsătoria ta cu Rifca ! Vai de copilul ce ese din unirea ta cu Israel ! Legătura ta cu jidanul e trădare de neam ! Repară-ți greșala, rupe-o cu jidanul !” etc. <endnote id="(718)"/>. Pentru gândirea tradițională
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
regulă de vreun evreu : Frunză verde odolean, La crâșmuța din meidian [= maidan ; din tc. meydan] Bea Costachi Roșcovan Și cu frate-seu Buzdugan Cu trii fete de jâdan <endnote id="(224, p. 233)"/>. Colo-n vale la priloage, Țin orânda trei jidance <endnote id="(99, vol. I)"/>. Uneori, clienții o hărțuiesc sexual pe tânăra soție a cârciumarului evreu sau pe fiica acestuia (cum este „ovreicuța rumână” din romanul sadovenian Floare ofilită, publicat În 1905, sau „crâșmărița tinerică, durdulie și sprintenă” a cârciumarului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
odihnește, ascultă pe tat-său citind Biblia ; pe când agera româncă are gândurile la sărbători, petreceri, jocuri, care de care s’o Învârtească mai pe sus, s-o strângă În brațe și la piept și s’o joace mai de hai [...]. Jidancă fumătoare și bețivă nu se află, precum nici jidov bețiv ; ceartă și bătăi În casa lor nu este și stau câte 3-4 familii la un loc În cea mai bună armonie, pre când la români nu pot sta la un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și stau câte 3-4 familii la un loc În cea mai bună armonie, pre când la români nu pot sta la un loc doi fără să se Împungă cu coarnele ca două vaci Într-un ocol. La 16 ani fata [jidancă] e măritată, este gospodină, cu copilul În brațe ; o frumusețe de privit pe copilă cu copilul la pept, ca pe o floare Îmbobocită. Și ori cât de mulți copii va avea, cam În genere Între 8 și 12, ea nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mișca limba, trebuie să Învețe a citi, ca să știe a se ruga” <endnote id="(197)"/>. „Lumea nu supraviețuiește decât prin răsuflarea copiilor care studiază”, se spune În Talmud <endnote id="(530, p. 83)"/>. Fenomenul nu a scăpat percepției unor români. „[Jidanca] face educația copiilor lor, care este la toți În genere aceiași - scria un jurnalist pe la 1885 - ; copilul de 3 ani este dat la belfer <endnote id="(736)"/> de’l Începe a Învăța carte jidovească și toate cele ce depind de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În genere aceiași - scria un jurnalist pe la 1885 - ; copilul de 3 ani este dat la belfer <endnote id="(736)"/> de’l Începe a Învăța carte jidovească și toate cele ce depind de viața lor socială. Nu se află jidan sau jidancă care să nu știe carte, după care apoi vin la școale românești, unde Învață de rup pământul. Copilul de jidan nu-i copil, ci om În toată firea : la 8 ani este negustor și a dat faliment, el nu știe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mă ieie <endnote id="(260, p. 284)"/>. Atunci când vrăjitoarea româncă vrea să exorcizeze duhurile rele ale bolii, ea le alungă Într-o „lume de dincolo”, localizată câteodată „unde se chiaptănă ovreicele” (și unde „fetele [creștine] nu se piaptănă”) sau „la jidance” <endnote id="(166, p. 247 ; 592, p. 52)"/>. Este tot un simptom al demonizării evreului, pentru că - așa cum apar În descântecele românești - coordonatele acestui spațiu mitic extramundan sunt : „În talpa iadului”, „În gheena focului nestins”, „În fundul Mării Roșii”, „unde se duc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
etiologică. În legendele românești din amplul ciclu având ca subiect „Căutarea lui Isus de către Sf. Maria” apare următorul episod : aflând că Isus a fost răstignit de „jidani”, Maica Domnului pleacă să-l caute, dar când ajunge la locul răstignirii „o jidancă cu doi copii” se ascund de frica ei sub o covată. „Dacă ești tu, precum spui,/ Maica Domnului - Îi zic evreii -/ Ghici sub covata aceasta ce-i ?” „O scroafă cu purcei”, le răspunde Sfânta Maria și evreii fac haz de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scenelor, de parcă s-ar relua același spectacol... S-a dat liber la ucis; uciderea are aceeași față; este fața amețită de dorul uciderii. Aceleași fețe ca atunci când căutau cu zel câte un nenorocit de pui de evreu, câte o mamă jidancă, înhățându-i de mâini, veseli de a-i fi prins, de a-i putea omorî. * Cum se întoarce asasinul la locul faptei, m-am dus din nou la Dorobanț. Copiii, care cară și astăzi vreascuri în căruciorul lor, mi-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și sări în șa. Trecând peste șine spre Vila orelor de lumină, avu timp s-o audă pe Lillișu, transformată cu totul în Lilly Schuh, scoțând un răcnet de fiară rănită: " Se duce să se întâlnească cu curva aia de jidancă!" Se luminase de-a binelea, dar la vilă erau aprinse toate lămpile. Madam Segal, afundată într-un fotoliu, nu mai avea putere să vorbească, își răsucea doar dintr-o parte în alta capul, ca s-o împiedice pe Motea să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mai mare nu avuse 13 ani și pe lângă asta eram gravida cu al cincilea copil. Și când stăteam la rând și-mi ajungea rândul să-mi ieu pâinea veneau româncele și mă scoteau cu bătaie din rând, «ieși că ești jidancă și nu e ora jidanilor», și m-am rugat de ei că sunt gravidă și am copii mici acasă, mai rău au început să mă ghiontească și să țipe «te trimete la Bug și nu mai faci jidani», și așa
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
care și‑a găsit adăpost prostia. Catinca, având ceva sânge evreiesc În vine, nu mult, dar suficient cât să facă În orice situație caz de el, se uită la mine ca la o criminală. Mai rămâne doar să mă faci jidancă Împuțită, Îmi aruncă ea cu glas amenințător. Șaman 95 — Nici vorbă, m‑am apărat eu, nu sunt xenofobă. Era Însă prea târziu. Catinca mi‑a pus În brațe toate tuburile graffiti care mai rămĂseseră. — Eu una am renunțat la sportul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
se predă..." etc.etc. în privința acestui aspect, rămîne cum am stabilit! 2. Nu știu cum l-a ,,deconspirat" Antonovici ,,pe legionarul Valerian Trifa", dar am citit în clar, și o poate face oricine, în interviul din Cronica Română, 5-6 august 2000, și că ,,jidanca", în varianta cosmetizată ,,jdanovista" Ana Pauker l-a împiedicat pe Brâncuși să se întoarcă în țară, dar și că nonagenarul sculptor nu vrea să intre în conflict cu Sidney Geist pentru că ,,evreii sînt puternici. Sînt mai puternici decît românii, decît
Un document artistic și uman by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16634_a_17959]
-
Rebreanu a avut, la fel, o atitudine fermă față de provocările antisemite ale legionarilor, prevenindu-l pe Directorul Siguranței Statului și anexând scrisorii sale pe aceea a „arhanghelilor”, care îl somau, sub amenințarea cu moartea, s-o elimine de pe scenă pe „jidanca” Lelia (Leni) Caller. Niculae Gheran ne informează că și în aceste condiții dure, spectacolul a avut loc, chiar dacă sala era împânzită de agenți și polițiști în civil. Alături de epistolele particulare, editorul publică și câteva „scrisori deschise”, printre care pe aceea
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
nivel intelectual sau, mai exact spus, marcat fundamental de povara arierării senile, momente pe care Grid Modorcea însuși încearcă să le dreagă din mers: ,,jdanovista" Ana Pauker, așa cum apare ea alintată de ziaristul român, este coafarea evidentă și stîngace a jidancei Ana Pauker, cum o invocă, de fapt, nonagenarul autor al bufnițelor din fier forjat. Cine nu este convins că Antonovici, tocmai acolo, în inima New York-ului, își fundamentează rasist eșecul artistic și invocă scenarii desprinse parcă din România Mare, (gazeta
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
cerului de primăvară și rămânând în noaptea absolută. Mai tîrzm, cam la vreo săptămână după acea seară luminată ca de o năzărire tulbure, băiatul avea să-i povestească Mariei, cu care încă se mai vedea, el dintr-un resentiment pentru "jidanca" afurisită care în toiul plăcerilor îi ponegrea pe dascălii omenirii, ea din singurătate și ca să poată merge la un film - tot ce-i plăcea mai mult pe lume - aventura sa în pântecul întunericului. Timpul topindu-se o dată cu lumina, singura măsură
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]