10 matches
-
Cândea Publicat în: Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017 Toate Articolele Autorului Aniversăm azi un mare Căntăreț din Strana Maicii noastre Românii. Alecu Russo, poet, prozator și eseist, autor dramatic cu piese jucate la Teatrul Național Iaș, Bătălia ambișioasă , Jignicerul Vadră, ca o satiră la ieftine melodrame . Amplul poem în proză, Cântarea României, scris în franceză, conține 65 de versete, a fost nesemnat dar tradus de Bălcescu și publicat în România viitoare. Mai târziu, A.B cu această semnătură, poemul
ALCU RUSSO SAU A MAICII ROMÂNII CÂNTARE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1489725521.html [Corola-blog/BlogPost/340575_a_341904]
-
ruineze, construind în locul bisericuței de lemn o biserică în întregime din piatră. Cu binecuvântarea mitropolitului Iacov Putneanul, biserica a primit un nou hram: “Adormirea Maicii Domnului”. Pe la anul 1755, domnitorul Matei Ghica rânduiește ca epitrop al acestui schit pe biv-vel jignicerul Ștefan Bosie (fiul lui Dimitrie), care fusese epitrop la Biserica „Sf. Spiridon” din Iași și la Biserica Domnească din Târgu Frumos. În anul 1761, domnitorul Ioan Teodor Callimachi (1758-1761) rânduiește ca acest schit să fie spital pentru bolnavii de ciumă
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
Bârlădeanul. Se știe că în anul 1759 un incendiu puternic a mistuit această biserică și că a fost refăcută din zid în anul 1761 de către văduva unui anume Constantin Tuduri, cu numele de Sofia Monahie, fiică a lui "Ioan Vârnav Jignicer". Biserica a fost zidită din averea pe care i-o lăsase soțul răposat: "pivnița de ciubotărie" și "două dugheni". Biserica aceasta nu își serbează hramul la fiecare sfânt Teodor din câți sunt înscriși în calendar, ci totdeauna numai în prima
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
miliția; aga și vornicul de aprozi - cu șeful de reghiment; spătarul și banul - cu șeful de batalion; comisul, căminarul și paharnicul - cu șeful de companie sau de escadron; serdarul, stolnicul și medelnicerul - cu întâiul șef de peloton; clucerul, slugerul, pitarul, jignicerul și șătrarul - cu al doilea șef de peloton. Explicația (tot după Reglementul Moldovei): „Fiind trebuință a se împlini deosăbitele comande ale miliției cei din nou formăluite, s au hotărât ca acel ce are un rang politicesc să poată dobândi un
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
adică pe Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi, contribuind prin comedii la îmbogățirea repertoriului încă atât de sărac la vremea aceea. Când a supărat ocârmuirea prin aluzii destul de transparente puse în gura personajelor din Provincialul la Teatrul Național sau Jignicerul Vadră, Alecu Russo a fost trimis în exil la Soveja. Aici a cunoscut una din cele mai autentice regiuni românești, cu un folclor deosebit. Din Soveja, Alecu Russo a cules perla între perle a poeziei populare românești, Miorița, pe care
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
țară, petrece un timp la moșia părintească din ținutul Neamțului, după care, relația cu familia înăsprindu-se, se stabilește la Iași. Asesor judecătoresc la Piatra Neamț (1841-1844), va fi destituit ca urmare a repetatelor absențe. Pentru unele aluzii îndrăznețe din piesa Jignicerul Vadră sau Provincialul la Teatrul Național, se vede surghiunit la schitul de la Soveja. Consemnat acolo aproape două luni (februarie-aprilie 1846), R. are șansa să descopere „cea mai frumoasă epopee păstorească din lume”, balada Miorița. În 1848 se implică în mișcarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
de ani, Cântarea României a fost atribuită, pe rând, lui R., lui N. Bălcescu, precum și amândurora. Autor dramatic lipsit de șansă, R. a compus două piese într-un act, care s-au pierdut: Băcălia ambițioasă (jucată în ianuarie 1846) și Jignicerul Vadră sau Provincialul la Teatrul Național (jucată în februarie, același an), care nu era doar o „scenă de haiduci”, ci, după spusele autorului, și o satiră a melodramelor ce invadaseră scena. A făcut și prelucrări de vodeviluri franțuzești. Lucrarea Șezătorile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
literaturii populare. Vestim pentru cei ce mai au tragere de inimă, cuprinsul ultimului număr: „ Zapisul lui Huhulea clucer în pricina cu Apostol 308 pentru o parte de loc din Tăcmănești, județul Vaslui, din 1620, mai 2. Zapisul lui Grama vel Jignicer, prin car e face schimb de pământ cu Popa Ion și cu Pârvul, cu toții din satul Carlomănești, județul Tutova, din 1642, octombrie 29. Cartea Domnului Gheorghe Ștefan privitoare la pâra dintre boiarinul Stafie cu vecinii săi din sat Carlomănești, județul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Zuliaridis, Sgîrcitul risipitor, Sfredelul dracului și altele sunt prelucrări de piese franceze, mărturisite ori presupuse, în stil vodevilesc, cu obișnuita tipologie a comediei franceze în care zgârcenia primează. Alecsandri contribuie cu o veselie nesilită și cu geniul numelor proprii burlești: Jignicerul Vadră ot Nicorești, Șatrarul Săbiuță, Postelnicul Taki Lunătescu, Nastasi Cârcei, Nae Năucescu, Lică Panglică, Tingerică-Rumenică, Curculets Istets, Fărocoastă, Balamucea-Parcea, Toader Buimăcilă, Ghiță Coșcodan, Chir Chirilă, Șatrarul Nărilă etc. Dintre toate aceste piese, reprezentabile sunt încă Iorgu de la Sadagura și seria
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
adică pe Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi, contribuind prin comedii la îmbogățirea repertoriului încă atât de sărac la vremea aceea. Când a supărat ocârmuirea prin aluzii destul de transparente puse în gura personajelor din Provincialul la Teatrul Național sau Jignicerul Vadră, Alecu Russo a fost trimis în exil la Soveja. Aici a cunoscut una din cele mai autentice regiuni românești, cu un folclor deosebit. Din Soveja, Alecu Russo a cules perla între perle a poeziei populare românești, Miorița, pe care
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]