485 matches
-
așteptare nu-mi mai simt sângele zvâcnind în ceafă/ doar mirosul putred al podelei/ urcă în nări odată cu urina care se prelinge din tavan./ cine să fie dincolo - unul ca mine?" (aș putea lăsa câteva urme). Soarele e tot mai jilav ("un soare de sânge închegat", "soare de muci"), nu mai rămâne decât o lumină "care se înnegrește la capete", iar lumea seamănă tot mai mult cu o pubelă "o mlaștină de carne". Dar călătoria pierderii și ieșirii din trupul putred
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
sau o să ai de-a face cu noi - mai zise Finito, deschizînd grilajul și lăsîndu-mă să trec. Acu' poți să intri, piciule! În timp ce înaintam în grădina părăginită unde tufele de leandri lîncezeau la umbra salciei iar irișii putrezeau prin colțuri jilave în lipsa soarelui, mă întrebam cum de izbutiseră înfometații charnegos să capete strania autoritate de a sta de vorbă cu ofticoasa. Și m-am gîndit iar că, deși trecuseră doar patru luni de cînd se scurgea gazul și ne întîlneam cu toții
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
comentariu care să sugereze faptul particular sau culoarea locală. Prin această probă a suspendării din temporal și de abolire a spațialității convenționale, atît Mitroi cît și Boca devin degustători ai unor esențe cromatice rare, căutători de penumbre și de tonuri jilave, de pămînt. Cu Geta Năpăruș, Ilie Boca se învecinează într-un alt spațiu și anume în acela al vocației epice. Epopeile concentrate pe spații mici la Geta Năpăruș, acel amestec foșgăitor de universuri, de regnuri și de indivizi, devin la
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
și, rugîndu-mă celui de sus să-mi dea somn adînc, mă trezesc brusc, e ora 6, și-o șterg humulește. Contact motor. Și urmează cele mai frumoase serpentine pe care, șofînd, le-am făcut vreodată. Nu lipsite de risc: carosabil jilav, relativă ceață. Totuși, fascinația înghițirii distanțelor! Episod insolit: într-un cotlon al pădurii, pe la Pluton (ce nume!), pe dreapta, în mica poiană aburindă, scenă paradisiacă: două trupuri goale, băiat și fată (Mirtil și Chloe?), prinse într-un dans doar de
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
într-una/ ficatul mărit se lăbărțează printre coaste/ am corpul tot intoxicat cu nicotină// tânjesc să mă ridice cineva apucându-mă de ceafă/ ca pe un pui de pisică/ dus între colți într-un loc/ ferit unde crește/ mușchiul verde jilav". O întreagă dramă a femeii răzbate dincolo de indiferența grobiană a bărbatului. Aceste poeme-felii de viață nu sunt o premieră în lirica românească a momentului. Aceeași logică a construcției stă și la temelia recentului volum al lui Robert Șerban, Cinema la
Reverii și depresii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10386_a_11711]
-
din feșe ghipsate îi strânge prea tare pieptul și spatele tăindu-i respirația uca se gândește la sisi. așteaptă să-i simtă în preajmă valuri de păr arămiu răcorindu-i fruntea în vreme ce părul ei scăpat din cozi i se lipește jilav de obraji. o aude pe hella spunându-i cum sala cavalerilor din hofburg a devenit sală de gimnastică „așa cum e sala din casa cu pișcoturi” - frânghie pentru cățărat, paralele, prăjină, inele, bârnă, bănci pe care ți se masează umerii și
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
Pîmânt roșu negru Allumette Pe piele mi se plimbă agale nu muște, costelivii îngeri. Femeia de culoare doarme lânga mine, pe o tejghea cu ardei iuți de soare scorojiți. Salvați din scurta mea memorie. Nimic nu mai țin minte! Oameni jilavi, rame trezite leneș din pământ natal cu morții tineri îngrășați. Plouă cu sânge în orașul copilăriei mele (bâlci, acadele, carnetele roșii, hrănit cu idealuri roșii poporul meu născut în domiciliu forțat, plouă cu mărunțișuri, țigări proaste, chibrituri, ziare din Piața
Poezie by Ioana Crăciunescu () [Corola-journal/Imaginative/7449_a_8774]
-
din volumele anilor �70. Dacă s-a tot vorbit despre influența lui Blaga, iată și un poem corespondent Paradisului în destrămare care surprinde fidel atmosfera apăsătoare și deșartă a noului volum: "Îngeri bătrâni urât mirositori/ cu iz stătut în penele jilave,/ în părul rar, în pielea scămoșată de insule de psoriazis,/ hărți scrijelite adânc/ ale unor înspăimântătoare/ tărâmuri necunoscute./ Prea triști pentru bunevestiri,/ prea slabi pentru sabia de foc,/ se lasă îngropați dormitând/ ca niște semințe pe care le sameni/ cu
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
neserios, întinde la maximum coarda autobiograficului, relatează experiențe erotice mit(oman)izate și derizorii inițieri sexuale pentru a călca, brusc, într-un abis ontologic răsărit de nicăieri: Am rămas și eu așa, cu pantalonii scurși în lungul picioarelor, deasupra teneșilor jilavi. Privirea mi s-a întunecat repede. Mi-a venit în minte începutul Bibliei. Poate că așa a fost și la început. Adică multă dezolare" (Începutul lumii). Se redresează însă repede, n-are voie să treacă drept "grav și serios": "Doamne ferește
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
Cele cîteva bride, capitole, deși nu-ți vine să le zici așa, de o pagină, două, poate și trei, se strîng într-o tablă de legi pentru un stat vegetal. "Plouase și mirosea a plante strivite" - a moarte cu iz jilav de buruieni trîntite la pămînt. A reavăn, a sfîrșit. Dai, peste tot în țesătura cu ochiuri rare, dacă poți merge cu degetul pe contur, de curba aplecată a corpurilor căzînd frumos. O femeie îngenuncheată într-o catedrală, despre care n-
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
vis, sub îndoita somnului ninsoare. Dar n-ai vrut să mai aștepți. Crăciunurile ți-au fost anulate: Moartea ți-a dăruit un diamant de-o veșnicie de carate. Ce dulce pâine e tristețea Ce dulce pâine e tristețea. Ce moale, jilavă și niciodată coaptă. în miezul ei, adânc dospește, cât o nucă amară, drojdia Morții. Și lacrima de jale, ce băutură tare-i. Ce alambicuri complicate, de durere, alcoolurile-i rafinează. Băută-n hohote prelungi, e aducătoare de transe abisale. La
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
Dan Bogdan Hanu părea că o căldură jilavă umpluse colțul acela uitat de an și se sta- tornicise acolo să-și mai fi dat jos Acela încă o haină și s-o fi aruncat părintește peste noi printre așa nevoi aplauze s-ar cuveni la un așa răspuns
O stradă mai lungă decît viața by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/12422_a_13747]
-
Care ucid pe loc și fără milă. 3 Binevestim lumina care plouă Și lăudăm roșeața din căpșună, Iar degetele ei de Doamnă Brună Orbecăiesc ușor prin iarba nouă. Pe urmă nu mai știu ce îi cășună, Că fața ei e jilavă de rouă, Cum umblă/ cu picioarele-amândouă Desculțe/ printre foi de mătrăgună. în jurul nostru licărește maiul, Din mădălin ne rupem o smicea, Dar ochii ei lucesc ca jărăgaiul Și, semn că s-a făcut nespus de rea, îmi spune-amenințînd cu evantaiul
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
căzute de la masa căpcăunului. De suspectat însă tagma, dacă nu cumva, așa, pocăită, continuă să asude la gen. Deși pare că totul a murit în materie, aflăm din cînd în cînd că budoarul cutărui baron local e burdușit cu portrete jilave încă; vedem cum, printre uși, în vizite de lucru, inevitabilului Iliescu i se strecoară cîte-un portret cu-nvăluitor zîmbet Divertis. Pe care, firește, succesorul maniacului îl refuză (doctrinar). Alt personaj al picturii ieșene, Popa, frecventînd în tinerețe atelierul parizian al
Însemnări by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13422_a_14747]
-
pentru discursul cultivat de Nora Iuga:”Toate cărțile junglei topite în groapa cu var”, - dar, imediat, și: “deschide fereastra / să intre puțină frivolitate”; sau: “la micul dejun gura / din care zboară zece misive de pace / o ciroză frumoasă / și maioul jilav confortabil / ca o placentă”, “și bucățica de pantheon / roasă dimineața pe stomacul gol”; și încă: “noroiul mi-a ajuns până la gât / nu mai pot să mă agăț de stele // mușcam din poezie / ca dintr-o turtă dulce”... O viziune insolită
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
rugăciunea dublă a scrisului lor: ,despre oameni știm că se nasc, le este frică și mor". 8 ne culcăm în poeme ca-n odaia cu ierburi aromatice atîrnate de grindă. puterea putrezește în brațele femeii, bărbatul adulmecă mirosul de pînză jilavă al morții. ne-am culcat în scrisul nostru ca-ntr-un sicriu de plop, ușor, pornit în derivă pe rîul amniotic. 9 ți-ai pus ochelarii pe prima treaptă a scărilor care duc la apa îndiguită. cu ochii larg deschiși
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
aveți deja nămol la picioare,/ în mlaștina lui sînteți, orbeților!...".// Cuvintele lui se izbesc de ei ca de niște sfere metalice,/ se sfarmă în mii de fărîme aproape ca niște boabe de/ semințe, care cad peste tot și-n lumina jilavă le vezi/ încolțind, le vezi frunzulițele de alge cum se unduie/ printre ei ca niște solzi ai nopții" (ibidem). Materia apare omogenă în dramatismul său. De oriunde ai începe lectura, constați că fragmentul indică întregul, cu acea energie a suprimării
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
în care domina elementul fertilității. Mirosul de mucegai, ciuperci, rășină și plante necunoscute se ridica deasupra bălților, ca o fiertură groasă, revenea cu fiecare val de ploaie, invada grădinile și străzile, iar vegetația voioasă părea gata să explodeze pe zidurile jilave ale clădirilor, de pe care de ani de zile cădea tencuiala, scoțând la iveală uneori fragmente ale unor inscripții neînțelese. Scoteam din buzunar așchii mici pregătite dinainte. Mai întâi lansam la apă Santa Maria, apoi Magellan, Căpitanul Grant, Nautilius, printre care
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
și bulgării de lut galben, era înghițit de vârtejul puternic al gurii de canalizare. Capacul ei de fontă, scufundat în apă, ducea către o lume subterană. Acolo unde lumina zilei nu pătrunde și unde labirintul de grote și de pereți jilavi, umplut de vuiet și de sâsâit, aducea a iad. Apa îmi plescăia în galoși și-l pescuiam în ultima clipă pe Trinidad, salvându-i de la catastrofă pe călătorii întâmplători. Era vorba fie de un scarabeu auriu, înfipt în ambarcațiune, fie
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
Sau: "văd cum zidurile/ se strîng/ ca un pumn de flăcări într-un felinar/ amenințînd întunericul/ stau cocoșat și însămînțez cu sînge/ acest trup/ însămînțez cu verbe poezii care s-au/ pietrificat sub greutatea contradicțiilor" (Dicționarul cu vorbe deșarte). Sau: "jilave dealuri gata să se surpe în hăul/ mutilat de meteoriți. eram toți adunați/ la cină, comunicam ca înecații trecîndu-ne/ salata de alge unul altuia cu mișcări unduioase de apă" (Exilul și frica). Două sînt direcțiile moral-estetice în care se orientează
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
aventurile sau întîmplările vieții mele decît întrucît acestea au avut vreo legătură cu opera... Ei bine, Ion, își trage originea dintr-o scenă pe care am văzut-o acum vreo trei decenii. Era o zi de început de primăvară. Pămîntul jilav, lipicios. Ieșisem cu o pușcă la porumbei sălbatici. Hoinărind pe coastele dimprejurul satului, am zărit un țăran, îmbrăcat în straie de sărbătoare. El nu mă vedea... Deodată s-a aplecat și a sărutat pămîntul. L-a sărutat ca pe o
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
obsedant numele localității ca un exercițiu de a se obișnui cu realitatea în care a plonjat, de-a și-o vîrî în cap, în Utzbach așadar, Roata istoriei nu se va învîrti. Reprezentația nu va avea loc. Deși totul este jilav în jur, cu cîteva minute înainte de începerea spectacolului, biserica ia foc! Spectatorii pleacă, în cap cu primarul, să stingă incendiul. Vorbele lui Bruscon nu au nici o finalitate, nici o formă concretă decît aceea a delirului în sine. Acesta este spectacolul pe
Exercițiul delirului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15753_a_17078]
-
-i gingii Și hrubele-nfundate scot muget, ca vulcanii” (Penteleul) Acesate viziuni îl urmăresc și în descrierea vieții interioare: sufletul e plin de peșteri adânci, orice zgomot exterior e „un pas, o șoaptă, un suspin”, destinul înaintează prin hrube lăuntrice, jilave, întortochiate, excaladând mormane de blocuri răsturnate, printr-un peisaj ciclopic: „E un dedal de săli, de gropi și coridoare, Ce urcă, se sucesc și se coboară, Cu ioezere de ape în vâltoare, Cu năruiri de bolți ce te doboară...” După
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
curățenie. Sistemul e mult prea corupt el însuși, pentru a-i pretinde performanțe. Mă așteptam, însă, ca măcar la nivelul delimitării simbolice de ticăloși, corupți și turnători să fim mai fermi. Ei bine, nu suntem. Ne simțim minunat la umbra jilavă pe care acest infern moral o proiectează asupra noastră, desfătându-ne la sunetul trâmbițelor diavolești manevrate de odioase creaturi ale subpământului.
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
civilizația care îl absoarbe, productivă, prozaică, fără nici un mister: "am vagabondat pe străzi care se bifurcau/ în străzi care se bifurcau la capătul blocurilor faraonice,/ până la casele promiscuurbane/ unde aerul e dintr-o dată mai curat iar pomii însuflețiți/ unde soarele jilav dimineața lovește/ în cocoșii de tablă ai acoperișurilor,/ iar staniolul înghețatei Napolact strălucește/ ca o inimă de aur, ca o inimă de aur strivită de caldarâm.". Un volum de mare forță al unui poet tânăr, puțin cunoscut încă, dar adevărat
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]