25 matches
-
se coace ”. Un grup de 5-7 fete tinere se adunau și alegeau după diferite criterii, pe una dintre ele, numită Drăgaica. Aceasta, era împodobită cu o coroană de spice de grâu. Ea purta o sabie de lemn și cheile de la jitnițele de vii. Toate fetele din ceată erau îmbrăcate în cămăși albe, lungi și împodobite cu flori de drăgăici. Ele dansau parcă zburând. Dacă numărul de fete era impar, atunci una purta steagul Drăgaicii. Alaiul se oprea la răscruci sau la
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
DE ANI Poate în anul ce-o să vină, Vor fi mai multe vegetale În rezervor, decât benzină - Spre Lauda Măriei Tale- Poate în anul ce-o să vină Se va plăti, să nu mai fie În niciun om, durere vie - Din jitniți pline de lumină - Poate în anul ce-o să vină, Și Raiul Lumii de Apoi, Maternitatea lui blajină Își va întemeia în noi - Poate în anul ce-o să vină, Din soare, apă, și pământ, Și din recolta de lumină, Te vom
SPERANŢA LA CUMPĂNA DE ANI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Speranta_la_cumpana_de_ani.html [Corola-blog/BlogPost/350900_a_352229]
-
să smulgeți odată cu ea și grâul. Lăsați să crească împreună și grâul și neghina, până la seceriș, și la vremea secerișului voi zice secerătorilor: Pliviți întâi neghina și legați-o în snopi ca s-o ardem, iar grâul adunați-l în jitnița mea. ” Coliva simbolizează Biserica, adică toți creștinii, uniți de aceeași credință în Dumnezeu. În timp ce în biserică se cântă „Veșnică pomenire” credincioșii țin coliva împreună cu preotul și o leagănă de sus în jos. Cei care nu pot atinge platoul colivei, ating
Colivă () [Corola-website/Science/298710_a_300039]
-
lucrate la roată și decorate cu striuri paralele, din veacurile VIII-IX. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul este în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu A.1981-1982, p. 213; Teodor 1997c, p. 84. 52. Dumești (comuna Dumești), județul Vaslui a) La Jitnițe: la baza Dealului Izvorul, la circa 3 km est de sat, pe partea stângă a șoselei Băcești-Negrești s-au descoperit fragmente de vase din secolele VI-VII. Cercetare Ec. Vulpe, 1943. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și purta denumirea de casă din lăuntru în restul incintei, despărțite prin îngrădituri și grădini, se ridicau alte construcții, că locuința doamnei (casă despre doamna), baia, cuhnea, cazărmi, chioșcuri, grajduri, pulberăria, care de mai multe ori a sărit în aer jitnița, biserica de pe poarta și închisoarea". * Iată așadar că o primă vorbire despre închisoarea din Iași se face după stabilirea în acest oraș a capitalei Moldovei, respectiv la 1564. * Cu trecerea timpului, construcțiile din compunerea curții domnești, au suferit modificări la
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Neamului... Și așteptăm doar ziua-hotărâtă plinirilor, Plinirii-n Veșnicie!... Ne bucurăm când secera-i aproape și ne plecăm cu spicul greu de roadă pe mâna îndemânatică și bună a Îngerului rânduit s-adune - din cele patru margini ale lumii - în Jitnița Stăpânului doar grâul! Prescură vrem să fim! Belșug de dar, pe Masa Sfântă a „Punerii-înainte” frângerii ne dăm! O, Sfântă Liturghie! „Ale Tale dintru ale Tale!” „Luați mâncați”, căci suntem astăzi, în Trupul lui Hristos, flămânzilor, împărătească hrană... „Se frânge
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
face. În concepția Sfântului, nimeni nu trebuie să uite sau să amâne aceste fapte ale milei creștine, ci fiecare să facă din durerea semenului său durerea sa: „Dacă vei zice: voi da săracilor atunci când voi umplea al doilea rând de jitnițe, lungă viață ți-ai hotărât. Ia seama să nu te surprindă înainte de termen grăbita ziuă din urmă. Căci și făgăduința ta este dovadă nu de bunătate, ci de răutate. Făgăduiești anume nu ca să dai mai târziu, ci ca să te ferești
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
ta este dovadă nu de bunătate, ci de răutate. Făgăduiești anume nu ca să dai mai târziu, ci ca să te ferești de a da acum. Fiindcă acum ce te împiedică să dai altora? Nu este de față săracul? Nu sunt pline jitnițele? Nu este răsplata gata? Nu este porunca lămurită? Cel flămând se topește, cel gol îngheață, datornicul este sugrumat, iar tu amâni pe mâine milostenia. Ascultă pe Solomon: «Nu zice: du-te și vino și-ți voi da mâine, căci nu
Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Oran-Ugli Căușani lângă Botna. Unt de pe buruieni (pag. 81 "D.M.") Despre oi și alte animale; despre glușcă sau ieruncă și alte Minciuni vânătorești Vizirul chihaia și tefteudarul turcesc siliște pustie) Costantin Mere-acre Chirilă dela Dăunteni Gherghina Ursa Contăș, diac de jitniță Ghelasie Sora Pivnicerul dela Cotnari Teofan Manoilă Feltiu Gheorghe Murat Sava Blându Lupu Vremeș David Corbea Nechifor Țurcan Nistor Crețu Griga Neculai a Lolăi Costea Andronic Lohan Căliman a făcut năvod de oameni Iftodie Salomia Cueaghiuc podvezi p. domnie Albu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ci pentru că te lași prostit de cei interesați. Acum, ca să-ți populezi mintea și cu altceva decât cu tămâie, o să-ți înșir cele 20 de biserici distruse de Ceaușescu: 1. Sfântul Nicolae (Crângași); 2. Biserica Albă (Postăvari); 3. Sfântul Nicolae (Jitnița); 4. Mănăstirea Cotroceni; 5. Biserica Enei; 6. Sfânta Vineri (Herasca); 7. Sfântul Nicolae (Sârbi); 8. Biserica Olteni; 9. Biserica Văcărești; 10. Biserica Bradu Staicu; 11. Sfântul Spiridon Vechi; 12. Mănăstirea Pantelimon; 13. Biserica Spirea Veche; 14. Biserica Izvorul Tămăduirii; 15
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
spătar Constantin Ciogolea, comisul Pătrașcu Ciogolea, fratele lui, și serdarul Ștefan au fost uciși în luna mai 1653. Miron Costin: „Vasile Lupu au dat pe amândoi Ciogoleștii și pre Ștefan Sărdariul pre mâna seiménilor de i-au omorât noaptea denaintea jitniței ce era înlountru în curte”. Și Dafina-Ecaterina a rămas din nou văduvă. Cu Eustratie (Istratie) Dabija (care mai fusese însurat cu o fată a lui Chicoș, mare setrar, Anghelușa 257), Dafina-Ecaterina s-a măritat când acesta era mare vornic (adică
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
obiecte de lemn măiestrit ornamentate: vedre și căușe de apă, războaie de țesut, spete, fuse, furci de tors etc. Casele au servit meșterilor populari ca punct de plecare, adesea chiar și de model, și pentru construcția acareturilor din gospodărie: pivnițe, jitnițe, hambare, dar și pentru morile de apă și fântânile cu cumpănă, pentru pive și porți acoperite. Cu deosebire ne atrag atenția stâlpii de lemn ornamentați și cosoarbele crestate de la pridvorul caselor ce evocă „ceva“ din Coloana Infinitului a lui Brâncuși
Agenda2004-19-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282406_a_283735]
-
În Psaltire menționează proorocul: (Doamne) Cel ce dai hrană la tot trupulă(Psalmul 103). Referitor la aceasta și în Evanghelia după Matei ni se relatează: Priviți la păsările cerului, că nici nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitnițe și Tatăl vostru Cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai presus decât ele? (cap. 6,26). Se observă că Mântuitorul nu a dat ca pildă pe Ilie sau pe Moise, căci cineva s-ar putea scuza
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
ta... — Cum? — Am vrut să spun să oprești, măria ta, pentru o săptămână vânzarea grâului. Nu-i greu. O săptămână, scrâșni fostul ienicer. Mâine e Sfântul Dumitru. Te duci acum la spătărie și dai poruncă să stea vânzarea grâului de la jitnițele domnești și-o oprești și măria ta. Nu trebuie să afle Ahmed aga baș-capegiul cui se vinde grâul. Și pe urmă, afacerile oprite o săptămână dau neliniște, și atunci or să se grăbească și graba lucrează pentru măria ta. Știi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Diicu Rudeanu cu oamenii lui, trei zile din zori până în noapte au organizat descărcarea barjelor și formarea convoiului. Mitropolitul Theodosie, doamna, prinții Constantin și Radu, în jurul lui vodă, primeau de la acesta ultimele instrucțiuni: Nici un bob de grâu nu iese din jitnițele dinspre mahalaua oltenilor, nici un bob, până nu trimite Ștefan călărași cu poruncă de la noi că poate să înceapă negoțul grâului. Să fie plătită simbria grădinarilor francezi, să se dea pomana de Moși după cuviință. Naș Dinu vine cu noi până la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fel ca să-mi văd de treburile domniei acasă, la București. Trase aer în piept și continuă pe un ton foarte scăzut: Sunt treburi care greu așteaptă, cum ar fi vânzarea grânelor. Fără porunca noastră nu se vinde nici un bob. Stau jitnițele domnești pline și vine vara. Aș dori să afle capuchehaia Ferriol al francilor că la București s abat furtuni mari și trăsnește din senin. Doamne ferește să se aprindă jitnițele domnești! Aud că în Franța de frig nimeni nu mai seamănă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vânzarea grânelor. Fără porunca noastră nu se vinde nici un bob. Stau jitnițele domnești pline și vine vara. Aș dori să afle capuchehaia Ferriol al francilor că la București s abat furtuni mari și trăsnește din senin. Doamne ferește să se aprindă jitnițele domnești! Aud că în Franța de frig nimeni nu mai seamănă holde. Mi-ar părea rău să se piardă de trăsnet grâul nostru, să-i spui lui Ferriol. — În cât timp ajunge un călăraș la București? întrebă exaporitul. — Cine știe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nimănui nu i s-a părut suspect când Brâncoveanu a spus că vrea să le arate la doi din delegația negustorilor francezi modul în care este tratat de medicul său. În aceeași seară, au plecat spre București scrisorile care deschideau jitnițele, permițând grâului de la Dunăre să ia drumul Franței, la prețul zilei, dar fără scutire de vamă. A doua zi de dimineață, împreună cu alți dragomani, a sosit marele dragoman Nicolae Mavrocordat, fiul exaporitului. După ce Brâncoveanu l-a numit fratele iubitului său
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și cărți: biserica de lemn a Oltenilor, biserica Sfântul Nicolae din Prund, apoi cea a Cărămidarilor, a Sloboziei a lui Leon Vodă, dăruită de vodă cu o cruce de piatră, cea a Staicului și Schitul Hagiului, a Sfântului Nicolae de lângă jitnița domnească, a Sârbilor. Apoi s-au pornit clopotele de la mânăstirile cele mari, de la Radu Vodă, cu ele deodată cele de la Sfântul Gheorghe Vechi, de la școala de slovenie a Bălăcenilor, cei care s-au iertat cu vodă la spusa jupânesei Anca
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cea zidită de Leon Vodă și întărită de Constantin Vodă Brâncoveanu, apoi o făcu la stânga prin Slobozie, ridicând tot praful uliței și scoțând printre ulucile gardurilor nasurile cârne ale puradeilor din mahala. Știa de ce o luaseră așa, drumul prin mahalaua jitnițelor domnești era anevoios de mulțimea căruțelor cu grâne, negustoria lui Constantin Vodă ce acum la mai bine de două luni de la mazilirea lui aducea mult aur. Toca la biserica lui Mircea Vodă Ciobanul, cea de pe colina lui Bucur. Au ajuns
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
scoate din sărăcie aproape fără voia lor. La muncă sunt foarte leneși și trândavi; ară puțin, seamănă puțin și totuși culeg mult. Nu se îngrijesc să dobândească prin muncă ceea ce ar putea să aibă, ci se mulțumesc să adune în jitnițe numai atât cât le trebuie pentru hrana lor vreme de un an sau, cum au ei obiceiul să zică, până la pâinea cea nouă; de aceea când vine vreun an neroditor sau când o năvălire a vrăjmașului îi împiedică să secere
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
mirat și au dzis: <Nevinovat au fost acest om>... și s-au căit pentru că l-au tăiat”. --Ca să nu rămân dator, am să-ți amintesc că la 20 ianuarie 1664 (7172) Ghinea mare medelnicer vinde lui Chirilă cămăraș de jitniță niște case cu pivniță de piatră pe Ulița Mare . Cămărașul Chirilă vinde “casă cu pivniță de piatră... ce iaste pre Ulița cea Mare, lângă Mitropolie, din gios, până în locul unde a fost pitărie domnească și până în locul preuților săsești” care
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu neghina din țarină”, neghina este „planta Diavolului” : „Dușmanul care seamănă neghina este Diavolul” (Matei, XIII, 39). Planta parazită trebuie plivită și distrusă : „Pliviți întâi neghina și legați-o în snop ca s’o ardem, iar grâul îl strângeți în jitnița mea” (Matei, XIII, 30). Nota bene, neghina este atât de nocivă, încât nu este suficient să fie aruncată. Ea trebuie să fie distrusă, arsă. Pâinea amestecată cu neghină (sau cu pir) nu este numai acră, dar are și unele efecte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Călărași). De unde nevătămata Bucureștioară, pîrîiașul-mireasă, se scurgea (cînd nu primise încă antonimul nume de familie de Căcata) prin copăile mahalalelor Olari și Olteni, prin cele ale nărăvașei Uliții a lui Vasilache (strada Labirint) și mai la vale, prin cele ale Jitniței Vechi (din strada Sf. Nicolae Jitniță), fostele cămări cu bucate ale Curții Domnești. - Mofturosule... - Hep!... răspundea neparticipativ omul volanului. - Calc-o și către stânga... Tai-o și către grajdurile boierilor Herești. 100 DANIEL BĂNULESCU Pe capotă, recăpătîndu-și vlaga, Relu și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
scurgea (cînd nu primise încă antonimul nume de familie de Căcata) prin copăile mahalalelor Olari și Olteni, prin cele ale nărăvașei Uliții a lui Vasilache (strada Labirint) și mai la vale, prin cele ale Jitniței Vechi (din strada Sf. Nicolae Jitniță), fostele cămări cu bucate ale Curții Domnești. - Mofturosule... - Hep!... răspundea neparticipativ omul volanului. - Calc-o și către stânga... Tai-o și către grajdurile boierilor Herești. 100 DANIEL BĂNULESCU Pe capotă, recăpătîndu-și vlaga, Relu și Doru își reexpediau bezelele și bilețelele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]