6 matches
-
să cooptăm pentru prima etapă încă două volume (alte poeme și poem, ambele din 1973) și participarea semnificativă la volumul amintiri, alături de Leonid Dimov și Florin Pucă. Principala diferență, ținând de calitatea discursului poetic, ar fi între insertul oniric și „jocularitățile” mai pregnante în prima perioadă ivănesciană (până în 1973, inclusiv) și epicul cotidian mai amplu, adică romanesc, mai nostalgic, dar predispus la o „descriere uscată”, după cum își declară intențiile un poem din volumul care, după părerea mea, deschide cea de-a
Un maestru al prozaicului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13164_a_14489]
-
abilitatea de a spune foarte mult cu foarte puțin, de a concentra o poveste în câteva scene, de a da filmului un propriu al său pe care istoria filmului îl revendică, și anume episodul revelator încărcat de magia efemerului, de jocularitatea fulgurației care poate fi urmărită și în cele 25 de filme de câte un minut. Lungmetrajul beneficiază de camera de rezonanță a acumulării de evenimente, de cadre, și uneori, chiar atunci când în film nu „se întâmplă” nimic, masa sa critică
Filmul de piatră (ediția a II-a, 6-9 ianuarie, Piatra Neamț) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5834_a_7159]
-
5 minute, 2006) a primit Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj de animație și decizia a fost probabil dificilă, deoarece cel puțin încă cîteva filme puteau să-l ia fără probleme. Filmul lui Guilherme Marcondes are ceva din exuberanța și jocularitatea Concertului baroc al lui Alejo Carpentier, ceva din fastul flamboiant al romanelor lui García Márquez, cu delirul stilistic și vitalitatea lor covîrșitoare, constituie o combinație minunată între animație și un spectacol cu păpuși. Un tigru uriaș pătrunde în oraș, iar
Anonimul român între Dunăre și Mare (II) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9316_a_10641]
-
O irepresibilă inocență transpare însă atunci cînd poetul declară că un înger respiră în locul său, că organele trupului său sunt îngeri etc. Dovadă că Nicolae Tzone se desparte de ipostaza d-sale primară, edenică, nu prin blasfemie ci printr-o jocularitate întinsă, e drept, pînă la extrem, precum un elastic ce poate plesni în orice clipă și care în realitate rămîne intact. Nicolae Tzone, Oase de înger new yorkbucurești, o carte desenată de Maxim Dumitraș, Editura Vinea, 2009, 246 pag.
Un înger rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6215_a_7540]
-
se impune, cu o blândă complicitate tiranică. Acest poet ne-a propus, de la începuturile sale, în foarte densul peisaj liric de la sfârșitul anilor șaizeci, altceva. Întorc, nu contra lui, ci în direcția sa, o meditație asupra raporturilor dintre ființele omenești, jocularități (p. 242). Aici, autorul propune o analogie între existența umană și... gesturile unui joc (de copii, dar și de adulți?) - pe care îl prezintă astfel:„pe vremuri, mă gândeam că totul e asemenea unui joc/ în care cineva din fața ta
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
un fabulos acvariu în care se intersectează genuri și specii literare, ca niște vietăți iscate din cuvinte și purtate prin lumi neobișnuite ce le sporesc frumusețea și stranietatea. Consensul critic a plasat volumul între textele semnificative ce anticipează metaficțiunile și jocularitatea postmodernismului, într-o descendență caragialiană și urmuziană. Câteva observații, precum cea a lui Nicolae Manolescu - "un roman al numelor proprii... (în care) nu lucrurile poartă nume, numele poartă lucrurile" -, subliniază insolitul unui proiect ce regândește modul în care literatura poate
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]