3 matches
-
dominante este, de fapt - dacă dorim să păstrăm vechea terminologie -, o formă „totală” de fascism. Dar această Putere a și „omologat” cultural Italia: este vorba despre o omologare represivă, chiar dacă ea a fost obținută prin impunerea hedonismului și a acelei joie de vivre. Iar strategia tensiunii este o dovadă, chiar dacă în esență anacronică, a acestui lucru. În articolul citat, Maurizio Ferrara (ca de altfel și Ferrarotti, în Paese sera din 14.06.1974) mă acuză de estetism. Și cu aceasta tinde
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o tristețe dezamăgită, profundă, dureroasă, ca o chemare a morții. Pesimismul, angoasa, regretul, dorința, dorul, cum se spune în română, fac să tremure fiecare pagină. Sunt vise, renunțări, evocări, amintiri, tristeți ale unei inimi îndurerate care este: "La fleur sans joie éclose au bord des nuits". Acest adio spus tinereții au un farmec care te duce cu gândul la Verlaine: "Mourez comme l'écume au ras des cocquillages, Comme l'arbre rompu par les vents de la mer! Vous qui me conviez
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
în sfârșit, de urmele lui. Titlul cu litere mari nu putea să păcălească: „Gorie Rusiei!” Am despăturat pagina pe genunchi, cum făcea Charlotte și, cu jumătate de glas, am început să silabisesc versurile: Oh! Grand Dieu, quelle bonne nouvelle, Quelle joie fait vibrer tous nos coeurs Voir crouler enfin la citadelle Où l’esclave gémit de douleur! Voir un peuple relever la tête, Et du droit porter le flambeau! Ami, n’est-ce pas un grand jour de fête, Sur nos palais
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]