81 matches
-
scurți, De droaia de copii din alte curți Cu care mă luam la trântă; Prispa de lut a casei noastre Luminată-n nopțile cu lună Și astăzi nostalgiile-mi adună De pe întinderile sihastre- Îmi cereau părinții să-i ajut Legam joiana cu un lanț Să pască iarba de pe șanț Alături, cei mai mari, jucau barbut Fugeam după amiaza să mă scald Adeseori mă înțepam pe grund Și prelungeam distracția c-un rund Și cât puteam să fur din timpul cald Dereticam
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mi_e_dor_ion_untaru_1357634821.html [Corola-blog/BlogPost/346304_a_347633]
-
glumă Chiar de e april cu suflet de mumă, Minciua, hoția prinse-n joc de iele Alunecă-n valuri spre groase zăbrele. Nu e păcăleală, hoții se divulgă C-a-nțărcat bălaia și n-au ce să mulgă, Pajiștea-i vândută și joiana-i slabă, Goală-i visteria scoasă la tarabă! Baronii și boșii prinși cu păcăleala Din arest ne plimbă, grea e abureala Că au boli ascunse în seifuri pline De-aur în lingouri, bani ca vitamine. Cam târziu norodul păcăleala vede
VÂLTOARE DE APRILIE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_enescu_1427911461.html [Corola-blog/BlogPost/367502_a_368831]
-
numele, adaptat ortografic, de Al Doilea Război Mondial. Dumitru Dominte din Soci (județul Iași)), gospodar în rândul oamenilor, cum se spune, avea în preajma războiului șapte copii, o nevastă frumoasă dar bolnavă de boala cea mai frecventă a vremii, tuberculoza, o Joiană bună de lapte și ceva pământ moștenit din tată-n fiu de la stramoșii săi. Unul din ei, Călin Dominte, venise la Soci de dincolo de Carpați, cum vor fi venit și înaintașii consătenilor săi din spița lui Sasu ori a lui
COPII ROMÂNI ÎN LAGARELE NAZISTE (I) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_i_gheorghe_parlea_1346874368.html [Corola-blog/BlogPost/343773_a_345102]
-
atâta vorba... că mămică mea nu era nimeni pe lume. De când eram copil mi-au plăcut animalele. La Bardăr, aveam o gospodărie destul de mare. Trăind la țară, aveam câteva oi pe care le țineam la o stana, aveam o vacă Joiana, care „fătași o fetiți” pe care o chema Vinerica. Deci Joiana venise pe lume într-o joi și Vinerica într-o vineri. Aveam iepuri, așa ziși „de musca”, într-o groapă în care sfredeliseră o groaza de găuri, adevărate tuneluri
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_ultima_mea_i_ovidiu_creanga_1360846685.html [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
eram copil mi-au plăcut animalele. La Bardăr, aveam o gospodărie destul de mare. Trăind la țară, aveam câteva oi pe care le țineam la o stana, aveam o vacă Joiana, care „fătași o fetiți” pe care o chema Vinerica. Deci Joiana venise pe lume într-o joi și Vinerica într-o vineri. Aveam iepuri, așa ziși „de musca”, într-o groapă în care sfredeliseră o groaza de găuri, adevărate tuneluri, de unde odată te pomeneai cu încă o duzină de epurași. Se
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_ultima_mea_i_ovidiu_creanga_1360846685.html [Corola-blog/BlogPost/351889_a_353218]
-
sunt mulțumiți. Măcelarii de bruma banilor primiți pentru crima lor, cumpărătorii pentru afacerile făcute. Doar bobul de grâu costeliv și fără de vlagă plânge. Mai plânge cineva. Plânge țăranul pentru sudoarea lăsată pe coarnele plugului la care a înjugat-o pe Joiana. Altceva nu are. Nici după ce să bea apă, nu mai are. Apă bea dacă are fântână în curte. La țară nu sunt cișmele. Ba sunt uneori și cișmele. Unele care apar și dispar precum Fata Morgana. Sunt în sloganurile electorale
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1476547077.html [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
cine e sătul, se simte bine N-apuca ceaunul să dea-n clocot Să-l umple cerul de steluțe albe Că pofta zămislea în mine salbe La start toți concurenții într-un ropot! Să aibă lapte, mă rugam în așternut Joiana fiecărei zile Pentru atâtea câte mi le Petreceam cu dânsa la păscut Masa joasă, străchini de pământ Și totuși mai curat ne era traiul Cu toată sărăcia și vătraiul Că astăzi tihna mi s-a scurs în vânt. Acum mănânc
DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dor_0.html [Corola-blog/BlogPost/358951_a_360280]
-
care trecuși. Mumă! Ăștia-s lăieți ca lumea, cinstiți și curați și mai spălați ca Ioana lui Floricel, după care, de nespălată ce-i, pute și pământul pe care calcă. O trimisă tat-su să-mi aducă clopotul ăsta pentru Joiana. Că-i dată dracu de n-are păreche vaca asta! Tot timpul se răznește la păscut, de n-o mai găsești prin tufe și hogașe. Auzi ce frumos sună! Îl luă de zgardă și-l bălăngăni. - Sună frumos, ca ăl
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496147798.html [Corola-blog/BlogPost/372290_a_373619]
-
sunt mulțumiți. Măcelarii de bruma banilor primiți pentru crima lor, cumpărătorii pentru afacerile făcute. Doar bobul de grâu costeliv și fără de vlagă plânge. Mai plânge cineva. Plânge țăranul pentru sudoarea lăsată pe coarnele plugului la care a înjugat-o pe Joiana. Altceva nu are. Nici după ce să bea apă, nu mai are. Apă bea dacă are fântână în curte. La țară nu sunt cișmele. Ba sunt uneori și cișmele. Unele care apar și dispar precum Fata Morgana. Sunt în sloganurile electorale
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472813038.html [Corola-blog/BlogPost/343112_a_344441]
-
Când te-ntorci cu doru-n piept. Te rog, nu te enervă, Stai, să văd la cineva C-are foc ce nu se vede De-aprinde și lemnul verde. Până mă întorc, de vrei, Da la pui și niște mei, Pe Joiana mulge-o bine C-o să am grijă de tine. Voi aduce slana grasă; Merge dup-o zi de coasă După-o zi de muncă struna, Ne vom spune ,, Noapte bună!” Referință Bibliografica: Vai, bărbate,-ai și venit? / Elenă Spiridon : Confluente
VAI, BARBATE,-AI ŞI VENIT? de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vai_barbate_ai_si_venit_elena_spiridon_1352050872.html [Corola-blog/BlogPost/351263_a_352592]
-
Mai trec unele pe deasupra lăsând o dâră de fum. - ...și boala vacii nebune. - Nu-i bai! Asta-i la noi de când lumea! E un obicei încetățenit din tată-n fiu să rostești când o pui la jug: „Na, boalo! Hăis, Joiano! Cea, Priano!” - Uf! - răsuflară ușurați cei doi parlamentari. Ce ne-ați mai speriat cu glumele dumneavoastră! - Calmați-vă, oameni buni, interveni împăciuitoare primărița. - V-ați zbătut singură să ne faceți o școală elementară și să nu desființeze biserica, căci domnii
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415171822.html [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
printre ani? - Cu voi, copiii mei hoinari, când îmi veniți de sărbători, cu Gheorghe-al meu... el mai revine la mine-n vise uneori... Cu Bălănuța, cățelușa, bravul Radjai, Buian roșcatul, cu Lady, pisicuța mică și Țigănel - încovrigatul și cu Joiana, vaca neagră, eu mai vorbesc ori plâng și râd, și cu Rujana-roșcovana, când o-îngrijesc și-o mulg cântând! De-ai ști, micuța mea nepoată, ce bună-i lumea animală, cum ele stau și te ascultă, și nu te trag
MĂMUŢA MEA (DEDICATĂ BUNICII MELE) de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1464906795.html [Corola-blog/BlogPost/343007_a_344336]
-
fiecărei vaci în funcție de ziua săptămânii în care se iveau pe lume. Lunița s-a născut într-o zi de luni. Dacă s-ar fi născut marți numele i-ar fi fost Micuța, miercuri numele i-ar fi fost Mândra, joi, Joiana, vineri, Vireana, sâmbătă, Sâmbi iar duminica, Dumana. M-am dus pe islaz după Lunița și am luat-o cu mine la sălaș. Sălașul a devenit locuința mea. A fost construit de bunicul meu din bârne. Acolo locuia el pe timp
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1423992254.html [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
mulțumiți. Măcelarii de bruma de bani primită pentru crima lor, cumpărătorii pentru afacerile făcute. Doar bobul de grâu costeliv și fără de vlagă plânge. Mai plânge cineva. Plânge țăranul pentru sudoarea lăsată pe coarnele plugului la care a înjugat-o pe Joiana. Altceva nu are. Nici după ce să bea apă nu mai are. Apă bea dacă are fântână în curte. La țară nu sunt cișmele. Ba sunt uneori și cișmele. Unele care apar și dispar precum Fata Morgana. Sunt în sloganurile electorale
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Drumul_catre_nicaieri_stan_virgil_1380392076.html [Corola-blog/BlogPost/365102_a_366431]
-
tatăl său, la întoarcerea din Germania: “M-am oprit la gard și am strigat, dar n-a răspuns nimeni; toată grădina era plantată cu porumb, care era încă verde, și nu se vedea nimic. Pe iarba din livadă era priponită Joiana, care a supraviețuit războiului. Lângă ea, un vițel mare. După un timp s-a ivit în mijlocul porumbului un om cu barbă, ca lipovenii, înnegrit de soare, care, auzindu-mă, s-a prăbușit la pământ. Eu am sărit gardul din sârmă
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_iii_gheorghe_parlea_1347733284.html [Corola-blog/BlogPost/343883_a_345212]
-
ÎN LAGĂRELE NAZISTE (II) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 619 din 10 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului La Soci, viața fraților Dominte era încercată de cumplita iarnă a anilor 1943-1944. Nu aveau haine și lemne de foc, iar Joiana era gestantă, deci nu le mai asigura subzistența. Pe la începutul lui martie, familia minorilor încearcă un reviriment odată cu sosirea trupelor române în sat. În casa lor, deși mică, au fost încartiruiți câțiva soldați, iar sub părul din livadă militarii au
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_ii_gheorghe_parlea_1347305628.html [Corola-blog/BlogPost/343732_a_345061]
-
trupelor române în sat. În casa lor, deși mică, au fost încartiruiți câțiva soldați, iar sub părul din livadă militarii au improvizata o bucătărie de campanie. Zilnic copiii Dominte primeau câte o gamelă de ciorbă. Între timp a fătat și Joiana, scăpând la neprețuitul izvor de lapte. Viața însă continuă să ceară tribut abuziv familiei lui Dumitru. Unul din copii, cel de șase ani, moare în brațele lui Grigore, fratele de 12 ani, care, deși nu era cel mai mare, era
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_ii_gheorghe_parlea_1347305628.html [Corola-blog/BlogPost/343732_a_345061]
-
sătenii și au continut să conviețuiască cu militarii. Când luptele s-au întețit în zonă, un ofițer i-a obligat pe copii să se refugieze și ei. Și-au pus câteva blide într-un paner de papură, și-au luat Joiana de funie, bucătăria lor de campanie, și au plecat spre Verșeni. Au zăbovit acolo vreo săptămână, dormind pe unde apucau, chiar și pe șant, alături de animalul care-i ținea în viață, apoi s-au îndreptat, obligați de autorități, spre Roznov
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_ii_gheorghe_parlea_1347305628.html [Corola-blog/BlogPost/343732_a_345061]
-
zăbovit acolo vreo săptămână, dormind pe unde apucau, chiar și pe șant, alături de animalul care-i ținea în viață, apoi s-au îndreptat, obligați de autorități, spre Roznov. Exodul a durat zile întregi. Se opreau din loc în loc ca să pască Joiana și-apoi s-o mulgă. Era atâta suferință în jur încât nimeni nu le-a adresat o vorbă în tot acest timp. La Bălănești au fost despărțiți și repartizați pe la familii mai înstărite, ca să fie folosiți la muncile gospodăriei. Tatăl
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Copii_romani_in_lagarele_naziste_ii_gheorghe_parlea_1347305628.html [Corola-blog/BlogPost/343732_a_345061]
-
sunt mulțumiți. Măcelarii de bruma banilor primiți pentru crima lor, cumpărătorii pentru afacerile făcute. Doar bobul de grâu costeliv și fără de vlagă plânge. Mai plânge cineva. Plânge țăranul pentru sudoarea lăsată pe coarnele plugului la care a înjugat-o pe Joiana. Altceva nu are. Nici după ce să bea apă, nu mai are. Apă bea dacă are fântână în curte. La țară nu sunt cișmele. Ba sunt uneori și cișmele. Unele care apar și dispar precum Fata Morgana. Sunt în sloganurile electorale
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1493874370.html [Corola-blog/BlogPost/380065_a_381394]
-
cum se citește Și de unde-s vânturile, Iernile cum se așază, Îi macină gândurile. Duminica se închină, La biserica din sat, Sunt aici cu rădăcină, Niciodată n-au plecat. Pământul le este pâinea, Animalele-s de preț, Doina, Iambor și Joiana, Ca pe ochi le îngrijesc. Copilași roșii la față, Ca și Ionatanele, Sar zglobii și se răsfată, Joc de-a avioanele. Viața lor nu e ușoară, Dar se-nchină când se scoală Și cu Dumnezeu în gând, Lucrul cumpănesc pe
ARIPI FRANTE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Aripi_frante_adriana_tomoni_1390730563.html [Corola-blog/BlogPost/347561_a_348890]
-
2014 Toate Articolele Autorului Aveam un loc unde alergam desculță, pentru a fi prima la întâlnirea cu soarele. La capătul grădinii era o fâneață acoperită cu mulțime de flori sălbatice din care albinele culegeau polenul și nectarul, în fiecare dimineață. Joiana, vaca țaței Corina, întâmpina și ea soarele în același loc. De cum mijea de ziuă, păștea priponită de un țăruș iarbă proaspătă, spălată de rouă. Nucii uriași din grădină nu lăsau soarele să încingă pământul. Aproape toată ziua aerul era răcoros
FÂNEAŢA ( DIN RAIUL ÎN CARE AM FOST-POVESTIRI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Faneata_din_raiul_in_ca_dorina_stoica_1393015299.html [Corola-blog/BlogPost/340582_a_341911]
-
Mă recompensa cu o oală de lapte la două zile și cu una prinsă nesmântânită sâmbătă seara. Dumnica eram libera. Credeți că așteptam să-mi dea ea lapte? Când ugerul era plin, mă distram servindu-mă direct de la țâța vacii. Joiana era de fiecare dată recunoscătoare pentru serviciul ce i-l făceam! Îi ușuram ugerul greu pe care trebuia să-l poarte până seara târziu. Dacă ar fi știut stăpâna ei... Era totuși o vaca cumsecade și nu i-a spus
FÂNEAŢA ( DIN RAIUL ÎN CARE AM FOST-POVESTIRI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Faneata_din_raiul_in_ca_dorina_stoica_1393015299.html [Corola-blog/BlogPost/340582_a_341911]
-
să nu-ți vină să-ți iei lumea în cap! Cap de fier îți trebuia ca să faci față la toate cele. Iar când se sculau ai casei....atunci să te ții: -Anico!...fă Anico! Dă fuga repede, vezi ce are Joiana...se cam zbate...nu cumva i-a venit sorocu? -Acu, acu, tată, iaca, mă duc! -Lenuțo!...hai fa, ce faci?...mai vii o dată cu găleata aia, că uite cum curge lapte pă jos...e păcat dă el să irosească fără rost
ION....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1496177944.html [Corola-blog/BlogPost/376800_a_378129]
-
zile la ea acasă să simt pe viu acea lume cosmică : casa ei mică și modestă în fața căreia trona un nuc imens, având vârsta de peste 80 de ani, la umbra căruia creștea fân pe care-l consuma lipsită de griji, Joiana, văcuța sa cu care vorbea permanent. Tușa Varvara, cum îi spuneam eu, înainte de a-ți vorbi, cântărea cu mare precizie vorbele sale . Când ne reîntâlneam, îmi vorbea de fiecare dată despre viața sa sau alte experiențe dureroase care o asaltau
DESCULŢĂ PRIN OGRADA CU FĂN de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Desculta_prin_ograda_cu_fan_constanta_abalasei_donosa_1352070372.html [Corola-blog/BlogPost/351258_a_352587]