33 matches
-
vin, pentru a rămâne până la Paști. Din Joia Mare până în ziua de Paști se zice că nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca. În tradițiile românilor, Joia Mare se mai numește Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimărița. Ea este termenul până la care femeile trebuiau să termine de tors cânepă. La cele leneșe se spunea că vine Joimărița să vadă ce-au lucrat. Iar dacă le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. Uneori, o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
clopotele bisericilor, ci doar se toaca. În tradițiile românilor, Joia Mare se mai numește Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimărița. Ea este termenul până la care femeile trebuiau să termine de tors cânepă. La cele leneșe se spunea că vine Joimărița să vadă ce-au lucrat. Iar dacă le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul. Uneori, o femeie bătrână mergea pe la casele cu fețe mari și dădea foc cânepii netoarse. Sau copiii, unși pe fata cu negreala
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/obiceiuri-din-joia-mare/ [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
considerat templul lui Dumnezeu, Inătoarea era o femeie carnivoră, lacomă și foarte urâtă. Aceste trăsături se vor întâlni, pe cuprinsul teritoriului locuit de români și la o altă reprezentare mitică românească, numită, de astă dată Marțolea, în regiunea Muscelului sau Joimărița, zeița morții, ce își făcea apariția în prejma rugului de incinerare sau de pârlire a porcului, în noaptea de Joimari. Femeia a reprezentat întotdeauna, în concepțiile multor religii de constituire a pedepsirii greșelilor, a păcatului, punctul instigator, pentru că ea era
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
apărut în 2013, în limba germană, sub titlul Kleine und mittlere Geschichten); Cartea cu euri (Editura Curtea Veche, 2005); Cartea cu bunici (Editura Humanitas, 2007, volum coordonat de Marius Chivu); Anii '90 și bucureștenii (Editura Paideia, 2008); Îngeri, zmei și joimărițe (Edi¬tura Humanitas, 2008, în colaborare cu Ana Pascu, Carmen Mihalache, Cosmin Manolache), Despre pă¬rin¬tele Macarie (culegere de mărturii, Editura Areopag, 2013), volumul autobiografic Diavolul din pahar. Prin urmare, îi dorim autorului Ciprian Voicilă să aibă parte de
CIPRIAN VOICILĂ, SFINŢII DE LÂNGĂ NOI, (ÎNTÂMPLĂRI. PORTRETE. REFLECŢII), EDITURA AREOPAG, BUCUREŞTI, 2014, 272 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1398318114.html [Corola-blog/BlogPost/347939_a_349268]
-
de dinainte de Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor, bărbații aprindeau focuri prin curți, în fața casei sau în cimitire. Tot în această noapte, se crede că Joimărița, zeitate a morții care supraveghează aceste focuri, dar și patroana torsului și a țesutului, care supraveghează hărnicia oamenilor, le blesteamă pe femeile leneșe. În după-amiaza Joii Mari se fac cele mai importante copturi de Paște: pasca, cozonacii și babele coapte
Obiceiuri de Paște. Ziua în care focurile se aprind pentru a întâmpina spiritele celor dragi () [Corola-website/Journalistic/102150_a_103442]
-
După lumea aceasta, se întinde „lumea nevăzută“, a lui Dumnezeu, în „înaltul cerului“, sau a diavolului, în „fundu' pământului“. În afara acestor două lumi, mai există credința în „celălalt tărâm“, un loc misterios de unde apar făpturi supranaturale precum strigoii, ielele sau joimărițele. Aceste lumi nu sunt străine una de alta, ci se influențează reciproc, oferind experienței un caracter tainic: „lumea nevăzută dă suflu cosmic și mistic celei văzute, iar aceasta din urmă dă celeilalte consistență. De aceea poporul român trăiește în cele
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Ernest_bernea_ganditor_crestin_pr_stelian_gombos_1331024889.html [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
cei ce voiau să-l ucidă. Există și câteva superstiții referitoare la această zi: - nu este bine să dormi în Joia Mare, căci cine doarme în această zi va rămâne leneș un an întreg; - daca doarme o femeie, va veni Joimărița care o va face incapabilă de lucru tot anul; morții vin în fiecare an în această zi la vechile lor locuințe, unde stau până în sâmbătă dinainte de Rusalii; - în credința populară această zi este termenul final când femeile trebuie să termine
Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor by http://uzp.org.ro/saptamana-mare-sau-saptamana-patimilor/ [Corola-blog/BlogPost/92811_a_94103]
-
se deschid mormintele, iar sufletele morților se întorc la casele lor. În întâmpinarea lor, se aprind focuri în curți sau în cimitire, pentru că ei să se poată încălzi și pentru a avea lumină. Până joi trebuie terminat torsul de frica Joimăriței, personaj întâlnit doar în mitologia românească, care pedepsește fetele leneșe. În Joia Mare se prepară, de obicei, copturile pascale: pasca și cozonacii și se roșesc ouăle. Credință este ca, în această zi, morții vin pe la vechile lor locuințe, unde stau
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Joia Mare: De ce să nu îți săruți prietenii în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102148_a_103440]
-
Cel ce a spânzurat pămîntul pe ape". Aceste cutremurătoare cuvinte șanț rostite de preot încă din seara Sfintei Joi, când acesta iese din Sfintul Altar purtând în spate Crucea lui Hristos. Joia Mare este încadrată în credința populară că o joimărița, care e un fel de Sfântă, ca și Sfântă Vineri. Aceasta este foarte atentă la serbarea zilei sale și la respectarea tradițiilor. Este reprezentată că o bătrână sinistra că aspect, care toaca degetele fetelor leneșe, ce nu au terminat torsul
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Joia Mare: De ce să nu îți săruți prietenii în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102148_a_103440]
-
se deschid mormintele, iar sufletele morților se întorc la casele lor. În întâmpinarea lor, se aprind focuri în curți sau în cimitire, pentru că ei să se poată încălzi și pentru a avea lumină. Până joi trebuie terminat torsul de frica Joimăriței, personaj întâlnit doar în mitologia românească, care pedepsește fetele leneșe. În Joia Mare se prepară, de obicei, copturile pascale: pasca și cozonacii și se roșesc ouăle. SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Credință este ca, în această zi, morții vin pe la vechile lor locuințe
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. De ce să nu îți săruți prietenii în Joia Mare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101190_a_102482]
-
După lumea aceasta, se întinde „lumea nevăzută“, a lui Dumnezeu, în „înaltul cerului“, sau a diavolului, în „fundu’ pământului“. În afara acestor două lumi, mai există credința în „celălalt tărâm“, un loc misterios de unde apar făpturi supranaturale precum strigoii, ielele sau joimărițele. Aceste lumi nu sunt străine una de alta, ci se influențează reciproc, oferind experienței un caracter tainic: „lumea nevăzută dă suflu cosmic și mistic celei văzute, iar aceasta din urmă dă celeilalte consistență. De aceea poporul român trăiește în cele
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490686776.html [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
în noaptea dinainte de Joia Mare, se deschid mormintele, iar sufletele morților se întorc la casele lor. În întâmpinarea lor, se aprind focuri în curți sau în cimitire, pentru că ei să se poată încălzi. Până joi trebuie terminat torsul de frica Joimăriței, personaj întâlnit doar în mitologia românească, care pedepsește fetele leneșe. În Joia Mare se prepară, de obicei, copturile pascale: pasca și cozonacii și se roșesc ouăle. Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, Vinerea Paștilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seaca este
Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Ce trebuie să facă credincioșii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101199_a_102491]
-
țăranilor români din Transilvania”, care - dat fiind conținutul - nu va vedea lumina tiparului decât în 1994. În aceiași ani ’50, deosebit de rodnici, Mușlea publică ediția critică a colecției Nicolae Pauleti, lucrările despre Ion Pop-Reteganul sau comunicările despre "Jocurile de copii", "Joimărița" și Moses Gaster sau Timotei Cipariu, ocupându-se intens și de cercetarea teatrului popular. Mai puțin cunoscută a rămas, însă, activitatea substanțială pe care a desfășurat-o în domeniile bibliologiei, biblioteconomiei sau a istoriei tipăriturilor vechi. În anul 1928 s-
Ion Mușlea () [Corola-website/Science/307187_a_308516]
-
este Sf. Foca. Sânzienele sunt zâne frumoase care au putere să-i facă fericiți pe oameni și se sărbătoresc pe 24 iunie, când se fac coronițe din flori galbene de sânziene și se sare cu ele pe cap peste foc. Joimărițele sunt urâte și pedepsesc pe cei ce lucrează joia în vii și livezi, aducându-le ploi și furtună, pocesc fetele tinere care torc joia. Se arată numai de Joia Mare. HRAMUL Hramul, ca sărbătoare religioasă a patronilor bisericești, este cel
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
realității transcendente, deci atât timp cât înțelegem natura ca o manifestare materială a spiritului divin ea poate fi interpretată ca parte a lui Dumnezeu. Bate cineva în fereastră, deschid, nu e/ nimeni. Bate din nou. Nici o mișcare./ Nu tu pasăre, nu tu joimăriță, nu tu strigoi!/ Pe aripi de vânt sosește o carte a lui/ Paracelsus. În ea e plânsul din vid786. Scăldat de lumina universului, ploaia de lumină, poetul e credința cu care poate muta munții. Și când ne gândim câtă realitate
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nătâng, și fă-te-ncoace” Descântecul are un efect neașteptat, de proporții, cosmice, într-o viziune fabuloasă, a unei furtuni dezlanțuite din senin (figura 5). Prin actul magic al descântecului s-au dezvăluit forțe obscure ale naturii, ale întunericului: căpcăuni, joimărițe, muma pădurii. Înspăimântat, copilul fuge acasă, părăsind melcul. Acesta, ieșit din cochilie sub influența descântecului, îngheață. Întors la locul unde-l lăsase , copilul descoperă consecințele nefaste ale cuvântului său și plânge amar, cu un acut sentiment al culpabilității. Momentul de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și ferecat"), la lumină, micuțul fiind o ființă solară. O furtună s-a dezlănțuit pe neașteptate și a surprins melcul care voia să iasă din claustrare. Încercând să tulbure ritmurile naturii, cu descântecul său, copilul a dezlănțuit forțele obscure (căpcăun, joimărițe, muma-pădurii) și a grăbit moartea ființei plăpânde. Există în univers o ordine a firii, ascunsă, care nu trebuie tulburată. Copilul știa că melcul părăsit în pădure, suferă din cauza lui și căuta o explicație fantastică: "Mi-adusei atunci aminte/ C-auzisem
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Antoaneta Olteanu (Tot În legătură cu existența unui ritual inițiatic aici În legătură cu torsul poate fi pusă și povestea cânepii un fel de parolă cu ajutorul căreia persoanele inițiate puteau dovedi ființelor malefice că sunt la curent cu marea taină. Pentru a scăpa de Joimărița, de exemplu, femeile care nu terminau Încă torsul și stăteau sub amenințarea pedepsei cunoscute, puteau scăpa spunând lunga istorie a cânepei: cum a fost culeasă, topită, melițată, toarsă, pieptănată, țesută, albită, cusută etc.) Nuielușele de alun reprezintă componente ale recuzitei
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
din servitori se îmbrăca într-un cearșaf alb și sosea în odaie sunând dintr-o tigaie purtată sub cearșaf, agitând un băț aprins și spunând cu glas răgușit vorbe amenințătoare. Aceasta, când copiii făcuse[ră] „nebunii“. Apariția înfricoșătoare se numea „Joimărița“. Sistem de educațiune absurd, la îndemâna oamenilor inculți, care contribuia să înmoaie curajul copilului, să-l facă fricos și laș și să-l dezarmeze în viață. Mai era și descântecul: când un copil avea durere de cap sau altă indispoziție, se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ci "melcul prost, încetinel...". Încetul, chiar dacă place ochiului - ce miracol nu se desface au ralenti? - nu-i o viteză pentru basme. Așa ajunge melcul, descîntat pe zi, să iasă abia la ceas de seară, cînd iarna prinde puteri. O mătușă, joimăriță, stîrnește furtuna, întîmpinată copilărește: "Mi-a fost frică, și-am fugit!". Lîngă sobă, țîncul adoarme în îndoieli: "Roagă vîntul să se-ndure." Moșul Ene, chemat în ajutor, zeitate de pădure, din cele pe care poți să le tragi de barbă
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
cazul descântecelor antifurtună, mama - cu copilul în brațe - amenință aceste duhuri cu toporul sau secera și aruncă în direcția lor, ca ofrandă, bucăți de mămăligă (59, pp. 224-227). Mi se pare că este abuzivă afirmația lui Ion Mușlea conform căreia Joimărița ar fi „una din foarte puținele, poate unica figură demonică românească” (60, p. 237). Dar personificările de care am vorbit mai sus se referă la întunecarea datorată apusului Soarelui, și nu (așa cum cred că se întâmplă în cazul incantațiilor infantile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
însoțește. Dacă, la vârsta mea, aș mai putea cânta, m-aș alătura bucuros, dar și cu un oarecare scepticism. Aș considera exercițiul poetic (și poetic naturist), ca o minunată himeră, mai mult pentru a slobozi din scorburile inimii poporul de joimărițe ori mumi ale pădurii, în chip de inofensive și strălucite baloane de săpun. Dar, m-aș pregăti pe această cale, de alt cântec mai vrednic, închinat lucrurilor care nu se zăresc, nici nălucesc: lucrurile care se văd. Un cântec care
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
noi despre Hinchipun, spiridușul șchiop, despre Vampir, Strigoi, despre Zâna Zorilor. Îi sunt prezentați Gnomul, Trolul cel Uriaș și urât, Scorpia, Vasiliscul verde, cele mai hidoase și mai rele dintre babe: Dochia, Pâca, cea mereu cu luleaua între dinți, Muma-Pădurii, Joimărița; ascultă poveștile, spuse de ei înșiși, vârcolacului și Licornului, ca și povestea perversei Aspide; zboară spre soare, vertical, călare pe Hipogrif; se întreține cu Iormorogul, cea mai veche creatură din rezervație, ființă cu două fețe, patru mâini, patru picioare, bisexuală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
veche creatură: Iormorogul Pe aleea principală, vecină cu Zâna Zânelor se află casa babelor; casă cu patru uși, patru geamuri și patru coșuri; aici locuiesc cele mai hidoase și mai rele dintre babe: Baba Dochia, Pâca, baba tutunului, Muma-Pădurii și Joimărița. Văzute separat, fiecare dintre ele poate trece drept cea mai îngrozitoare și urâtă dintre creaturi, dar când apar cu toatele pe prispă, la o șuetă, sau croșetează, sau fac o partidă de bridge, cu greu te poți hotărî pentru cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
dintre ele poate trece drept cea mai îngrozitoare și urâtă dintre creaturi, dar când apar cu toatele pe prispă, la o șuetă, sau croșetează, sau fac o partidă de bridge, cu greu te poți hotărî pentru cea mai hâdă dintre ele. Joimărița, cea lungă și slabă, cu părul despletit și dinții galbeni, e alergică la usturoi. Îți povestește întâmplări cu fete leneșe, cărora le strivea degetele cu vătraiul. Muma-Pădurii are părul în șuvițe de șerpi, e adusă de spate și are mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]