4 matches
-
șase plăieși, care purtau pe umerii lor pe alți trei. În cetate a rămas de atunci o garnizoană polonă care se implica deseori în diferite acțiuni politice. Astfel, în timpul domniei lui Constantin Duca (1693-1695), Moisei serdarul împreună cu vreo 300-400 de joimiri aflați la Cetatea Neamț au atacat chervăsăraia turcească și l-au ucis pe capugiul ce venise pentru ridicarea tributului către Poartă, pentru a obține mazilirea domnitorului. Constantin Duca l-a numit pe Antiohie Jora ca hatmanul; acesta a strâns o
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
chervăsăraia turcească și l-au ucis pe capugiul ce venise pentru ridicarea tributului către Poartă, pentru a obține mazilirea domnitorului. Constantin Duca l-a numit pe Antiohie Jora ca hatmanul; acesta a strâns o oaste și i-a atacat pe joimiri, alungând garnizoanele poloneze din mănăstirile Agapia, Secu și din Schitul Hangu. În ajutorul polonezilor a venit o oaste de mercenari moldoveni condusă de căpitanul Turculeț. Acesta din urmă a fost prins viu, dar a scăpat. Prin Tratatul de la Karlovitz (1699
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
munțâi ungurești, de jăcuia mănăstirile și alțâi dispré Bugeagu. încotro căutai tot de tâlhari dai”; „Pământul nostru pe acea vreme” - notează „Pseudo-N.Muste”[și „Pseudo-Amiras” îl confirmă] - „avea nevoie despre oștile leșești, ce venia din țara Leșească, împreună cu moldovenii joimiri și căzaci; prăda și jăcuia ce putea apuca”), alimentând copios brigandajul „de margine”. Văduvele își aveau locul lor printre victimele acestor acte de violență. Și răsculații făceau la fel Recidivând, în timpul lui Constantin Șerban, slujitorimea răsculată a continuat (rebeliunea începuse
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ne oferă o panoramă completă a clasificărilor și raporturilor care se stabilesc în funcție de toate aceste aspecte. Pentru a lua doar un exemplu, iată categoriile celor care primeau leafă în prima perioadă și în special în Moldova: cetaș, dumengiu, serhatliu, vraci, joimir, iusbașă, mutafarcă și caiciu. Dar Monica Mihaela Busuioc nu se opește aici, ci își continuă arheologia lingvistică asupra naturii fiecărui tip de muncă și stabilește cu rigurozitate tipurile de fonduri din care se acordă răsplata respectivă, modalitățile de acordare, conținutul
Despre strămoșii salariului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15016_a_16341]