60 matches
-
Tahiaritmiile supraventriculare se întâlnesc la circa 40%-48% din bolnavii la care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului. Cea mai frecventă este fibrilația atrială care apărea de obicei în primele zile postoperator. Urmează în ordine tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia joncțională prin reintrare, flutter-ul atrial și tahicardia atrială multifocală. Tahicardia joncțională prin reintrare apărea mai precoce decât fibrilația atrială. În etiologia acestora au fost incriminate inflamația pericardului și a mediastinului, distensia atrială și hipoxemia. Fibrilația atrială rămâne una dintre cele
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
care s-a practicat revascularizarea chirurgicală a miocardului. Cea mai frecventă este fibrilația atrială care apărea de obicei în primele zile postoperator. Urmează în ordine tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia joncțională prin reintrare, flutter-ul atrial și tahicardia atrială multifocală. Tahicardia joncțională prin reintrare apărea mai precoce decât fibrilația atrială. În etiologia acestora au fost incriminate inflamația pericardului și a mediastinului, distensia atrială și hipoxemia. Fibrilația atrială rămâne una dintre cele mai frecvente complicații postoperatorii apărute după by-pass-ul aortocoronarian. Încă de la primele
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
de Înjumătățire plasmatică scurt, dar durată lungă de acțiune datorită liposolubilității Înalte la nivelul membranei celulare. Instalare lentă a efectelor, cu vasoselectivitate Înaltă. 106 Manifestări clinice ale intoxicației cu blocanți calcici Cardiovascular: Hipotensiune, bradicardie sinusală, bloc AV, disociație AV, ritm joncțional, asistolă Pulmonar: depresie respiratorie, apnee, edem pulmonar, SDRA Gastrointestinal: grețuri, vărsături; infarcte intestinale (rar) Neurologic: letargie, confuzie, comă; infarcte cerebrale (rar) Metabolic: acidoză lactică; hiperglicemie (moderată); hiperkalemia (moderată) Dermatologic: congestie , diaphoresis, paloare, cianoză periferică Confirmarea paraclinică 1. Electrocardiograma cu 12
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
-T În general, intoxicația digitalică poate determina orice aritmie și blocuri atrioventriculare de toate gradele. Nicio modificare nu este patognomonică dar mai specifice sunt: tahicardia ventriculară bidirecțională, tahicardia atrială cu bloc AV, fibrilația atrială cu răspuns ventricular lent, și ritmul joncțional accelerat. Fibrilația atrială și flutterul atrial cu răspuns ventricular rapid sunt aritmiile cel mai puțin probabil a fi cauzate de intoxicația digitalică. 115 Prognostic Variază În funcție de gravitatea manifestărilor clinice, În special a aritmiilor. Factori de prognostic negativ: • Vârsta peste 55
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
situate în grosimea stratului circular și intramusculare profunde (CICimp) situate pe fața profundă a stratului muscular circular. Deoarece CIC reprezintă ținta finală a enteroneuronilor motori excitatori sau inhibitori, membrana acestora este alcătuită din două tipuri de zone funcționale, neurale și joncționale (40). Zonele neurale au raport nemijlocit cu varicozitățile terminațiilor axonice ale enteroneuronilor motori și prezintă receptori specifici pentru neurotransmițătorii acestora. Zonele joncționale realizează joncțiuni de tip „gap” atât între celulele învecinate cât și între celula interstițială și fibra musculară netedă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a enteroneuronilor motori excitatori sau inhibitori, membrana acestora este alcătuită din două tipuri de zone funcționale, neurale și joncționale (40). Zonele neurale au raport nemijlocit cu varicozitățile terminațiilor axonice ale enteroneuronilor motori și prezintă receptori specifici pentru neurotransmițătorii acestora. Zonele joncționale realizează joncțiuni de tip „gap” atât între celulele învecinate cât și între celula interstițială și fibra musculară netedă. Prezența acestor joncțiuni constituie dovada morfologică a cuplării electrice dintre aceste tipuri celulare. Înregistrarea intracelulară simultană a fenomenelor electrice în CIC și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și altul extracelular. Fiecare particulă (canal) a joncțiunii gap se extinde prin stratul bimolecular lipidic al membranei presinaptice și proemină în spațiul sinaptic, unde se continuă cu particula (canalul) corespunzătoare de pe membrana postsinaptică. Alinierea cap la cap a acestor particule joncționale formează unități denumite conexoane. Fiecare conexon este compus din 6 subunități proteice aranjate în jurul canalului central hidrofilic. Rezultă că această apoziție strânsă poate fi considerată drept o regiune cu canale intracitoplasmatice legate între ele fără să comunice cu zona poligonală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fost obținută prin privare de oxigen, prin imersie într-o soluție cu concentrații scăzute de Cl-, Ca2+, experimentele fiind efectuate pe axonii laterali septați ai racului. În fiecare caz inducerea creșterii rezistenței de cuplare a fost asociată cu separarea membranelor joncționale în zona de strânsă apoziție și cu insinuarea proceselor citoplasmatice ale celulelor Schwann între membranele sinaptice separate. Când fragmentele axonale au fost reintroduse în soluții fiziologice normale, rezistența de cuplare a revenit la valori mici, fenomen care s-a asociat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un spațiu sinaptic. Mediatorii chimici cei mai răspândiți în cazul mușchilor netezi sunt acetilcolina și noradrenalina. Acțiunea acestor substanțe diferă în funcție de tipul de receptori ce sunt activați la nivelul sarcolemei. Când receptorul este excitator, se produce o depolarizare lentă (potențial joncțional excitator), care, dacă atinge pragul de excitație, poate genera un potențial de acțiune. În cazul prezenței receptorilor inhibitori, se produce o hiperpolarizare a membranei. Astfel se explică cum același mediator poate determina excitație și contracție în anumite teritorii și inhibiție
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
următoarea linie Z. Caracterul de sincițiu funcțional, electric și mecanic al țesutului miocardic este asigurat prin rezistență electrică extrem de scăzută și legăturile intercelulare ferme realizate la nivelul discurilor intercalare. La nivelul acestor structuri, s-au descris trei tipuri de specializări joncționale: - macula adherens (desmosomi), care asigură adeziunea strânsă între celulele adiacente longitudinal; - fascia adherens, care ocupă majoritatea porțiunii transversale a discului și la nivelul căreia se insera filamentele subțiri de actină ale ultimului disc clar; împreună cu desmozomii, aceasta asigură solidaritatea mecanică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tridimensionale indică existența unei mase β-celulare continue, care de o parte vine în contact numai cu alte celule B, iar de altă parte, numai cu celule non-B. Această arhitectură sugerează o subdiviziune a insulelor, bazată pe interacțiunile paracrine, endocrine sau joncționale, pe care le realizează. Celulele B pancreatice sunt heterogene în ceea ce privește pragul glicemic de stimulare, conținutul lor în diferite enzime (glucokinază, de exemplu) și poziția în insulă. O celulă B poate veni în contact cu 2-3 capilare diferite. Polaritatea celulei B
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
de celule β, dintre care o parte sunt în contact numai cu alte celule β, în timp ce o altă parte sunt în contact cu alte tipuri de celule din insulă. Acest argument sugerează existența unor compartimente β-celulare acționând paracrin, endocrin sau joncțional. Și din punctul de vedere al granularității celulelor β, al răspunsului la un stimul puternic (perfuzia prelungită de glucoză), al echipamentului enzimatic, al pragului de stimulare și al activității electrofiziologice, celulele β-pancreatice sunt heterogene, alcătuind seturi celulare care pot interveni
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
prin forma scurtă a pronumelui: „Ia eu fac ce fac de mult Iarna viscolu-l ascult Crengile-mi rupându-le, Apele-astupându-le.” (M. Eminescu) Prezența pronumelor relative în dubla realizare a funcției sintactice de complement este impusă de rolul lor de elemente joncționale în frază: „Bine, ăsta pe care l-a-nchis la cazarma vânătorilor, da, e, bulgar...” (I.L. Caragiale, II, p. 250) În raport cu poziția formei scurte a pronumelui în linearitatea enunțului, principala realizare a funcției sintactice de complement (direct sau indirect), forma
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de timp ®: circumstanțial temporal: „Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri Și niciodată n-or să vie iară.” (M. Eminescu) Se poate vorbi în acest caz de „mărci” semantice. Când se realizează propozițional, circumstanțialul concesiv se dispensează de elementul joncțional, mai ales dacă marca identității sale specifice este fixată, la nivelul predicatului, de prezența unui semiauxiliar de modalitate; în versurile eminesciene: „Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi, orice-ai spune Peste toate o lopată de țărână se
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nodulul sino-atrial; vezi 12.3.4). Se poate considera că viteza de conducere este în medie 0,8-1 m/s la nivelul atriilor (10-20 ms întârziere interatrială), 0,01-1 m/s în nodul atrio-ventricular (0,01 m/s în fibrele joncționale, 0,1 m/s în cele nodale; 100 ms întârziere atrioventriculară), 1,5-4 m/s în fibrele Purkinje (maxim 5 m/s; 30 ms întârziere), 0,5 m/s în miocardul ventricular contractil. Pentru comparație menționăm că viteza de propagare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
căile internodale anterioră, mijlocie și posterioară. Conducerea în nodul atrio-ventricular implică o întârziere totală de 0,13 s, ce corespunde anatomic pentru 0,09 s în nodul propriu-zis (superior față de septul atrio-ventricular; din care 0,03 s la nivelul fibrelor joncționale), la care se adaugă 0,04 s în porțiunea penetrantă (zona nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
calciu. Creșterea efluxului de potasiu duce la hiperpolarizare, cu amplificarea polarizării maxime diastolice și scăderea pantei depolarizării spontane diastolice, ambele conducând la o întârziere în atingerea pragului de declanșare a potențialului de acțiune. Stimularea muscarinică determină și scăderea excitabilității fibrelor joncționale din nodul AV, crescând și mai mult întârzierea la acest nivel. Centrii nervoși și reflexele implicate în reglarea activității cardiace sunt parte integrată din mecanismele nervoase de control a presiunii arteriale. Hormonii tiroidieni potențează efectele cardiace ale catecolaminelor. Dacă stimularea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și hepatocit), alterarea funcțiilor celulelor beta nu poate fi atribuită doar acestor mutații. Insulele Langerhans suferă în timpul sarcinii, normale sau complicate cu DG, modificări structurale și funcționale majore (hipertrofia și hiperplazia marcată a celulelor beta, asociate cu creșterea cuplărilor gap joncționale între celulele beta, creșterea oxidării glucozei și a metabolismului AMPc), menite a le permite creșterea secreției de insulină. Deoarece secreția crescută de insulină din sarcină se asociază și cu creșterea nivelului plasmatic al hormonilor de sarcină, s-a presupus că
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
nodulul sino-atrial; vezi 12.3.4). Se poate considera că viteza de conducere este în medie 0,8-1 m/s la nivelul atriilor (10-20 ms întârziere interatrială), 0,01-1 m/s în nodul atrio-ventricular (0,01 m/s în fibrele joncționale, 0,1 m/s în cele nodale; 100 ms întârziere atrioventriculară), 1,5-4 m/s în fibrele Purkinje (maxim 5 m/s; 30 ms întârziere), 0,5 m/s în miocardul ventricular contractil. Pentru comparație menționăm că viteza de propagare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
căile internodale anterioră, mijlocie și posterioară. Conducerea în nodul atrio-ventricular implică o întârziere totală de 0,13 s, ce corespunde anatomic pentru 0,09 s în nodul propriu-zis (superior față de septul atrio-ventricular; din care 0,03 s la nivelul fibrelor joncționale), la care se adaugă 0,04 s în porțiunea penetrantă (zona nodală inferioară, ce străbate septul conjunctiv și pătrunde în miocardul venricular, continuându-se cu faciculul His). Viteza de propagare mai scăzută în diversele porțiuni ale nodului atrioventricular se explică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
calciu. Creșterea efluxului de potasiu duce la hiperpolarizare, cu amplificarea polarizării maxime diastolice și scăderea pantei depolarizării spontane diastolice, ambele conducând la o întârziere în atingerea pragului de declanșare a potențialului de acțiune. Stimularea muscarinică determină și scăderea excitabilității fibrelor joncționale din nodul AV, crescând și mai mult întârzierea la acest nivel. Centrii nervoși și reflexele implicate în reglarea activității cardiace sunt parte integrată din mecanismele nervoase de control a presiunii arteriale. Hormonii tiroidieni potențează efectele cardiace ale catecolaminelor. Dacă stimularea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
masa ventriculară. În prezent, datele referitoare la reducerea prin CRT a incidenței aritmiilor ventriculare sunt încă incomplete. Diminuarea stresului parietal și a dimensiunilor ventriculare, modificarea tiparelor de conducere a impulsului intramiocardic, transformările metaloproteinazelor și ale matricei extracelulare, influențarea funcțiilor proteinelor joncționale, modificarea funcțiilor canalelor ionice, reducerea factorilor simpatici și neurohormonali activi în procesul insuficienței cardiace ar putea sugera, cel puțin teoretic, influențarea în mod favorabil a aritmiilor ventriculare [4]. Deosebit de interesante apar aspectele mecano-energetice ale CRT. Agenții farmacologici utilizați pentru creșterea
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
sunt destinse printr-un conținut excesiv. Mușchii netezi multiunitari sunt alcătuiți din fibre musculare mici, incapabile de a genera potanțiale de acțiune. Ei răspund la acțiunea stimulilor nervoși printr-o depolarizare locală, produsă sub acțiunea mediatorului chimic nervos, numită potențial joncțional, ce inițiază contracția fără apariția potențialului de acțiune. Principalii mediatori chimici în cazul mușchilor netezi sunt acetilcolina și noradrenalina, având acțiune diferită în funcție de tipul de receptori ce sunt activați la nivelul sarcolemei, care pot fi excitatori sau inhibitori, provocând depolarizarea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
determinând o reacție de contracție automată a organelor cavitare la întindere. Mușchiul neted multiunitar se depolarizează de obicei sub acțiunea stimulilor nervoși, fără generarea unui potențial de acțiune; se produce doar o depolarizare locală sub acțiunea mediatorului chimic nervos (potențial joncțional), care se propagă electrotonic, producând contracția. Cea mai mare parte a activității contractile a mușchiului neted se pare că este inițiată fără potențial de acțiune, sub influența unor factori stimulatori care nu acționează pe cale nervoasă, ci direct asupra fibrei musculare
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
nodulul sino-atrial; vezi 12.3.4). Se poate considera că viteza de conducere este în medie 0,8-1 m/s la nivelul atriilor (10-20 ms întârziere interatrială), 0,01-1 m/s în nodul atrio-ventricular (0,01 m/s în fibrele joncționale, 0,1 m/s în cele nodale; 100 ms întârziere atrioventriculară), 1,5-4 m/s în fibrele Purkinje (maxim 5 m/s; 30 ms întârziere), 0,5 m/s în miocardul ventricular contractil. Pentru comparație menționăm că viteza de propagare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]