17 matches
-
comunitatea polonă din oraș. Iar în zilele de duminică era nelipsit la slujbele de la catedrala catolică din centrul municipiului. Îi plăcea liniștea. Singurătatea. Când copiii din fața blocului se hârjoneau, făceau gălăgie, Stransky devenea ursuz, nătâng. Ieșea în fața scărilor. Avea o jordie lungă de alun, pe care o lua de după ușă, și-i amenința și alunga de sub geamul garsonierei sale, strigându-le: Măi, împielițaților și neastâmpăraților, mergeți și vă vedeți de joaca voastră peste drum, pe maidanul școlii! Ori mai la vale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Diogenis Dagdelinis. Tânărul și aproape bătrânul răspundeau cu grabă și bâlbâit, Încălecându-și unul altuia vorbele. Chiar și așa, amețiți cum erau, ghiciră În ochii negri ai nepământenei o tristețe resemnată de vită Înjugată la plug, care rabdă bice și jordii fără să Încerce să se ferească. Se auzi glasul răstit și fioros al patronului turc, un om destul de În vârstă, cu fața negricioasă, ciuruită amarnic de vărsat și o mustață nemaivăzut de groasă. Când Marianti, speriată de vocea lui, ajunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care se s-au pus pe ciugulit. Apoi, se îndreptă spre grajdul cam dărăpănat unde doi boi bălțați adăstau. Rumegau leneși pentru a-și sătura foamea din mâna de fân pe care stăpânul le-o aruncase de ieri. Cu o jordie, reuși să-i urnească, încet, spre unul din colțurile gospodăriei. Îi înhămă, iar din șoproneață scoase un plug de lemn pe care îl urcă în car. Nu uită nici de baltagul atât de drag lui de care nu se despărțea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
clasa a doua (anul 1945) și până În anul 1948 lam avut ca Învățător și n-aș putea spune că nu am Învățat lucruri folositoare de la el. Dragostea pentru caligrafie și istorie el mi-a sădit-o În suflet. Cu câteva jordii din caprafoi și cu un săculeț de grăunțe făcea ordine În clasă. Cu jordiile de caprafoi primeai Între patru și douăsprezece lovituri În palmă, pe care trebuia să o ții Întinsă, iar grăunțele, care erau ținute Într un săculeț, le
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
n-aș putea spune că nu am Învățat lucruri folositoare de la el. Dragostea pentru caligrafie și istorie el mi-a sădit-o În suflet. Cu câteva jordii din caprafoi și cu un săculeț de grăunțe făcea ordine În clasă. Cu jordiile de caprafoi primeai Între patru și douăsprezece lovituri În palmă, pe care trebuia să o ții Întinsă, iar grăunțele, care erau ținute Într un săculeț, le foloseau pentru a ne așeza pe ele cu genunchii goi. Când expira timpul de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ai acestui nume de prin diverse localități ale țării au drept centru genezic satul Stâncășeni. Însăși mama mea este urmașa unui Ouatu, respectiv moș Costache Ouatu, bunicul meu. Urmează ca frecvență numele de Jerebie sau Jirebie (posibil poreclă derivată din jordie, jerghie, jerbie (=nuia). Din această listă atrage atenția mulțimea numelor de femei drept cap de familie, inclusiv de urmași ai acestora (ex.Mitrea Tincăi, Costică a Măriucăi, Costică a Lionorei, Ștefănică a Ioanei, Nică a Mariței), majoritatea rămase văduve de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Ia mai slăbește-mă, nene, cu chestiile astea, așa o fi în cărți, dar eu cunosc viața... Halal viață! Inși primitivi, strecurați printre politicieni, printre parlamentarii încoțopeniți, care ne îndeamnă patetici să punem cu toții mâna pe ciomege, pe bâte, pe jordii, și întorcând spatele teoriilor "străine", să ne apucăm să ne mânăm bărbătește, românește, oile, caprele, vacile, spre secolul 22, - ce contează Europa, dacă om intra în ea? - treaba ei!... Mai avem, desigur, mahalaua... Dar din ea, drept să fiu, ieșiră
Chiorâș la cultură... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11676_a_13001]
-
îmi spune că Guvernul a mai dat o palmă la un... Nu, nu e bine. Reiau: Guvernul a mai dat o palmă corupților cu Legea anticorupție propusă Parlamentului. La fix, fiindcă au venit americanii Michael Guest și Obis Moore cu jordiile și... Doamne-ferește, că ăștia nu prea sunt duși la biserică, ci mai mult prin Golf, dar mai știi? Trec apoi pe la toate jurnalele de știri ca să înregistrez corect aceleași imagini văzute de câteva ori... Un tânăr a fost ciopârțit (mi
Mustața lui Radu Coșarcă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13915_a_15240]
-
există un Dumnezeu. Cu toate acestea, Sânt-Ilie crescuse făcând multe rele, umplânduși sufletul cu păcate mai mari ori mai mărunte.Slobozea câte o vită din pripon și o mâna câtre un lan verde, răsturna gardul vreunui sătean, fugărea copii cu jordia și câte și mai câte nu făcea. Tatăl lui, om bătrân și cumpătat, mereu Îl dojenea să se liniștească, deacum e om În toată firea, nu se cade să se poarte ca un nebun și-i spunea mereu să și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
tun îndreptate către axul drumului. Din sens contrar apar nenumărate camioane, înțesate cu infanteriști sau pline ochi cu echipamente militare. Din urma lor apar câteva tanchete. În sfârșit, trec ultimele mașini. Bătrânul îndeamnă grăbit calul în timp ce agită deasupra lui o jordie. Curând, se abat din șosea și apucă pe un drum de țară. Nu peste mult timp trec un podeț șubred întins peste o gârlă unde se scaldă numeroase rațe și gâște, măcăind vesele, dincolo de care se zărește intrarea în sat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
știi?... cum te cheamă? Anca. Te iau, Anca! răspunde el cam cu o jumătate de gură. Plecăm noi de la mătușa lui și ajungem drept în fața cireșului cărpănoasei mătuși. Începem a cărăbăni la cireșe și deodată apare mătușa Mărioara cu o jordie în mână: Dar bine, ghiavolilor, aici vi-i scăldatul? Am încurcat-o! zic eu. Nu-i nimic! Va trece și asta. Neștiind ce să fac, i-am zis lui Nică: Nică, îți voi strica un pic din amintirea ta, dar
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
decît Ilinca, Virgil, Vlad și Bărzăunul. În fruntea tuturor mergea vaca, pe care o mînau toți, din toate părțile. Nu reușea biata de ea să apuce nici măcar o creangă din mers, că de fiecare dată se pomenea cu arsura unei jordii. Timpul nu trebuia pierdut cu nici un preț. Comoara lua în mintea fiecăruia proporții uriașe. În curînd toată țara va afla din presă, de la radio, de la televiziune despre marea descoperire a elevilor din satul Poiana. Se și vedeau în fața microfoanelor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
grea problemă din lume, vaca reuși să smulgă o gură de iarbă, o rămurică de fag, apoi, ca și cum ar fi vrut să participe și ea la discuții, începu să ragă. Nea, boală! Vaca ne mai lipsea! Hai mai repede! Și jordiile începură din nou să șuiere prin aer. Întrucît singura care avea ceas era Ilinca, ea păstra măsura timpului scurs, intervenind ori de cîte ori considera că ritmul urcușului a încetinit. Cînd ajunseră în vîrful dealului, erau lac de sudoare. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
istorie. Nu știa că adevăratul motiv care-l oripila pe Vizanti era noua sa Înfățișare ( mascat, murdărit și cu părul vâlvoi) care Îi producea aceiași frică specială, ca atunci când bunica Ileana venea furioasă și-l snopea În bătaie cu o jordie pentru că iar a mâncat un puișor galben. Abia când Îl recunoștea pe Va, frica era Înlocuită cu furia oarbă ce-l cuprindea mereu față de „intrusul” care și-a permis să-l ignore atunci când a sosit, ba mai mult, acesta a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
că În asemenea momente nu este indicat să iasă afară pentru că Vizanti, orbit de furie, a mușcat-o până și pe imensa Marțolea, iar vaca bunicilor nici nu l-a Împuns măcar, dar bunica Ileana i-a dat cu o jordie de cheltuială, cu vârf și-ndesat! Bunicul Ghiorghi a zis cu un glas de mare șef al familiei: Ămâia mătii, Vizanti, te-ai făcut rău de crapă chelea pe tine! Lasă-l Ileanî, gata! Și pe când bunica Ileana bucătărea În
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ureche ridicată țanțoș și cu una ciulită a plecăciune, o aștepta pe bunica Ileana, care venea cu mâinile la spate și câinele nu știa dacă Îi aduce ceva de mâncare pentru că a păzit-o toată noaptea sau vine cu o jordie să-l pedepsească pentru că iar s-a repezit la cloșca cu puișori. Victor a receptat semnalul diamantului său ca pe o nedumerire și a spus: Știi unde ne aflăm, mânzule? Pe Zare, dar mai Încolo nu mai știu. Ne apropiem
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ochi pentru a rosti cuvintele de mai sus. Râzând tare și gândindu-se probabil mai mult la scenă decât la cuvinte, unii dintre cei de față solicită repetare. „Cum, bre?“ „«Răsu’ lumii, Râsu’ lumii.» Și ieșea la ei cu o jordie d’asta și mi ți-i altoia. «Ai, bre, tată, tot În mine dai?»“ Vocea a devenit plângăreață și imită și un defect de pronunție. Pare tocmai defectul de pronunție al supraviețuitorului dintre cei doi frați despre care tocmai se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]