233 matches
-
cu “doamne cu spitze”? e tot aluzie sexuală că la varianta pt garsoni? Imaginile sunt ok, sugestive, tot tacâmul. Mesajele însă nu le înțeleg(pt both genders). Da, facan o analiză de continut îți pot spune că este f ok. Jovialitate și ludic. Personal, nu percep ca fiind potrivit sloganul “Ridica-te deasupra orașului”. Aici cred că ar fi bine dacă s-ar veni cu altceva. Culoarea este excelent aleasă. Imaginea este retro, duce la Bucureștiul de altă dată. Aluziile bine
Noile ad-uri Cicloteque by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82828_a_84153]
-
îndemîna tuturor: a citit o sută de cărți complet lipsite de valoare literară și apoi a scris despre ele. Experimentul, derulat săptămînă de săptămînă, vreme de doi ani, în „Ziarul de duminică", a dobîndit consistența unui volum. Deloc încrîncenat, cu jovialitate și mult umor, Alex. Ștefănescu demonstrează în puține rînduri (pe baza unor citate semnificative din autorii în cauză), de ce unele texte rimate nu sînt poezii, altele epice nu sînt proză, iar comentariile aplicate operei altor scriitori nu reprezintă, întotdeauna, exegeze
Turnirul diletanților by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14163_a_15488]
-
Caranfil a scris un "libret comic", ca pentru un fel de operetă caragialiană în decor pencilensian; nu ne aflăm în "Țara surîsului", ci în "țara cerșitului"; "voievodul țiganilor", capul întregii afaceri ("mecanismul milei"- un perpetuum mobile de făcut bani) are jovialitatea malefică a lui Gheorghe Dinică. Ne aflăm, așadar, într-o lume de operetă, în care totul (totul) devine "reprezentație". Filmul însuși e un șir de reprezentații, despre adevăr și minciună, despre adevărul minciunii și minciuna adevărului. Dacă, vorba unui dramaturg
Unora le place cerșitul by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15032_a_16357]
-
satisfacție tehnică a unui meșteșugar ștrengar (să notăm că poetul nostru nu putea fi un suprarealist consecvent, deoarece resortul scrisului său nu îl reprezenta dicteul automat, ci impulsul ironic; primul plan e ocupat nu de substanța intersecțiilor imagistic-verbale, ci de jovialitatea auctorială): „puneți doamnă ochelarii de sticlă afumată,/ căci inima mea în fuziune cu un metal/ turnat dintr-un turn peste armată/ cu brio tresaltă și pretutindeni dilată/ pereții salonului sentimental.// Acolo sub candelabre primul ofițer/ numără sclavele ce vin prin
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]
-
în celebrele Reflecții despre ghilotină ar putea fi invocate și în comentariul prozei lui Creangă". În continuare e chemat la bară ca martor autorul Posedaților: „Marii osîndiți din proza lui Dostoievski au șansa mîntuirii. Creangă răpește acestui om orice șansă. Jovialitatea naratorului este o mască absolut impenetrabilă". Concluzia e, să zicem așa, una estetică: „Citit, în cazul de față, cu seninătate, Creangă își pierde din profunzime". Așa să fie? Poate că e mai curînd decît postura auctorială o imagine obiectivă a
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
este un ansamblu de top al Vienei, loial autenticității vieneze și având o caracteristică personală, care constă în farmecul și bucuria de a face muzică la cel mai înalt nivel artistic. Orchestră fascinează auditoriul din toată lumea cu îmbinarea desăvârșită a jovialității cu profunzimea artistică. Fondată în 1978 de legendarul dirijor Peter Guth, cel mai mare specialist în Strauss din zilele noastre, Strauss Festival Orchestră Vienna a primit în rândurile sale muzicieni excepționali, păstrându-și de-a lungul timpului supremația între marile
Culturale [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
surprinde figura de Moș Crăciun de pe coperta cărții pe care intenționăm a o comenta aci!), sociabil, volubil, se arăta gata în orice clipă a demonstra, a susține ceva, cu o îndîrjire temperamentală, însă nu în chip dizgrațios, ci cu o jovialitate, cu o căldură ce insufla convingerilor sale, statornice ori numai de moment, un fior de viață seducător. Părea un ghem de energie, însă nu egotică, ci dispusă a se comunica în cheie amabilă, a se dărui. Aflu acum din materialul
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
toposului de origine, cel al Banatului, intersecție a unor factori de civilizație și timpuri specifice. Inteligența fină a poetului fixează tocmai această particularitate etnopsihologică pe pelicula sa evocatoare, convertind-o într-o particularitate lirică. Peisajul, ocupațiile omenești, mica tehnică și jovialitatea provincială, calendarul și meteorologia se contopesc într-un tablou subtil unitar, tangent la luminozitatea picturii naive. Sau cum spune Blaga privitor la „satul bănățenesc”: „Tot ce ține - în sens larg - de etnografic ia proporții pline și întortocheate; e parcă o
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
de ghitară. Cam așa ar descrie decoru' un autor idilic". (p. 30) Din păcate însă romanul lui George Arion este deficitar exact la acest nivel al limbajului. Monologul epic al lui Robert Gal (după model Marlowe) are un soi de jovialitate forțată, axată de cele mai multe ori pe o utilizare excesivă a jargonului. Felul său de a se exprima este total lipsit de naturalețe (el nu folosește limbajul "curat" al personajelor romanului tradițional, dar nici nu are dezinhibarea lexicală a prozatorilor de
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
a leului și veleitarismul genialoid nu fac nici o impresie pragmaticului editor european". Despre sentimentul tranziției la români: "Construim frecvent cu sentimentul că 'n-o să țină', iar cînd construcția ține, totuși, ne plictisim". Despre noi toți: "Din păcate, pasiunea demolării și jovialitatea parastasului, adică a monumentalizării postume, fac parte din firea românească și, e curios că uneori tocmai cei care vorbesc apăsat despre europenizare se comportă atît de parohial românește". l Din același număr din Ziua literară, recomandăm tinerilor autori "planul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12124_a_13449]
-
cocoțate pe rezemătoare și capul pe o movilă de perne. Uneori, cînd se transmiteau știrile, li se alătura și soacra lui, Avigail, deși aceasta respecta cu strictețe perioada de doliu, în pofida faptului că fața ei de țărancă slavă radia o jovialitate frustă, inalterabilă. Cele două bătrîne doamne aveau întotdeauna grijă să așeze pe măsuța joasă băuturi reci și calde și un platou încărcat vîrf cu struguri, pere, prune și mere. Vara se apropia de sfîrșit. Pe parcursul serii, Yoel își turna vreo
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
și în toate împrejurările, replici scînteietoare, Ťepigramaticeť, pentru ca, la maturitate, să se reveleze, prin Ťteatralitatea lui spontanăť, Ťmiezul caragialian al ființei saleť. Caragialismul ar fi expresia sensibilității artistice care s-ar datora ascendenței sud-dunărene a lui Marian. Dar locvacitatea și jovialitatea temperamentului sudic sînt dublate de substanța ardelenească dobîndită și constînd în construcție, rigoare, datorie și muncă". într-o decupare încă mai pitorească, prin retragerea suportului simpatetic, apare Adrian Marino, tipul "savantului absolut", dedat "claustrului frigid și monologului", "posac și inclement
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
a unui alt final din volumul de debut "pentru că se lasă iubită de crabi/ mi-e scârbă de mare." (Intoleranță) -, dar, în egală măsură, se vor putea simți și contrariați de tonalitatea sumbră a câtorva poeme, de lipsa totală a jovialității și ludicului pe care, sub diverse aspecte și în concentrații variate, poeta nu și le reprima. Discursul liric actual al Anei Blandiana este de la un capăt la altul serios și grav, oricum încărcat de un dramatism altădată absent, mai sărac
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
formulei lui Raymond Aron ("spectator angajat"), în vreme ce al doilea se apropie periculos de tare de condiția de jucător în arenă. În vreme ce comentatorul de politică externă se simte foarte confortabil în hainele sale, analistul scenei politice interne are ceva nefiresc: o jovialitate crispată, de om venit la o petrecere în frac și papion, dar care se așază direct pe covor pentru a lăsa gazdelor impresia că este un om obișnuit, fără fasoane. Tocmai acest efort de a părea altceva decît este în
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
Tudorel Urian Puține dintre personalitățile diasporei revenite în țară după decembrie 1989 au dobîndit notorietatea și popularitatea lui Neagu Djuvara. Prin eleganța aparițiilor sale publice, jovialitatea sa naturală, incitantele cărți de istorie pe care le-a scris (amestec original de rigoare științifică și accesibilitate, dusă, uneori, pînă la limita familiarității depline cu cititorul) și volubilitatea înnăscută (mană cerească pentru realizatorii de emisiuni radio și tv, precum și
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
tocmai de aceste “rebuturi” umane? Răspunsul este puțin mai complicat, dar în mare parte ar trebui să fie vorba despre felul omului de a fi, cel puțin din punct de vedere exterior. Fie că suntem atrași de frumusețea lor, de jovialitate, de originalitate sau de inteligență, aceste puncte forte se cumulează de cele mai multe ori într-un adevărat farmec, în fața căruia nu mai putem rezista. Ne trezim de fiecare dată puși în fața unei adevărate ispite. Poate că la urma urmei, fiecare om
OAMENI ŞI OAMENI... de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380705_a_382034]
-
primeam o veste, Fricoasa, pricepui; tîrziu, insă deplin; Și, exprirînd, intrai în arta lui Alin. (7 ianuarie 1965, de ziua artistului) * * * Un doctor: "Revoluția arde iute, pe urmă iluzia arderii ei violente dispare, si ne întoarcem la canaierie, lichelism, la jovialitatea josnica a existenței, la cinism și nu mai rămîne din ea nimic decît o coloană de scrum că a unui muc aruncat pe jos și care de la un anumit moment s-a consumat singură, - țigară..." * * * "Cel mai mare păcat, păcatul
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
se constituie ăntr-o permanentă a vieții noastre de concert. Suntem an continuare ăndurerati că, mult prea devreme, a plecat de lângă noi. Mai avea atâtea lucruri a ne dărui din preaplinul unei ăncărcături spirituale an care ăntelepciunea făcea casă bună cu jovialitatea, poezia cu comunicarea firească, dispoziția adresării cotidiene, cu gravitatea, cu ăncărcătura marilor neliniști. Le ăntâlnim, pe acestea din urmă, ăn "Centaurus", ultima să creație, ultimul semn al ăntrebărilor sfredelitoare, ăncărcate de premoniții sumbre. Le-au dat glas un trio de
Început de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17488_a_18813]
-
sfătuia pe Iacob Negruzzi să nu o publice an Convorbiri literare), socotita a fi o corosiva de-a lui Creangă, odată an plus. Nuvelă va fi apreciată la valoarea ei mult mai târziu de Călinescu, Vianu, Vladimir Streinu, distingând aici jovialitatea și ironia, citând, ăn sprijin, teoreticieni literări notorii mai noi. Un studiu (articol?) concentrat din 1984 reia an discuție opera de istoric literar a lui N. Iorga. Cum se știe, ea este puțin prețuita poate și datorită lui G. Călinescu
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
de parcă s-ar adresa unor ignoranți. Însă ignorantul n-ar face față, l-ar scoate din sărite considerațiile călinesciene, de intelectual subtil și sofisticat. Călinescu găsește la Macedonski „Ceva din solemnitatea străfulgerătoare a lui Dante, din sălbăticia lui Byron, din jovialitatea mistică a lui Blake”. Eu, cu anvergură mică, prefer știutele: „Veniți: privighetoarea cântă, și liliacul e-nflorit!”, „Clar azur și soare de-aur este inima mea toată”, „Sub a soarelui lumină / Șoapte umblă prin grădină, / Fluturi zboară sub cais, / Bătrânețea
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
comoditate, bucate, singurătate, calitate, actualitate, unitate, bunătate, majoritate, dreptate, longevitate, naivitate, cravate, cumnate, păcate, mușcate, palate, salate, armate [barat] (nu!), nepoate, aparate, serate, seninătate, însemnătate, pietate, sobrietate, perspicacitate, tenacitate, periodicitate (regulată!), simplitate, lubricitate (dar reciprocitate), luciditate, elasticitate, solidaritate, spontaneitate, potențialitate(!), jovialitate, originalitate, personalitate, vitalitate, punctualitate, docilitate, agilitate, feminitate și virilitate precum și afinitate, maternitate și paternitate (certă!), de asemeni șsicț sinceritate, severitate, autoritate, securitate, obezitate, curiozitate și, în orice caz, voluptate, posibilitate, ba chiar, inevitabilitate. Pândind prilejul de a vă rosti prin
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
am umor". (...) Pentru a-i risipi tristețea singurătății, în 1988 îi promitea Deliei să vină s-o vadă (la Timișoara), ca să-i citească o mostră din Jurnal: "Sper să te înveselesc"". Ceva din ființa drolatică a lui Caragiale și din jovialitatea poporană, puternic condimentată, a lui Creangă se regăsea în conduita satiric-umorescă a lui I.D. Sîrbu. Dar paginile sale exprimă și teama subiacentă de adevărurile crude pe care se vedea nevoit a le consemna. Apare acea anxietate a realității care-i
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
trunchi esențialmente nemetafizic. Sau și mai exact: o inspirație în gamă minoră, în prelungirea mai degrabă a lui Șt. O. Iosif (frecventat și în prelucrările de motive folclorice), mai aproape de elegie și lied, de molcomeală și resemnare, contrastînd violent cu jovialitatea excepțional de productivă în situații burlești, cu bogate implicații ludice ale personajului". Materia e prizată cu finețe, evaluată de degetele experte ale artizanului-exeget, în stările sale diverse, de la densitatea inertă a prozei, la evanescența, grația aeriană, volatilă ce o proiectează
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
ambii tencuiți în text cu căpețele de vers sau cu formule oarecare servind ca ingrediente". Exegetul vîrstnic nu le rămîne dator nici optzeciștilor luați în grup, care-l vor fi amuzat neîndoios și asupra cărora se pronunță astfel, cu o jovialitate acrișoară: Descoperirea lor e, ca să zicem așa, naturalismul ludic, o contradicție în termeni pentru gravii și greoii naturaliști de odinioară, nu și pentru tinerii noștri cărora bogzianul "Jurnal de sex" le este un înaintaș depășit ca expresie și care fac
Ultimul Cornel Regman (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15855_a_17180]
-
pentru gestul lor cavaleresc, nemaitrăgând în ei cu tunurile. La care otomanii îi răspund sec că li se terminaseră munițiile. * * * Un revoluționar dezamăgit. Revoluția arde repede, pe urmă iluzia dreptății și libertății dispare și ne întoarcem la canaierie, lichelism, la jovialitatea josnică a existenței, la cinism și nu mai rămâne altceva decât o coloană de fum; ceva în genul unei țigări ce arde într-o scrumieră uitată, de la un moment dat consumându-se singură... * * * După Kafka, cel mai mare păcat este
Crochiuri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15680_a_17005]